PRINCIPII DE COMPORTAMENT

ŞI DE EDUCAŢIE PENTRU
SĂNĂTATEA CAVITĂŢII ORALE
 Sănătatea orală în contextul sănătăţii generale
 calităţii vieţii, privită prin prisma sănătăţii orale, i se acordă mai puţină
importanţă în identificarea simptomelor care pot compromite un trai sănătos
(Kaplan, 1994)
 datorită prevalenţei crescute a bolilor orale şi a durerii caracteristice lor,
sănătatea orală deficitară este recunoscută în mod evident ca fiind importantă
pentru sănătate, confort şi deci pentru calitatea vieţii
 dorinţa de a menţine o stare de sănătate orală aproape perfectă a
populaţiei a stat mereu la baza promovării unui mod de viaţă sanogen şi
a modificărilor condiţiilor de mediu, astfel încât să se ajungă la un status
de sănătate orală optim (Taylor, 1990)
 acest aspect este subliniat de modificările apărute în necesităţile de
tratament stomatologic, evidenţiind accentul care se pune pe prevenţie
(Nowak şi Anderson, 1990; Manson, 1992)
 aceşti factori, împreună cu speranţele tot mai mari ale populaţiei de a-şi
păstra dentiţia naturală pentru toată viaţa, au crescut rolul stomatologului, care
nu trebuie să realizeze doar restaurări, dar este acum implicat şi în prevenţia
primară şi educaţia sanitară (Levine, 1989)
 Concepte de sănătate, comportament sanogen şi educaţie
sanitară

SĂNĂTATEA

 OMS, 1964: sănătatea este o stare de confort complet fizic, mental,

şi social, şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii

 termenii fizic, mental, social concep sănătatea în cadrul unui

sistem uman, deci este necesară o abordare comportamentală a sănătăţii

 sănătatea este plasată mai presus de sfera individuală, cuprinzând

aspecte sociale, ecologice şi economice

 din punct de vedere al sănătăţii orale, nu se mai pune accentul pe

tratarea afecţiunilor dentare, ci pe întreaga constelaţie de factori care le
pot influenţa şi preveni, în special factorii psiho-sociali, economici şi
culturali
COMPORTAMENTUL SANOGEN

 sensul comportamentului sanogen a urmărit până nu demult un

traseu similar cu cel al conceptului de sănătate, adică şi-a început
existenţa mai degrabă ca un model biologic şi de boală decât ca unul
psiho-social (Anderson, 1988)
 totuşi astăzi, la fel ca şi în cazul sănătăţii, accentul în construirea
comportamentelor sanogene se pune pe înţelegerea numeroaselor aspecte
sociale, culturale, economice, a credinţelor înrădăcinate şi a factorilor de
atitudine care le influenţează
 comportamentul sanogen: acele atribute personale precum:
speranţe, credinţe, motivaţii, valori, percepţii şi alte elemente cognitive,
caracteristicile de personalitate (inclusiv stări afective şi emoţionale şi
modele comportamentale), acţiuni şi obiceiuri legate de menţinerea,
restabilirea şi îmbunătăţirea sănătăţii (Gochman, 1988)
 activităţi întreprinse de populaţie cu scopul de a proteja, promova
sau menţine sănătatea şi de a preveni boala (Steptoe, 1994)
 comportamentul faţă de sănătate: acţiuni întreprinse în credinţa că
vor fi de folos sănătăţii
 comportamente determinate de sănătate: pot avea consecinţe
asupra sănătăţii orale, dar sunt întreprinse pentru alte motive, de ex.
reducerea zaharurilor în alimentaţie în scopul pierderii în greutate
(Freeman şi Linden, 1995)
EDUCAŢIA SANITARĂ

 este un mijloc general utilizat pentru promovarea sănătăţii populaţiei

 procesul de asistenţă a indivizilor, acţionând separat sau în colectiv,
pentru a lua hotărâri informate cu privire la problemele care le influenţează
sănătatea personală şi a celor din jur (Brown, 1994)
 orice combinaţie planificată de învăţare a unor experienţe desemnate să
predispună, să permită şi să întărească un comportament voluntar care să
conducă la sănătate, în mod individual, în grupuri sau comunităţi (Frazier, 1992)

