Sunteți pe pagina 1din 56

Teoria şi practica administraţiei

publice (16 ore: 8 curs, 8 seminare)

Lecţia 1:
Introducere în subiectul administraţie
publică.
Subiecte de examinat:

 1. Conceptul de administraţie publică.


 2. Principii aplicate administraţiei publice.
 3. Misiunea, scop, obiective, în
administraţia publică.
 4. Organizarea administraţiei publice.
Conceptul de administrare
 AP – o activitate străveche comună pentru toate ţările şi
nivelele de guvernare;
 Tradiţiile, structura şi procesele din cadrul AP diferă
semnificativ de la ţară la ţară;
 Administrare: organizarea şi menţinerea resurselor
umane, financiare, materiale pentru a atinge scopurile
unui anumit grup;
 Public – înseamnă ceea ce se referă la oameni, la o
comunitate sau la o societate.
Cpnceptul de administrare
 Noţiunea de admnistraţie este mai largă decât noţiunea
de administraţie publică, ea cuprinzând şi administraţia
particulară.

 Administraţia publică şi administraţia particulară


urmăresc un scop, utilizând anumite mijloace. Dar, sub
raportul finalităţii şi al resurselor folosite, există diferenţe
esenţiale între ele.
Conceptul de administrare
 Spre deosebire de administraţia privată, administraţia
publică urmăreşte satisfacerea interesului public, a
utilităţii publice, în mod dezinteresat, inclusive prin
realizarea de servicii publice.

 Scopul activităţii administraţiei publice este satisfacerea,


în mod regulat şi continuu, a unor cerinţe esenţiale,
comune întregii colectivităţi umane, care exced prin
amploarea lor, sunt nerentabile şi nimeni nu s-ar oferi să
le asigure.
Conceptul de administraţie publică
 Deciziile AP sunt obligatorii, fără a se cere acordul celor
carora li se aplică;

 Administraţia publică, spre deosebire de cea privată,


poate utiliza, atunci când este necesar mijloace de
constrangere statală.

 Administraţia publică reprezintă un proces continuu, o


activitate neîntreruptă, adaptată permanent la condiţiile
dinamice ale mediului social.
Conceptul de administraţie publică
 Administraţia publică are ca obiect realizarea
valorilor politice, care exprimă interesele
generale ale societăţii, interese care sunt
formulate prin lege.

 Ca activitate statală, administraţia publică


este definită şi ca acţiune a puterii executive
prin procedee de putere publica.
Conceptul de administraţie publică
 În sens material, AP reprezintă o activitate de
organizare a executării şi de executare în concret
a legii, realizată prin acţiuni cu caracter de
dispoziţie sau acţiuni cu caracter de prestaţie.

 În sens formal, AP reprezintă un sistem de organe


de instituţii, cuprinzând diverse structuri
administrative care realizează activitatea de
organizare a executării şi de executare în concret
a legii.
Caracteristicile unei structuri
administrative (după M. Weber):
 Activităţile sistematice necesare pentru funcţionarea
organizaţiei sunt distribuite în mod rigid ca
responsabilităţi oficiale;

 Instituţiile sunt organizate după principiul ierarhic. Fiecare


entitate se află sub controlul şi supravegherea unei
entităţi ierarhic superioare;

 Activitatea este guvernată de un sistem riguros de reguli


abstracte şi constă în aplicarea acestor reguli în cazuri
particulare;
Caracteristicile unei structuri
administrative (după M. Weber):
 Funcţionarul ideal îşi îndeplineşte responsabilităţile într-un spirit de
impersonalitate formalistă, fără ură sau pasiune;

 Angajarea într-o organizaţie administrativă se bazează pe calificările


tehnice şi este protejată împotriva concedierilor arbitrare. Ea permite
a face carieră. Există un sistem de promovare în baza performanţei şi
a stagiului de muncă sau din ambele considerente;

 Organizaţia administrativă de tip pur birocratic poate să atingă din


punct cel mai înalt nivel de eficienţă;
Disfuncţii negative ale formei
administrative de organizare:
 Organizaţiile administrative tind să monopolizeze
informaţia, ceea ce nu permite persoanelor din exterior să
afle motivele în baza cărora sunt luate deciziile;

 Administraţia publică este una din acele structuri sociale


care se opune schimbărilor din exterior;

 Specializarea şi cunoştinţele practice ale sistemului


administrativ fac aproape imposibilă gestionarea
întreprinderilor de stat sau private mari fără
intermedierea lor;
Disfuncţii negative ale formei
administrative de organizare:
 Atitudinea sistemelor administrative stabile faţă de
democraţie este ambivalentă:

 Procesul de birocratizare tinde să însoţească democraţia


prin respectarea legii şi egalitatea în faţa legii;

 Sistemele administrative tind să nu fie receptive la opinia


publică:
Administraţia publică şi puterea

Puterea instituţiilor publice derivă din două surse principale:

 Influenţa clienţilor şi alegătorilor;

 Caracterul şi prioritatea activităţii instituţiei publice.


