Sunteți pe pagina 1din 34

URSS ÎNTRE REFORMISM

ȘI IMOBILISM
Apogeul regimului stalinist
 Primii ani postbelici au însemnat o înăsprire ideologică şi a măsurilor
represive, aplicate pe scară tot mai largă
 Stalin concentrase toate puterile în mâinile sale: era secretar general
al PCUS, preşedintele Consiliului de miniştri, mareşal, generalissim şi
comandant suprem al armatei.
 Toate organele de conducere ale PC au fost ignorate: între 1939-1952
nu a mai avut loc nici un congres, nici o plenară a CC, iar Biroul
Politic alcătuit din 14 persoane nu a mai ţinut şedinţe cu participarea
tuturor membrilor.
 O economie austeră
 Pentru a ieşi din criza provocată de război, în 1946 a fost creat planul
cincinal denumit al „Reconstrucţiei”, ocazie cu care au fost reluate
temele discursului mobilizator de tip stahanovist.
 S-a reintrodus munca silnică pentru reconstrucție. Se folosea pentru
refacerea infrastructurii populația Gulagului, al cărui număr crescuse
din nou și la care se adăugau și cei 2 mil de prizonieri germani.
 Planul nu a dat însă rezultate, înregistrându-se chiar o recrudescenţă
a fenomenelor anilor 30: aflux de muncitori necalificaţi,
productivitate slabă, nivel de viaţă scăzut.
 Intensificarea terorii
 Teroarea şi represiunea au cunoscut o nouă dimensiune, la scară mult
mai mare: din cei 2,3 milioane de prizonieri sovietici care trebuiau să
se întoarcă acasă, foarte puţini s-au mai întors (se „contaminaseră”
cu influențe din Occident și erau periculoși pentru societate).
 Sistemul de concentrare a atins apogeul, numărul celor încarceraţi
ridicându-se, în 1953, la 2,5 milioane persoane, iar numărul celor din
„satele de colonizare” a atins 2,7 milioane.
 Stalin s-a îndreptat în primul rând împotriva capilor armatei, care
deveniseră foarte populari pentru victoriile obținute
 Cei mai mulți generali au fost degradați și trimiși la posturi obscure,
cel mai relevant caz fiind al generalului Jukov (prin imaginea creată
în rândul populației, el putea trece ca o soluție alternativă la Stalin).
 Pentru a șterge aceste imagini ale eroilor militari din război, Stalin a
lansat un puternic cult al personalității, care sublinia rolul său unic și
determinant în câștigarea războiului.
 Constrângeri ideologice
 Sub conducerea lui Andrei Jdanov s-a desfăşurat ofensiva împotriva
creaţiilor spirituale care aveau influenţe străine şi prezentau semne
de „decadenţă occidentală”.
 Au fost interzise căsătoriile cu străinii şi au continuat epurările
politice.
 Un clişeu propagandistic lăsat moştenire de Jdanov a fost acela al
celor două lagăre, cel imperialist antidemocratic condus de Statele
Unite şi cel socialist-democratic şi progresist condus de URSS (lansat
în discursul său din 22 septembrie 1947, la ceremonia de în fiinţare a
Kominformului).
Andrei Jdanov
1896-1948
I-a succedat lui Kirov în funcţia de secretar
de partid a regiunii Leningrad
Colaborator apropiat şi foarte obedient al lui
Stalin
A promovat într-o manieră dură realismul
socialist la Congresul scriitorilor sovietici din
1934, cale ce va fi cunoscută ulterior sub
denumirea de „jdanovism”
 Reformarea aparatului decizional
 Stalin a încercat reformarea structurilor politice ale URSS, într-un
sens care să-l avantajeze.
 În octombrie 1952, la Congresul al XIX-lea al PC, Biroul Politic a fost
înlocuit cu un Prezidiu de 36 de persoane, mult mai greoi în luarea
deciziilor, iar numărul membrilor CC s-a dublat. Prin aceste reforme,
Stalin dorea să diminueze şi mai mult influenţa colegilor săi şi să se
înconjoare de nou veniţi, mai uşor de manipulat.