SCOPURILE EDUCAŢIEI SANITARE STOMATOLOGICE

 adoptarea unor atitudini şi moduri de viaţă corespunzătoare

 aducerea la un stadiu cât mai acceptabil a afecţiunilr şi disfuncţiilor care nu
pot fi prevenite sau tratate adecvat
 încurajarea mai bunei utilizări a serviciilor stomatologice
 o activitate intensă şi unitară care pune accentul pe prevenţie şi modificare
a comportamentului pacientuluui
 urmează un traseu al informaţiilor, atitudinilor şi comportamentelor, în care
informaţia este transmisă, iar atitudinile şi comportamentele sunt modificate,
deşi se cunoaşte astăzi faptul că, informaţia este necesară dar nu suficientă
pentru modificarea comportamentului
PERSPECTIVELE PSIHOLOGIEI SANOGENE

* educaţia sanitară urmăreşte, în principal, influenţarea comportamentului

indivizilor prin identificarea comportamentelor nesanogene şi înlocuirea lor cu
cele sanogene
* mesajul ideal este cel care schimbă comportamentul faţă de sănătate al
individului cu unul mai bun
* pasul de la mesajul sanogen la comportamentul sanogen practicat cu
regularitate este mare

DETERMINANŢII EDUCAŢIEI SANITARE. MODELE DE EDUCAŢIE SANITARĂ

Modelele de educaţie sanitară au fost imaginate în scopul planificării programelor

de educaţie sanitară la grupe populaţionale mari, oferind în acelaşi timp şi
indicaţii privind evaluarea acestor programe

 modelul de modificare a comportamentului prin comunicare (McGuire, 1984)

 modelul planificare-acţiune (Green şi Kreuter, 1991)
 modelul mesajului sanogen persuasiv (Witte, 1995), care oferă indicaţii pentru
dezvoltarea programelor de educaţie sanitară din perspectivă psihologică
1. Modelul de modificare a comportamentului prin comunicare

* pus la punct de psiho-sociologul William McGuire, dar nu a dat

rezultate deosebite

* se bazează pe o strategie de informare şi convingere care

serveşte doar la influenţarea cunoştinţelor şi atitudinilor, fără a avea
un impact sigur asupra comportamentuluui

* informarea populaţiei, deci transmiterea mesajului sanogen:

ascultarea, înţelegerea, atitudinea pozitivă faţă de acest mesaj,
dobândirea de aptitudini necesare pentru modificarea
comportamentului, sau chiar învăţarea de noi aptitudini

* modelul se bazează pe factorii introducere-rezultat

Populaţia ţintă trebuie:

 expusă mesajului sanogen

 să-l asculte, să-l înţeleagă (dobândirea de cunoştinţe)

 să fie de acord cu el (modificarea de atitudini/convingeri)

 să dobândească aptitudinile necesare (modificarea

comportamentului)

 să-şi încorporeze în memorie noile atitudini şi cunoştinţe, să ia

decizii din memorie (intenţie)

 să acţioneze conform acestei decitzii (acţiune)

 să întărească comportamentul şi să menţină noul comportament în

timp (menţinere)
 2. Modelul mesajului sanogen persuasiv

 identifică 2 factori: factori constanţi şi factori tranzitorii

Factorii constanţi: aplicaţi oricărui mesaj sanogen, indiferent de tipul

mesajului / al populaţiei, şi care trebuie să constituie baza oricărui mesaj
sanogen: riscul, eficacitatea, influenţele şi profilul populaţiei
 riscul : percepţia de către populaţia ţintă a susceptibilităţii faţă de
boală
 eficacitatea : perceperea de către indivii ţintă a faptului că sunt
capabili să evite orice risc posibil. Mesajul trebuie să cuprindă informaţii
privitoare la modul de depăşire şi control al riscului (sporeşte motivaţia
prin furnizare de cunoştinţe)
 influenţele: ţine de mesajul însăşi (ca tonalitate, atractivitate şi sens
al limbajului), dar şi de sursa mesajului (trebuie să prezinte credibilitate)
 profilul populaţiei : ţine cont de caracteristicile demografice,
psihologice, de obiceiurile şi valorile individului

