UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA HIDROLOGIE-
METEOROLOGIE

CALITATEA APEI RÂULUI MOLDOVA

ÎN AVAL DE CÂMPULUNG
MOLDOVENESC

Student: Erdeș Carmena

Anul III, Grupa 315

BUCUREȘTI
1. Așezare geografică

Bazinul hidrografic al Moldovei este încadrat de meridianele 25°08’37’’ - 26°58’35’’

longitudine estică şi de paralele 46°55’37’’ - 47°43’38’’ latitudine nordică (Fig.1).

Fig.1 Poziţia geografică a râului Moldova în România

 2. Temperatura aerului

Temperatura aerului crește o dată cu scăderea altitudinii. Astfel, temperatura medie

anuală crește de la 2,3˚C în Rarău până la 8,6 ˚C la confluența cu râul Siret.

STAŢIA
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ANUAL
RARĂU 1593m -7,1 -6,9 -3,7 1,1 6,4 9,8 11,5 11,5 7,8 3,5 -1,3 -5,1 2,3

CÂMPULUNG 659m -4,3 -3,2 0,8 6,3 11,7 15,1 16,6 15,8 12 7,1 1,8 -2,2 6,5

TG.NEAMNŢ 387m -3,5 -2,4 1,6 8,2 14 17,5 19 18,4 14,2 8,8 3,2 -1,2 8,2

FALTICENI 348m -3,6 -2,4 1,6 10 14,1 17,3 18,8 18,2 14,1 8,6 3,1 -1,3 8,2

ROMAN 216m -3,9 -2,3 2,2 9,1 15 18,3 19,8 19,1 14,7 9,1 3,4 -1,5 8,6

Tab.1 Temperaturile medii lunare multianuale şi anuale la staţiile meteorologice (1956

Se poate observa o diferență de 6˚C între izvor și gura de vărsare.

3. Precipitațiile atmosferice

Cantitaţile anuale scad de la izvoare spre confluenţă, astfel că la Roman cantitatea de

precipitaţii se apropie de limita caracteristică climatului de silvostepă.

STAŢIA I II V X XI ANUAL
III IV VI VII VIII IX XII
RARĂU 41,4 42 43,1 74,4 124 147 135 109 64,5 45,4 39,4 39,4 903,8

CÂMPULUNG 24,7 24,5 29,6 52,3 93,2 114 113 94,1 52,7 35,5 30,2 25,5 689,7

TG.NEAMNŢ 22,6 22,4 26,5 52,9 83,3 98,7 87,2 80,9 46,1 30,8 30,2 27,8 609,4

FALTICENI 21,6 22,9 25,4 53,4 79,5 96,7 86 74 45,7 30,5 30,3 24,2 509,4

ROMAN 19,9 18,7 20 43,1 64 76,8 71,4 60,4 46,7 28,2 30,2 24,2 503,6

Tab.2 Precipitaţii medii lunare şi anuale la staţiile meteorologice

4. Indicatori fizico-chimici ai apei râului Moldova
4.1. Temperatura apei
Variatia temperatura raul Moldova(statie C-lung Mold av.)

25

20

15
°C

C-lung Mold av.

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
luna

Fig.2 Variaţia temperaturii apei râului Moldova pe luni av.Câmpulung

Sursa: SGA Suceva Variaţia de temperatura a râului Moldova(staţia G.Humorului)

25

20

Temperatura medie anuală a 15

°C

G.Humorului
apei oscilează între 7,0 °C la 10

Câmpulung şi 9,5 °C la Gura 5

Humorului. 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
luna

Fig.3 Variaţia temperaturii apei râului Moldova pe luni

Sursa: SGA Suceva
 4.2. Oxigenul dizolvat

În bazinul Moldovei conţinutul mediu anual de oxigen dizolvat din apa râurilor
oscilază între 10 mg O/l și 13,1 mgO/l .
14