Epoca Hrusciov
 La moartea lui Stalin, din 5 martie 1953, nu exista un succesor la
conducere
 Membrii Biroului Prezidiului au trecut la o primă repartizare a
funcţiilor şi responsabilităţilor şi au suprimat Prezidiul lărgit,
înlăturând oamenii numiţi de Stalin
 Gheorghi Malenkov a devenit preşedintele Consiliului de Miniştri şi
Secretar al CC; el era asistat de Lavrenti Beria – ministrul de Interne
și Veaceslav Molotov – ministrul de Externe
 Nichita Hrusciov ocupa locul III în Secretariatul CC
 Prezidiul l-a constrâns pe Malenkov să aleagă între cele două funcţii şi
el a ales şefia guvernului, lui Hrusciov revenindu-i conducerea
aparatului de partid (funcția de Secretar al CC).
 În iunie 1953, Beria a fost el eliminat, în urma unui proces în care nu
a avut drept la avocat și la recurs
 A fost acuzat de: trădare (prin menținerea legăturilor cu spionajul
britanic), terorism, activitate contrarevoluționară, că a provocat prin
politicile sale demonstrații în Germania de Est
 Hrusciov a rămas singur lider al URSS
Lavrenti Beria
1899-1953
A fost ales membru al CC al PCUS în 1934.
A condus personal epurările din
Transcaucazia, iar pentru serviciile aduse,
Stalin l-a numit, în 1938, adjunct al
Comisarului Poporului pentru Afaceri Interne
(NKVD).
În 1941, Beria a fost numit comisar general al
Securității statului, cel mai înalt rang din
sistemul polițienesc sovietic militarizat din
acea epocă
 După dispariţia lui Beria, Malenkov şi Hrusciov au început disputele
pentru supremaţie, care s-au desfăşurat sub forma proiectelor pe
teme economice.
 Malenkov propunea o strategie de dezvoltare bazată pe industria
uşoară şi scăderea preţurilor la bunurile de consum
 Hrusciov propunea dezvoltarea agriculturii, prin desţeleniri în
Kazahstan şi Siberia, ceea ce ar fi dus şi la dezvoltarea industriei (prin
crearea de utilaje pentru acest proces).
 CC a aprobat planul lui Hrusciov
 În doar 5 ani (1953-1958) producţia de cereale a crescut cu peste
70%, însă indicatorii se datorau extinderii suprafeţelor cu până la
30 mil. hectare şi nu îmbunătăţirii productivităţii
 Hrusciov a abolit constrângerile în relaţiile de muncă, a abolit
responsabilităţile penale pentru întârziere şi a scăzut durata
săptămânii de lucru de la 48 la 42 de ore.
Gheorghi Malenkov
1902-1988
S-a implicat în epurările din anii 30
În 1946 a devenit membru al Biroului Politic
al CC
Pentru câteva luni, în 1953, a fost Secretar al
CC
Între 1953-1955 a fost prim ministru
Nichita Hrusciov
1894-1971
Muncitor siderurgist
A fost activ implicat în epurările din anii 30
Membru al Biroului Politic al PCUS si prim-
secretar in Ucraina
Prim-secretar al CC in septembrie 1953
Premier al Uniunii Sovietice din 27 martie
1958
 Hrusciov și-a îndepărtat principalii rivali, profitând de erori politice,
de planuri economice neagreate de CC sau înscenând procese cu
acuzații fabricate
 În 1955, Malenkov a fost criticat pentru greşelile sale în politica
agricolă și pentru faptul că s-a plasat pe linia lui Stalin, ca succesor al
acestuia. A fost înlăturat din funcții.
 În 1955, Molotov a fost îndepărtat de la Ministerul de Externe pe
motivul că se opune reconcilierii cu Iugoslavia
 Congresul XX al PC (februarie 1956)
 Hrusciov a prezentat Raportul secret asupra activităţii lui Stalin, un
adevărat rechizitoriu al practicilor represive de până în 1953; a
evocat epurările şi metodele ilegale de anchetă, însă nu a pomenit
nimic şi despre responsabilitatea partidului; Stalin a fost prezentat ca
o deviație de la idealurile socialiste ale leninismului
 De ce l-a prezentat? Câteva milioane de persoane se întorceau din
Gulag, iar Partidul avea de ales între a spune el ce s-a întâmplat cu
acei oameni, cosmetizând realitatea sau lăsându-i pe ei să spună
adevărul, care i-ar fi încriminat pe toți liderii URSS
 Scopul discursului a fost să restabilească încrederea în partid
 „După moartea lui Stalin, Comitetul Central al Partidului a explicat că
este nepermis și străin spiritului marxist-leninist să ridici în slăvi o
persoană, să o transformi în supraom posesor al unor calități
supranaturale asemănătoare acelora unui zeu. Să presupunem că
acest om cunoaște totul, vede totul, gândește pentru toți, poate face
orice, că are o comportare infailibilă. O asemena credință despre un
om, în speță despre Stalin, a fost cultivată mulți ani printre noi. Acum
ne preocupă o problemă care are o importanță imensă pentru partid
în prezent și viitor: cum a crescut treptat cultul persoanei lui Stalin,
cultul care a devenit la un moment dat sursa unei întregi serii de
serioase și grave pervertiri ale principiilor de partid, a democrației de
partid, a legalității revoluționare”. (Discursul lui Nikita Hrusciov la Congresul XX al PCUS)
 Efecte interne
 a provocat o stare de scepticism generalizat față de sistem și față
de lideri
 renunțarea la teroare (eliberarea și reabilitarea deținuților
politici)
 dezghețul în literatură
 deschiderea societății sovietice către Occident (Moscova a
reînceput să fie vizitată de mulți turiști, s-a desfășurat Festivalul
mondial al Tineretului) – fapt ce a permis contactul cu valorile,
cultura, muzica din lumea liberă.