Factorii tranzitorii : urmăresc elementele teoriei acţiunii motivate

 3. Modelul planificare-acţiune

Furnizează:
* cadrul pentru punerea în aplicare a programului de educaţie
sanitară
* stabileşte capacităţile sale de a-şi îndeplini scopurile
* identifică paşii necesari care trebuie să preceadă proiectarea
programului de educaţie sanitară
* presupune 9 faze în proiectarea, implementarea şi evaluarea
programului:

 stabilirea scopurilor la populaţia ţintă (faza 1)

 identificarea problemelor majore de sănătate orală la această
populaţie (faza a 2-a)
 identificarea influenţelor specifice asupra problemelor de
sănătate (faza a 3-a)
 investigarea detailată a factorilor care influenţează producerea
modificărilor de comportament (faza a 4-a)
  identificarea barierelor din calea implementării sale : facilităţi,
expertize, finanţe (faza a 5-a)

 Implementarea propriu-zisă a programuluui este dificilă - pot

surveni o serie de dificultăţi/constrângeri, inaparente până acum, cu
reevaluarea proiectului iniţial (faza a 6-a)

Evaluarea programului conform acestui model - axată pe 3 direcţii:

prelucrarea, efectul şi rezultatul.

 factorii educaţionali şi organizaţionali vizaţi sunt examinaţi în

cadrul prelucrării (faza a7-a)

 evaluarea efectului programului : apreciază dacă factorii

comportamentali şi de mediu au fost modificaţi în mod benefic/nu
(faza a 8-a)

 evaluarea rezultatului : apreciază succesul în ceea ce priveşte

îmbunătăţirea sănătăţii şi atingerea scopurilor privind sănătatea
(faza a 9-a)
Demografic
Beneficiile sănătăţii orale ce
Socio-psihologic
depăşesc costurile pentru
Structural (educaţie,
tratamentul afecţiunilor
comportament
stomatologice
dentar în antecedente)

Perceperea riscului Comportamentul sanogen

afecţiunilor stomatologice stomatologic preventiv

Perceperea importanţei Probabilitatea de acţiune

sănătăţii/afecţiunilor (educaţia sanitară orală)
stomatologice.
Perceperea susceptibilităţii
la afecţiuni stomatologice
Modelul credinţelor sanogene
(Rosenstock, 1988)
 Intervenţii ale educaţiei sanitare care influenţează
modificarea comportamentelor faţă de sănătate

* educaţia sanitară stomatologică pe fotoliul dentar - la nivel micro

* intervenţii care pot fi realizate la nivel comunitar /mezo
* intervenţii care se adresează populaţiei ca întreg- nivel macro

Educaţia sanitară stomatologică în practică

* campanii mass-media
* intervenţii care au la bază teama
* antrenarea aptitudinilor sanogene orale de auto-îngrijire şi
informare a pacienţilor
MODELE DE COMPORTAMENT PENTRU SĂNĂTATE

Modelul convingerilor sanogene

 furnizează un mod specific de înţelegere şi organizare a

credinţelor personale importante pentru comportamentul sanogen
(Rosenstock, 1988). Credinţele faţă de sănătate sunt acele gânduri şi
sentimente care joacă un rol important în practicarea / nu a
comportamentelor sanogene
 perceperea importanţei sănătăţii /afecţiunilor stomatologice se
referă la consecinţele pe care persoana crede că riscă să le întâmpine în
cazul apariţiei unei probleme de sănătate / a lipsei tratamentului
 perceperea susceptibilităţii la boală se referă la evaluarea, de
către propria persoană, a posibilităţii de apariţie a unei probleme de
sănătate
 probabilitatea de acţiune se referă la faptul că, o persoană care a
fost conştientizată asupra unei posibile probleme de sănătate să
întreprindă acţiuni preventive.
 Reacţie Beneficii
maladaptativă intrinseci (plăcere)/
(consum de dulciuri) extrinseci (aprobarea)