Factorii ce influenţează gradul de putere a
autorităţilor administraţiei publice:
 Profesionalismul;

 Competenţele practice;

 Abilităţile, stilul, experienţa, personalitatea şi capacitatea de a


comunica a persoanelor în funcţii de răspundere;

 Spiritul şi angajamentul personalului;

 Dimensiunea AAP (numărul angajaţilor, mărimea bugetului,


atribuţiile deţinute, acoperirea geografică a activităţilor;
Principiile ştiinţei administraţiei
Principiile generale folosite în ştiinţa administraţiei sunt:
 administraţia publică se află în serviciul omului;

 administraţia publică se subordonează interesului general


(public);

 adaptarea administraţiei - trebuie să se adapteze la


mediul în care-şi desfăşoară activitatea;

 cunoaşterea cerinţelor sociale actuale şi prevederea celor


viitoare;
Principiile Ştiinţei administraţiei
 respectarea normelor de drept în înfăptuirea
administraţiei publice;

 asigurarea profesionalizării funcţiunii publice;

 creşterea eficienţei administraţiei prin


îmbunătăţirea permanentă a activităţii şi
structurii administrative.
Principii specifice:
 organizarea unitară;
 autonomia de organizare;
 conducerea unitară;
 participarea funcţionarilor la conducerea instituţiilor;
 comunicarea directă dintre şef şi funcţionari;
 recunoaşterea meritelor ce revin funcţionarilor;
 simplificarea activităţii şi structurii administraţiei
Clasificarea principiilor

 Principiile restrictive (de restricţionare)


sunt: legalitatea, egalitatea, obiectivitatea
şi continuitatea.

 Principiile proactive sunt: transparenţa,


participare, responsabilitate, economie,
eficienţă, eficacitate.
IMPORTANT!

 Principiile de activitate a autorităţilor


administraţiei publice trebuie să se
bazeze pe relaţii de prudenţă şi simţul
responsabilităţii, ceea ce necesită multă
inteligenţă, cunoştinţe şi experienţă.
Misiune, scop, funcţii
Organizarea administraţiei publice:

 Este o activitate raţională şi eficientă pentru


îmbunătăţirea structurii şi funcţionării organelor
administraţiei publice în scopul îndeplinirii optime a
sarcinilor prin îmbinarea intereselor generale cu cele
personale ale oamenilor.

21 05/26/20
Organizarea administraţiei publice:

 Obiectul organizării AP include:


- Organizarea structurii
- Organizarea activităţii

22 05/26/20
Organizarea în administraţia publică
presupune:
 O diviziune a muncii şi a autorităţii în vederea realizării
obiectivelor organizaţionale,

 O ierarhie a autorităţii în vederea coordonării activităţilor


specializate şi a integrării lor într-o autoritate
jurisdicţională. În majoritatea cazurilor de birocraţie
raţională, organizaţia este condusă de o singură autoritate
individuală,

23 05/26/20
Organizarea structurii AP:

- Structura liniară (ierarhică) – predomină o


subordonare verticală, unidirecţională a organelor de
stat care în forma finală crează o piramidă ierarhică;

- Structura funcţională – determină pluralitatea


conducerii;

- Structura mixtă (ierarhic funcţională) – îmbină


valorile structurii liniare şi funcţionale

24 05/26/20
Organizarea administraţiei publice
 Administraţia publică se organizează în baza a două
criterii: teritorial şi funcţional;

 În baza criteriului teritorial AP se poate impărţi în


administraţie centrală şi administraţie locală;

 În baza criteriului funcţional AP se împarte în


administraţie publică de competenţă generară şi
administraţiei publică de competenţă specială.
Autorităţile administraţiei publice
centrale:

 Guvernul;

 9 ministere;

 11 autorităţi administrative centrale;

 Servicii desconcentrate.

26 05/26/20
Rolul Guvernului
 Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și
exercită puterea executivă.

 Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a


statului și exercită conducerea generală a administrației
publice.

 Guvernul este organ colegial.


Rolul Guvernului
  În exercitarea atribuțiilor, Guvernul se conduce de
programul său de activitate, acceptat de către Parlament
prin acordarea votului de încredere la învestitura
Guvernului.

     Guvernul este responsabil de activitatea sa în fața


Parlamentului.