 Dimensiunea externă a Raportului
 Hrusciov a afirmat necesitatea deschiderii internaţionale, bazată pe o
nouă doctrină, numită „coexistenţa paşnică” şi a afirmat principiul
„pluralismul căilor spre socialism”, potrivit condiţiilor fiecărui popor.
 Efecte:
 normalizarea raporturilor cu Iugoslavia
 începerea tratativelor cu SUA, care au dus la dezgheţarea
relaţiilor internaţionale.
 Reforme interne
 În mai 1957, a lansat lozinca „să ajungem din urmă şi să depăşim
SUA”, prin care dorea să concureze economia americană în producţia
de carne şi de lapte. Fixarea acestor obiective fanteziste demonstrau
întoarcerea la un model voluntarist de mobilizare de tip stalinist.
 Formarea unor federaţii colhoznice: prin această reformă el dorea să
asigure muncitorilor şi ţăranilor un nou mod de viaţă şi să atenueze
diferenţele dintre sat şi oraş.
 Efectele politicii agricole ale lui Hrusciov au fost: introducerea în
circuitul agricol a 40 mil ha teren, producția de cereale a crescut, dar
nu era o creștere constantă deoarece lipseau tehnologizarea, irigațiile
și îngrășămintele care să contrabalanseze calitatea slabă a solului.
 Proiectele sale economice nu au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă, însă populaţia a simţit mai multă libertate: mulţi deţinuţi din
lagăre au fost eliberaţi şi reabilitaţi, legislaţia a fost schimbată,
făcând să dispară abuzurile din perioada stalinistă, iar noţiunea de
„duşman al poporului” a fost abolită.
 Odată cu renunțarea la teroare, regimul trebuia să găsească noi
modalități de a controla și mobiliza populația. Hrusciov a încurajat,
astfel, campaniile publice precum constiuirea de gărzi cetățenești
care trebuiau să lupte contra leneșilor sau desțelenirea marilor stepe
din Kazahstan.
 S-a abandonat cultul lui Stalin, dar Hrusciov era în continuare de
părere că istoria, literatura şi artele trebuiau să reflecte realizările
măreţe ale PC.
 Căderea regimului Hrusciov
 Cauzele declinului:
 criza economică începută în 1958
 impunerea rotației cadrelor de conducere ale partidului
 eșecul „Revoluţiei culturale” (eșecul deschiderii înregistrate în
cultură și artă)
 perspectiva triumfalistă asupra propriului regim, care l-a decuplat
pe Hrusciov de realitate
 În 1958, la Congresul XXI al PC Hrisciov a pus bazele unui plan
septenal, cu ambiţii utopice, conform căruia URSS trebuia să devină
în 7 ani prima putere economică a lumii.
 Proiectul a eșuat deoarece agricultura continua să fie extensivă,
iar industria bazată pe cantitate, nu calitate, tehnologia nu ținea
pasul cu produsele occidentale, calitatea muncii era slabă
 Proiectul demonstrează că Hrusciov nu voia să înțeleagă realitatea
și că se întorsese la sloganurile mobilizatoare și stahanovismul de
tip stalinist
 În 1958, la același Congres XXI al PC, Hrusciov a anunțat că URSS
trecuse la comunism, proclamându-se cu acea ocazie încheierea
construcţiei socialismului
 Era un nou simptom al faptului că liderii sovietici pierduseră
contactul cu realitatea (comunismul este o utopie, iar aspectul
societății sovietice din acei ani nu avea elementele unei societăți
egalitare)
 Ideea era una propagandistică, prin care Hrusciov dorea să
puncteze realizările regimului (realizări golite de conținut)
 URSS obţinuse primele victorii tehnologice prin lansarea Sputnikului –
primul satelit artificial – şi prin punerea la punct a rachetelor
intercontinentale.