TEORIA PROTECŢIE-
MOTIVAŢIE
Importanţa (caria denatră) Aprecierea
Vulnerabilitatea (la afecţiuni riscului
orale) PROTECŢIE
Provocarea fricii MOTIVAŢIE

Aprecierea
reuşitei

Eficacitatea reacţiei
(stoparea consumului de Costurile reacţiei
dulciuri- mod rapid de a opri (depăşirea tentaţiei,
caria dentară. găsirea de înlocuitori
Auto-eficacitatea (capacitatea de dulciuri)
de a nu mai consuma dulciuri)
 Convingeri comportamentale.
Atitudinea faţă de
Convingeri privind rezultatul.
periajul dentar. “Periajul
“Dacă îmi voi peria dinţii îmi
dentar este un lucru bun
voi îmbunătăţi sănătatea
pentru mine”
dentară şi îmi voi face zâmbetul
mai atrăgător”

TEORIA ACŢIUNII MOTIVATE

Intenţia comportamentală
Atitudinea influenţează adoptarea “Voi începe să-mi perii dinţii”
comportamentului sanogen
Ajzen, Fishbein, 1980)

Convingeri normative.
Convingeri privind opinia
celorlalţi. Motivaţia de a se
supune opiniei celorlalţi.
“Vreau să fac ceea ce doresc ei”
Norma subiectivă pentru
periajul dentar. “Periajul
este bine de făcut”
 Atitudinile influenţează
adoptarea periajului dentar
Atitudinea faţă de periaj (Ajzen, 1988)

Intenţia de a efectua
periajul dentar
Norma subiectivă faţă
de periaj

Periajul dentar

Perceperea autocontrolului
comportamental. “Mă simt
în stare să-mi periez dinţii”
TEORIA COMPORTAMENTULUI
PLANIFICAT
Modelul transteoretic

 ajută la înţelegerea rolului pe care îl joacă intenţia / motivaţia în

comportamentele faţă de sănătate
 se iau în considerare 5 procese pentru a înţelege comportamentul
individului: preintenţia, intenţia, pregătirea, acţiunea, menţinerea /prevenirea
recidivei
 în stadiul de preintenţie, indivizii nu se gândesc să-şi modifice
comportamentul
 în stadiul de intenţie, indivizii au cunoştinţă de problemă şi se
gândesc în mod serios să-şi modifice comportamentul, dar nu sunt încă
pregătiţi să o facă
 în faza de pregătire sunt gata să facă primii paşi în modificarea
comportamentului
 în faza de acţiune, încep să se producă cu adevărat modificările
comportamentale
 etapa de menţinere/prevenire a recidivei : continuarea modificărilor,
integrarea lor în modul de viaţă obişnuit şi efortul de a preveni reîntoarcerea
la vechiul comportament
 PSIHOLOGIA SANITARĂ ŞI SĂNĂTATEA COMUNITARĂ

Importanţa acestor modele în educaţia sanitară poate fi rezumată

prin cuvintele lui HOCKBAUM (1992):

“Scopul principal al ştiinţelor sociale şi comportamentale este

să ne înveţe să înţelegem determinanţii comportamentului uman.
Pentru atingerea acestui scop, cerectătorii în aceste ştiinţe şi-au
petrecut ani la rând dezvoltând şi testând teorii. Este deci înţelept ca
domeniile aplicate, aşa cum este educaţia sanitară, să ţină cont de
acestea”.