 Membrii Guvernului poartă răspundere pentru domeniile


de activitate de care sunt responsabili și pentru activitatea
Guvernului în ansamblu.
Funcţiile Guvernului
 de organizare și planificare strategică, prin care se asigură elaborarea
și aprobarea documentelor de politici;

 de reglementare, prin care se asigură elaborarea și aprobarea


cadrului normativ și instituțional;

 de administrare a proprietății și finanțelor publice;

 de reprezentare a statului pe plan intern și extern, în


limitele stabilite de normele constituționale și actele
normative;
Investitura Guvernului
 După consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele
Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de
Prim-ministru.

 Candidatul pentru funcția de Prim-ministru cere, în termen de


15 zile calendaristice de la desemnare, votul de încredere al
Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste
a Guvernului.
 Programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința
Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul
majorității deputaților aleși.
  
Investitura Guvernului
 În baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele
Republicii Moldova numește Guvernul prin decret, în termen de
cel mult 14 zile calendaristice de la data adoptării de către
Parlament a hotărîrii pentru aprobarea programului de activitate
al Guvernului și acordarea votului de încredere.

 În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la data emiterii


decretului privind numirea Guvernului, membrii Guvernului
depun individual, în fața Președintelui Republicii Moldova,
jurămîntul al cărui text este prevăzut la art. 79 alin. (2) din
Constituția Republicii Moldova.
Mandatul Guvernului
  Guvernul își exercită mandatul din data
depunerii jurămîntului de către membrii
acestuia în fața Președintelui Republicii
Moldova și pînă la data validării
alegerilor pentru un nou Parlament.
Structura Guvernuilui

- Prim-ministru;

- prim-viceprim-ministru;

- - viceprim-miniștri;

- - miniștri;

- - alți membri stabiliți prin lege organică.


Organele permanente de lucru ale
Guvernului
 Cancelaria de Stat-autoritatea publică care asigură organizarea
activității Guvernului ;

 Corpul de control al Prim – ministrului - structură fără


personalitate juridică, organizată în cadrul Cancelariei de Stat, care se
subordonează direct Prim-ministrului. ;

 Cabinetul Prim-ministrului- o subdiviziune separată în cadrul


Cancelariei de Stat, constituită din consilieri, asistenți și secretari ai
Prim-ministrului 
Actele Guvernului
Guvernul adoptă:

 hotărîri – pentru organizarea executării legilor;

 ordonanțe - acte normative cu putere de lege


ordinară;

 dispoziții -pentru organizarea activității interne a


Guvernului. .
Instituţii publice în subordinea
Guvernului
 Agenţia de Guvernare Electronică;

 Agenţia Naţională Antidoping;

 Agenţia Servicii Publice;

 Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică.


De studiat!!!!

 Legea nr. 36 din 07.07.2017 cu privire


la Guvern
Autorităţile administraţiei publice
centrale de specialitate

 Legea nr.98 din 04.05.2012 privind


autorităţile administraţiei publice
centrale de specialitate.
Administraţie publică locală - totalitatea
autorităţilor publice locale constituite,
în condiţiile legii, pentru promovarea
intereselor generale ale locuitorilor unei
unităţi administrativ-teritoriale.
Unitatea administrativ-
teritorială

Unitatea administrativ-teritorială este


o comunitate de oameni care locuiesc
pe un teritoriu anumit (sat, comună,
oraş, municipiu) şi dispun de
autorităţi publice legal constituite.
Unităţile administrativ-teritoriale
din Republica Moldova

Nivelul întîi: Unităţi Nivelul doi:


sate (comune), administrativ – 32 raioane,
oraşe teritoriale mun.Chişinău,
(municipii) UTA Găgăuzia
Total: 898 Total: 932 Total: 34
Autorităţile administraţiei publice
locale sunt de două niveluri:

1. Autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul întîi


sunt cele care activează pe teritoriul satului (comunei),
oraşului (municipiului) şi sînt constituite pentru
promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor
colectivităţilor locale.

2. Autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al


doilea sunt cele constituite şi activează pe teritoriul
raionului, municipiului Chişinău, unităţii teritoriale
autonome cu statut juridic special pentru promovarea
intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei din
unităţile administrativ-teritoriale respective.
Autorităţile publice locale

consiliu local - autoritate reprezentativă şi deliberativă


a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale de
nivelul întâi sau al doilea, aleasă în vederea
soluţionării problemelor de interes local.

primar - autoritate reprezentativă a populaţiei


unităţii administrativ-teritoriale şi
executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat.

preşedinte al raionului - autoritate publică executivă a


consiliului raional.
primărie - structură funcţională care
asistă primarul în exercitarea
atribuţiilor sale legale.