 Aceste realizări ofereau din nou pentru Hrusciov argumentele
succesului.
 Era mai puțin important că populația trăia în condiții precare, era
mai important că statul își demonstra forța la nivel internațional,
prin aceste realizări
 Pentru a fideliza cadrele de partid și pentru un control mai riguros
asupra lor în teritoriu, Hrusciov a introdus practica rotaţiei obligatorii a
unei treimi din totalul posturilor la fiecare ciclu electoral (era
obligatoriu și pentru membrii CC ca o treime să se reînnoiască la fiecare
rundă de alegeri).
 Efecte măsurilor:
 au sporit îngrijorarea cadrelor de partid, care își vedeau amenințate
privilegiile
 Hrusciov şi-a înstrăinat treptat atât Prezidiul, cât şi Comitetul
Central
 a pierdut sprijinul liderilor din teritoriu ai partidului
 Hrusciov avea un stil capricios și imprevizibil de conducere și se
aventurase în criza cubaneză, care era să coste URSS un război.
 Toate acestea au contribuit la decizia de înlăturare a lui Hrusciov de la
putere.
 la 30 sept. 1964, membrii Biroului Politic l-au sfătuit pe Hrusciov să
meargă la odihnă la Soci. Era o formă diplomatică de a-i cere liderului
să demisioneze.
 Hrusciov a revenit, însă, la Moscova, părând că nu a înțeles mesajul.
 Prezidiul i-a cerut atunci demisia, iar la 14 oct. 1964 Hrusciov părăsea
funcția de Secretar al CC al PCUS.
 Hrusciov a fost dat jos printr-o lovitură de stat, al cărui actor
principal a fost Leonid Brejnev.
Epoca lui Brejnev

 Locul lui Hrusciov în funcţia de Secretar general a fost luat de Leonid


Brejnev, iar postul de premier a fost ocupat de Alexei Kosîghin
 Puterea lui Brejnev nu a fost la fel de mare ca a predecesorilor săi.
 Deciziile Politbiroului se luau în colectiv
 „Sistemul Brejnev” a fost o coaliție a oligarhilor din Politbirou:
Aleksei Kosîghin – președintele Consiliului de Miniștri, Alexandr
Șelepin – fost director KGB, Mihail Suslov – ideologul partidului,
fiecare cu propriile rețele clientelare în cadrul partidului.
 S-a instaurat o gerontocrație a cărei unică ideologie era să
mențină lucrurile așa cum erau. Iar Brejnev a denumit noua
realitate „socialism matur”.
Leonid Brejnev
1906-1982
A fost Comisar politic militar, cu un rol activ
în epurarea armatei din anii 30
În 1941 este însărcinat cu evacuarea
industriilor din Dniepropetrovsk spre Ural
În 1943 devine șeful departamentului politic
al Armatei 18 
În 1945 este comisarul politic al celui de-al 4-
lea front ucrainean, care ocupă Praga
În 1950 este prim-secretar în RSS
Moldovenească
Între 1964 și 1982 este Secretar general al
PCUS
Alexei Kosîghin
1904-1980
Prim ministru al URSS între 1964-1980
 După plecarea lui Hrusciov s-a pus capăt erei „reformelor” generatoare de
instabilitate.
 Au fost întrerupte reformele politice și inițiativele de relaxare a controlului
de stat asupra economiei.
 Desele schimbări de cadre, de şefi, proiectele utopice şi marile campanii au
fost abandonate.
 Aparatul funcţionăresc, ajuns la dimensiuni impresionante, considera că
modul ideal de a menţine statul la un nivel echilibrat era evitarea oricăror
schimbări.
 În pofida sloganurilor mobilizatoare enunţate frecvent, care făceau trimitere
la eforturi şi spiritul de sacrificiu, stabilitatea, imobilismul şi inerţia au
dominat URSS.
 Economia a urmat o accentuată pantă descendentă
 Se importa grâu din SUA (la începutul anilor 80 o treime din produsele
de panificație erau importate), aprovizionarea cu alimente era
deficitară, iar producţia industrială era scăzută.