Combinarea acestor aspecte a determinat o mai mare

conştientizare a necesităţii ca cei implicaţi în prevenţia stomatologică
să cunoască interacţiunea dintre teorii, intervenţia practică şi rezultat
 PSIHOLOGIA SANITARĂ ŞI
SĂNĂTATEA ORALĂ COMUNITARĂ

Importanţa acestor modele de educaţie sanitară poate fi

rezumată prin cuvintele lui Hochbaum (1992):

“ Scopul principal al ştiinţelor sociale şi comportamentale este

să ne înveţe să înţelegem determinanţii comportamentului uman. Pentru
atingerea acestui scop, cercetătorii în aceste ştiinţe şi-au petrecut ani
la rând dezvoltând şi testând teorii. Este deci înţelept ca domeniile
aplicate, aşa cum este educaţia sanitară, să ţină cont de acestea”

Combinarea acestor aspecte a determinat o mai mare

conştientizare a necesităţii ca cei implicaţi în prevenţia stomatologică
să cunoască interacţiunea dintre teorie, intervenţia practică şi rezultat.
 PRINCIPII DE
ECONOMIE SANITARĂ
 Evaluarea economică a programelor pentru
sănătate pot fi folosite pentru a evalua o
multitudine de programe

Include:

1. Definirea intervenţiilor pentru sănătate care se iau în consideraţie,

cu specificarea analizelor economice (programe de depistare
precoce a cariei dentare/ bolilor parodontale, programe
profilactice: fluorizarea apei, fluorizări locale, teste de diagnostic
pentru depistarea riscului îmbolnăvirilor orale, etc)
2. Identificarea şi descrierea programelor alternative
3. Identificarea, măsurarea şi evaluarea costurilor
4. Identificarea şi măsurarea efectelor
5. analiza cost - eficienţă
6. aplicarea principiilor de etică medicală
7. prezentarea şi interpretarea rezultatatelor
Întrebare Program 1-sigilare
- conduce examenul clinic
- hotărăşte dacă sigilarea este
indicată /nu
- aplică sigilantul
CINE
- evaluează sigilantul după aplicare
- conduce dispensarizarea
- determină dacă au apărut /nu carii
- aplică obturaţia de amalgam
Program 2- obturaţii cu
amalgam, dispensarizare,
educaţie sanitară
- conduce examenul clinic
- face educaţia sanitară
- este responsabil de
examinările periodice
- determină dacă este / nu carie
prezentă
- aplică obturaţia de amalgam
dacăeste carie

- examinare clinică, radiografii - examinare clinică este

- dinţi se sigilează indicată/ radiografii
CE FEL
DE - material de sigilare se utilizează - amalgam se foloseşte
- amalgam se foloseşte pentru - materiale de educaţie sanitară
restaurare se vor folosi

- grup de vârstă se adresează - grup de vârstă se adresează

CUI - toţi copiii din grup vor fi sigilaţi - toţi copii din grupul respectiv
(CĂRUI) /cei cu risc  vor fi obturaţi /cei cu risc 
Întrebare Program 1-sigilare
- se va efectua examenul clinic
- se vor aplica sigilările
CÂND - se vor evalua sigilările
- se va face examenul clinic, se
vor aplica sigilările (cabinet
şcolar, clinică, policlinică,
UNDE cabinet privat)
- se vor trata leziunile carioase
- se vor examina pacienţii pentru
caria denatră
CÂT DE
DES - se vor înlocui sigilările pierdute
Program 2- obturaţii cu
amalgam, dispensarizare,
educaţie sanitară
- se va efectua examenul clinic
- se va efectua educaţia sanitară
- se vor aplica obturaţii de
amalgam
- se vor reaplica obturaţii cu
amalgam
- se va efectua examenul clinic
- se va efectua educaţia sanitară
- se vor aplica obturaţii amalgam
- se vor examina pacienţii pentru
carie
- se va efectua educaţia sanitară
- se vor reînlocui obturaţiile
pierdute
 Întrebare Program 1-sigilare
- câţi dinţi prezintă risc de
carie
- câţi dinţi au fost sigilaţi
CARE SUNT
- câte sigilări au fost înlocuite
REZULTATELE
- câte carii au apărut
- câte obturaţii de amalgam s-
au pus / au fost înlocuite
Program 2- obturaţii cu
amalgam, dispensarizare,
educaţie sanitară
- cîţi dinţi /individ prezintă risc
de carie
- câte carii au apărut
- câte obturaţii de amalgam s-
au pus /au fost înlocuite
PRINCIPII DE ECONOMIE SANITARĂ