aparatul preşedintelui raionului - structură


funcţională care asistă preşedintele raionului în
exercitarea atribuţiilor sale legale;
Autorităţi ale administraţiei publice locale

Nivelul întîi Nivelul doi

Autorităţi deliberative
Consiliile raionale
Consiliile săteşti (comunale)
Consiliul municipal Chişinău
Consiliile orăşăneşti
Adunarea Populară a
(municipale)
Găgăuziei
Autorităţi executive
Preşedinţii de raion
Primarii satelor (comunelor) Primarul general de Chişinău
Primarii oraşelor Guvernatorul Găgăuziei
(municipiilor) Comitetul Executiv al
Găgăuziei
Autorităţile administraţiei publice de
competenţă generală:

 Guvernul,

 Consiliile raionale,

 Preşedinţii de raion,

 Consiliile locale,

 Primarii.
Autorităţile administraţiei publice de
competenţă specială:

 Ministerele,
 Autorităţile centrale extraminesteriale,
 Serviciile desconcentrate ale ministerelor în
teritoriu,
 Serviciile descentralizate (organizate şi
gestionate de autorităţile administraţiei
publice locale),
Organizarea administraţiei publice
 Activităţile administraţiei publice pot fi clasificate în
două categorii:

 activităţi cu caracter de dispoziţie, prin care administraţia


publică stabileşte în sarcina persoanei fizice şi juridice ce
trebuie să facă ori să nu facă;

 activităţi de asigurare şi prestare a serviciilor publice în


diverse domenii (gospodărie comunală, ocrotirea
mediului, transport etc.).
Centralizarea administrativă
 Centralizarea presupune concentrarea tuturor sarcinilor
administrative din teritoriul unei tări în persoana statului, sarcini a
căror îndeplinire este asigurată printr-o administraţie ierarhizată şi
unificată;

 In sistemul centralizării, autoritatea publica centrala ia deciziile si


exercita conducerea, iar autoritătile locale raportează si executa
deciziile primite de la centru.

 În sistemul centralizării administrative unităţile adm-teritoriale nu au


personalitate juridică şi se află în strictă dependenţă faţă de puterea
centrală, limitându-se să execute deciziile acesteia.
Desconcentrarea administrativă
 Desconcentrarea administrativă - transferul unor atribuţii,
care revin structurilor administrative centrale, unor
instituţii din subordine, care funcţionează în teritoriu.

 Desconcentrarea administrativă reprezintă deplasarea în


teritoriu a unei părţi importante a activităţii administraţiei
publice centrale.

 Desconcentrarea administrativă - o formă diminuată a


sistemului de centralizare.
Descentralizarea administrativă
 Principiul descentralizării administrative presupune că o parte
importantă din puterea decizională în materie administrativă să fie
transferată de la administraţia centrală către administraţia locală;

 Descentralizarea reprezintă acel sistem potrivit căruia administrarea


intereselor locale, comunale, săteşti, orasenesti sau raionale se
realizează de către autorităţi liber alese de cetăţenii colectivităţii
respective.

 Autorităţile locale au la dispoziţie, conform prevederilor constituţionale,


mijloace financiare proprii şi beneficiază de putere autonomă de decizie,
acest sistem răspunzând ideii de libertate.
 Autonomia locala este forma moderna de exprimare a principiului
descentralizarii administrative.
Organizarea activităţii de administrare

 Stabilirea compartimentelor de lucru;


 Determinarea funcţiilor, atribuţiilor, activităţilor, sarcinilor
corespunzătoare pentru fiecare compartiment;
 Precizarea canalelor de comunicare între compartimente;
 Selectarea şi repartizarea forţei de muncă pentru fiecare
post;
 Stabilirea cadrului de desfăşurare a activităţilor inclusiv a
condiţiilor de muncă;
 Instruirea şi dezvoltarea personalului.
Mediul intern al administraţiei publice:


SCOPUL

OBIECTIVELE

METODE, TEHNICI,
STRUCTURA RESURSELE INSTRUMENTE
Mediul exstern al administraţiei publice:

 Factori de influenţă directă: cadrul legal, mediul


legislativ, mediul juridic,cetăţenii, situaţia economică,
furnizorii de resurse umane, societatea civilă.

 Factori de influenţă indirectă: factorii politici,


factorii socio-culturali, progresul tehnico-ştiinţific,
evenimentele internaţionale.
Tehnologia procesului de administrare:

 INTRĂRI TRANSFORMĂRI IEŞIRI

1.Necesităţi
2. Resurse:
- umane, Bunuri materiale,
- financiare, Servicii,
-Informaţionale, informaţii
- materiale

55 05/26/20
 ÎNTREBĂRI ???????