Europa

Latine dicta
• Luca, Iulia et Doris erunt brevi domi.
Luca, Iulia și Doris vor fi în scurt timp acasă.
• Quid faciemus cras?
.......................... ?
• Ego narrabo matri iter nostrum per Italiam et
Graeciam.
......................................................... .
• Ego dabo patri donum ab Roma.
......................................................... .
• Ego nescio. In Romam aut in Graeciam
fortasse redibo et responsum
oraculi audiam.
Eu nu știu. Poate mă voi întoarce la Roma
sau în Grecia și voi asculta răspunsul
oracolului.
• Optime. Oraculum respondebit: „Post hoc
iter habebis semper duas amicas“.
......................................................... .
 Indicativul viitor
• În limba română, viitorul se formează cu
ajutorul auxiliarului ,, a vrea”(voi citi, vei
citi…)
• În latina clasică, formarea timpului
viitor nu presupunea un verb auxiliar,
ci aceeași structură:
temă + sufix + terminație.
 Obs:
• La persoana I sg., terminația pentru
indicativ viitor este:
 -o la conjugările I – a II‑a,
 -m la conjugările a III‑a – a IV‑a.
• La pers. I sg., la conjugările a III‑a – a IV‑a,
sufixul este -a.
• La conjugarea a III-a,sufixul -e/a înlocuiește
vocala -e de la finalul temei verbului.
 Modele estetice în artă
• În secolele al XIV-lea – al-XV-lea, după o
perioadă de stagnare, cultura grecoromană,
devenită clasică, ajunge să reînvie în toate
domeniile: artă, arhitectură, literatură, științe.
• Această perioadă de reînviere a Antichității a
fost numită Renaștere. Artiștii și scriitorii
Renașterii își propun să utilizeze creativ
principiile artelor antice, îmbogățite cu
propriile forme de expresive.
• În secolul al XVII-lea, când Europa
Occidentală era dominată de un curent
artistic orientat spre libertatea formei și
surprinderea emoției – barocul –, Franța
căuta rigoarea tradițională și simplitatea
clasică, cea grecoromană.
• Acest curent, răspândit în Europa mai ales în
arhitectură, este cunoscut sub numele
de clasicism.
• Spre deosebire de baroc, clasicismul
apelează la rațiune și își propune glorificarea
idealului greco-roman de măreție artistică,
dar în forme simple, geometrice.
• După dezgroparea orașelor Herculaneum
și Pompei (la jumătatea secolului al XVIII-
lea), reapare fascinația pentru Antichitate.
Astfel apare curentul artistic
numit neoclasicism (o revigorare a
clasicismului, un clasicism „înnoit“).
• Arta acestei perioade a preluat stilul
Antichității greco-romane, manifestat în
câteva principii: claritate, simplitate,
ordine, simetrie.
 În România, centrele marilor orașe sunt
adesea dominate de clădiri în stil
neoclasic,cum ar fi:
Palatul Roznovanu din Iași
Teatrul „Ioan Slavici“ din Arad
Palatul Cultural „Theodor Costescu“ din
Drobeta‑Turnu Severin
Arhitectura din Capitală aflată sub
influența școlii franceze neoclasice a făcut
ca Bucureștiul să fie numit „Micul Paris“.