Tipuri de evaluare economică a

programelor de sănătate

Scopul evaluării economice:

 obţinerea beneficiilor majore în sănătate la un preţ

de cost minim
 TIPURI DE COSTURI

1. analiza costului minimal:

identifică şi compară costurile diferitelor programe de sănătate
fără a analiza consecinţele asupra sănătăţii
 costul minim pentru un serviciu medical prestat
 se consideră eficienţa diferitelor programe aceeaşi
 ex: sigilantul aplicat de medic / igienist are aceeaşi
eficienţă

2. analiza cost- beneficiu:

evaluează beneficiul în funcţie de cost
 beneficiu –cost (valori +/-)
 rata beneficiu- cost (valori >1, valori <1)
 dezavantaj: beneficul trebuie măsurat în termeni economici
 3. analiza cost –eficienţă:
permite evaluarea consecinţelor unui program asupra sănătăţii în
termeni de
 scăderea incidenţei bolii
 schimbări majore constatate la examenul clinic /teste de
laborator
 îmbunătăţirea calităţii vieţii (QALYS)
 nr. de suprafeţe dentare necariate după aplicarea unui program
de prevenţie
 nr de dinţi indemni la carie/an (DFYS), nr de zile cu disconfort
 ptr a compara eficenţa diferitelor programe, eficenţa programului
trebuie măsurată obligatoriu în aceleaşi unităţi

4. analiza cost- utilitate

diferă de precedenta prin calculul efectului unui tratament /program
asupra sănătăţii
 se apreciază în unităţi QALYS
 ex: nr de ani cu dinţi indemni la carie, nr de ani de viaţă câştigaţi
prin diagnosticarea precoce a cancerului oral
 analizează efectul final, nu imediat al unui program
IDENTIFICAREA, MĂSURAREA ŞI
EVALUAREA COSTURILOR

COSTURI

PACIENT
 costuri legate de serviciile de urgenţă
 costuri legate de asigurarea serviciilor stomatologice
 taxe pentru programe publice

MEDIC STOMATOLOG
 costuri pentru achiziţionarea de materiale
 costuri pentru chiria spaţiului
 costuri pentru plata personalului
TIP DE COST DEFINIŢIE EXEMPLE
DIRECTE Cost atribuit serviciului Achiziţionarea materialelor,
stomatologic în totaliatte aparaturii, laboratorului
INDIRECTE Costuri atribuite mai multor Chiria imobilului, reparaţii, utilităţi
servicii stomatologice
FIXE Costuri care rămân la acelaşi Chirie, salarii, unit dentar
nivel indiferent de nr de servicii
prestate
VARIABILE Costuri ce variază funcţie de Materiale, radiografii
volumul de servicii prestate
SEMIVARIA- variabile şi fixe care variază Plata abonamentului telefonic,
BILE funcţie de volum, dar nu direct convorbiri suplimentare
proporţional

MEDII Costul/serviciu/pacient Costul/ pacient în programul de

MARGINALE Cost ptr un serviciu adiţional/ ptr
a trata un pacient adiţional
INDUSE Costuri ce apar atunci când se
alege o strategie în favoarea
alteia
OCAZIONALE Costurile unui serviciu/proceduri
iniţiale
screening ptr diagnosticarea bolii
Costul ptr a trata un pacient adiţional,
ptr a detecta un caz adiţional
Costurile tratamentului unui angajat
Costurile unor teste adăugate
 IDENTIFICAREA ŞI MĂSURAREA
CONSECINŢELOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII

Pentru un program de sănătate orală:

 scăderea incidenţei cariei dentare
 perioada de timp fără apariţie de noi carii dentare