 Cea mai mare parte a bugetului era destinat armatei, ceea ce
dovedeşte importanţa acestui sector în contextul competiției cu SUA
și a Războiului Rece (cheltuielile militare au crescut de 8 ori: în 1982,
bugetul armatei era de 15%din PIB).
 URSS exporta mai ales materii prime, ceea ce nu aducea câștiguri
foarte mari pentru economie (exporta petrol).
 Relativa bunăstare a oamenilor din anii 60 a crescut nivelul de
așteptare de la partid, iar populația a devenit tot mai pretențioasă.
Acest standard de viață din anii 60 s-a lovit de o nouă relitate în anii
70: pe fondul crizei economice tot mai evidente, magazinele erau
goale
 Banc sovietic ce ilustra lipsurile zilnice: „Ce s-ar întâmpla dacă s-ar introduce
un plan cincinal în Sahara? La început nimic. Apoi, în câțiva ani, ar fi o
penurie de nisip.”

 Iniţiativa la nivelul activului de partid lipsea cu desăvârşire: rarele cerinţe


venite de la centru erau parafrazate şi reluate în raporturi liniştitoare către
autorităţile centrale. Această situaţie, care convenea tuturor, era însoţită de
nepăsare la muncă şi lipsă de conştiinţă profesională.
 Oamenii erau deziluzionați, nu mai credeau în sloganurile mobilizatoare ale
puterii, cunoșteau exact starea de înapoiere a economiei și statului,
respingeau cultura promovată de regim și se refugiau în produse occidentale:
muzica rock, filmele și moda.
 La începutul anilor 80 conducerea sovietică la vârf era îmbătrânită, sfârşitul
mandatului coincizând cu sfârşitul vieţii
 În 1976, Brejnev a suferit un atac cerebral care i-a afectat
funcționarea normală la nivel politic.
 Guvernarea era asigurată de subalterni, Brejnev asigurând iluzia
conducerii prin apariţii publice ocazionale şi prin acumularea
funcţiilor importante.
 El a adunat toate funcţiile politice şi demnităţile militare, devenind
şef al statului şi al partidului.
 Brejnev avea, de altfel, o adevărată pasiune pentru titluri şi
decoraţii, pe care supuşii o foloseau pentru a-şi atrage simpatia.
Această pasiune nu s-a transformat, însă, într-un cult al personalităţii
de tip stalinist.
 În 1977 a fost adoptată o nouă Constituţie, conform căreia statul era
expresia voinţei sociale şi îşi exercita autoritatea printr-un guvern şi
organele administrative.
 Partidul era forţa care conducea şi orienta societatea sovietică, el
fiind, de fapt, cel care deţinea puterea.
 Organizaţia partidului dubla administraţia statului la fiecare eşalon
teritorial.
 Organele de conducere ale PCUS, conform noii Constituții, erau:
 Comitetul Central; avea 551 de membri, din care 40 % aparţineau
aparatului de partid, 30 % aparatului de stat, 7 % din cadrul
armatei, 5 % din diplomaţie
 Politbiroul, cu 23 de membri (din care doar 14 votanţi). Era un
veritabil guvern care îşi impunea deciziile
 Secretariatul CC, format din 10 membri, din care 6 erau şi
membrii Politbiroului
 În perioada lui Brejnev au apărut primele curente disidente:
 Curentul marxism-leninismului adevărat a lui Roy Medvedev (Roy
Medvedev a fost expulzat din PCUS în 1969, după ce cartea sa Let History
Judge a fost publicată în străinătate. Cartea a criticat stalinismul și pe
Stalin într-o perioadă în care propagandiștii oficiali încercau să-l
reabiliteze pe fostul secretar general. Medvedev a propus o versiune
reformată a socialismului)
 Liberalismul occidental a lui Andrei Saharov (a protestat împotriva
trimiterii tancurilor sovietice împotriva Cehoslovaciei și a invaziei
sovietice din Afganistan, a fost cofondator al Comitetului pentru
Drepturile Omului de la Moscova, i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace
și a susținut ideea instaurării unei societăți deschise și de drept)
 Ideea creştină şi slavofilă a lui Alexandr Soljeniţîn
 Ele nu au rezistat, însă, presiunilor şi constrângerilor venite din
partea puterii, cel mai puternic semnal fiind expulzarea lui Soljeniţîn,
expulzare care a pus problema drepturilor omului în URSS.