EVALUAREA COSTURILOR ŞI EFICIENŢEI PROGRAMULUI

 ex: programul 1- sigilări / program 2  se evaluează în

decursul a 10 ani
programul 1- costuri ridicate
programul 2- costuri constante
CALCULUL INCERTITUDINILOR CE POT APARE

 atunci când există variaţii ale analizei  sunt necesare

date suplimentare

PROBLEME ETICE

 trebuie avute în vedere costurile pentru sănătate în comunităţile

sărace urbane/rurale

PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

 se calculează raportul cost- eficienţă pentru 4 tipuri de programe:

 program costisitor, dar foarte eficient
 program costisitor, dar mai puţin eficient
 program mai puţin costisitor şi mai puţin eficient
 program ieftin şi eficient = PROGRAM IDEAL
 LIMITELE EVALUĂRII ECONOMICE

nu ţine cont de:

 grupurile populaţionale cu risc crescut la îmbolnăviri
orale, care au nevoi suplimentare
 costurile minimale nu realizează uneori beneficii
scontate
PRINCIPII DE ORGANIZARE ALE
SISTEMELOR DE ÎNGRIJIRE A
SĂNĂTĂŢII ORALE
OBIECTIVE

 influenţarea modului de viaţă al populaţiei

pentru a întreţine sănătatea orală şi a preveni
apariţia bolilor
 realizarea unui tratament stomatologic de
reechilibrare funcţională

ORGANIZARE

 tip medical
 tip comunitar
TIP MEDICAL:
for conducător, clinici stomatologice, clinici/cabinete cu
practică privată, colegii şi facultăţi

TIP COMUNITAR: 3 nivele de organizare

 nivelul I:
 îngrijire primară a sănătăţii
 situat în fiecare comunitate
 personal comunitar
 acţiuni proprii: examinare clinică periodică
îngrijiri personale
educaţie sanitară
metode comunitare de prevenţie orală

 nivelul II:
 tramente propriu-zise de restaurare şi reechilibrare
 presupune dotarea cu aparatură şi tehnică adecvată

 nivelul III
 tratamente specializate, nepracticabile la nivelul II
(chirurgie orală, ortodonţie, etc)
 CATEGORII DE PERSONAL MEDICAL

Medicul stomatolog :
responsabil direct de coordonarea activităţii personalului
Igienistul dentar:
există în aproape 40 de ţări
se ocupă de fluorizări locale, educaţie sanitară, profilaxie odonto-
parodontală
lucrează în şcoli, clinici de sănătate publică
Terapeutul dentar:
există în peste 50 de ţări
se ocupă numai de anumite manopere terapeutice (obturaţii,
extracţii de dinţi temporari)
Asistentul dentar:
lucrează alături de medic în echipa stomatologică
Asistentul şi infirmiera comunitară:
personal specializat numai pe activităţi comunitare
Tehnicianul dentar:
poate funcţiona separat sau în clinici stomatologice
Profesor/ învăţător:
rol în educaţie şi coordonarea programelor de prevenţie orală
Infirmiera la domiciliu:
în unele sisteme de îngrijire a sănătăţii
 REMUNERAREA ŞI FINANŢAREA SERVICIILOR
DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII

FINANŢARE
taxe speciale
asigurări de sănătate
plata directă de către pacienţi

SISTEME DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂŢII OARLE (CLASIFICARE)

sisteme finanţate prin asigurări medicale
sisteme în care statul este responsabil direct de furnizarea
serviciilor
sisteme private

DEZAVANTAJE
nu remunerează suficient serviciile de prevenţie
nu incită la prestaţii de înaltă calitate
Exemple de finanţare

 Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda, Noua Zeelandă:

asigurări de sănătate

 S.U.A: sistem privat aproare în totalitate (94%)

 Japonia: îngrijiri orale în clinici particulare

taxele- programe guvernamentale

 Ţări comuniste: sisteme centralizate

 România:
sistem finanţat parţial/total din asigurările de sănătate
avantaje: consultaţie gratuită
manopere compensate
copii-gratuitate
dezavantaje:
preţuri mari la anumite manopere ce nu pot fi acoperite
de populaţia săracă