12

10
Fundu-
Moldovei
8
mg/l Câmpulung
6 av.

4
G.Humorului
av.
2

0
I
II III IV V VI VII VIII IX X XI XII luna

Fig.4 Variaţia conţinutului mediu lunar de oxigen dizolvat în apele râurilor din bazinulhidrografic al Moldovei
Sursa: SGA Suceva

Iarna se înregistrează cele mai mari cantităţi de oxigen dizolvat datorită faptului că temperaturile scăzute
diminuează procesele de oxidare şi favorizează dizolvarea oxigenului din aer. Toamna, pe măsură ce apa se
răceşte, înregistrează din nou creşteri ale cantităţii de oxigen dizolvat.
4.3. Consumul biochimic de oxigen (CBO)

Consumul biochimic de oxigen (CBO) reprezintă cantitatea de oxigen, în mg/l,

necesară pentru oxidarea substanţelor organice din ape, cu ajutorul bacteriilor.
Valorile medii s consumului biochimic de oxigen în bazinul râului Moldova se
încadrează între 1,55 mg/l (Câmpulung) și 2,45 mg/l (G.Humorului). Cel mai mari
consum de oxigen a atins valorea de 9,10 mg/l (Fundu Moldovei ), în timp ce
minima a fost 0,43 mg/l (G.Humorului ).

Stație An 2005 2006 2007 2008 2009

Fd. Moldovei 3,26 2,07 2,45 1,81 2,08
C-lung Moldovenesc av. 2,18 1,66 2,63 1,55 2,05
Gura Humorului av. 3,51 1,87 2,46 1,82 2,2
Tab. 3. Consumul mediu biochimic de oxigen mgO/l(2005-2009)
 8 16

7 CBO5 14
LMA cal I
6 12
LMA cal II
5 temp 10
mgO/l

oC
4 8

3 6

2 4
1 2

0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t(luna)

Fig.5 Valori care au depaşit limita admisă de CBO5 in anul 2005 la stația
Campulung

18 9
16 temp 8
CBO5
Fig.6 Valori care au depăşit limita 14 7
LMA cat I
admisă de CBO5 în anul 2005 av. 12 6
LMA cat II
G.Humorului 10 5

mgO/l
oC

8 4
6 3
4 2
2 1
0 0
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
 18 6
temp
16
CBO5 5
14 LMA cal I
12 LMA cal II 4
10 Fig.7 Valori care au depaşit

mgO/l
oC

3 limita admisă de CBO5 in anul

8
2005 la stația Campulung
6 2 (sursa SGA Suceava)
4
1
2
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t(luna)

18 6

16 temp
CBO5 5
14
LMA cat I
Fig.8 Valori care au depăşit 12 4
LMA cat II
limita admisă de CBO5 în anul
10

mgO/l
2009 av. G.Humorului
oC

3
8
(sursa SGA Suceava)
6 2

4
1
2
0 0
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
* 
4.4.

CCOMn reprezintă consumul chimic de oxigen prin oxidare cu KMnO 4 în mediu de

H2SO4. Acest indicator se corelează cel mai bine cu CBO5, cu observaţia că sunt
oxidate în plus şi cca 30-35% din substanţele organice nebiodegradabile.

Tab.4 Consumul mediu de CCOMn mg O/l

Sursă: SGA Suceava
* 
4.5.

CCOCr care reprezintă consumul chimic de oxigen prin oxidare cu K 2Cr2O7 în

mediu acid. Acest indicator determină în general 60-70% din substanţele
organice, inclusiv cele nebiodegradabile.

Stație An 2005 2006 2007 2008 2009

Fd. Moldovei 5,65 5,69 9,81 6,95 8,24
C-lung Moldovenesc av. 8,26 6,8 9,69 8,74 8,06
Gura Humorului av. 7,88 5,85 8,35 8,54 7,6

Tab.5 Consumul mediu de CCOCr mg O/l

Sursă: SGA Suceava
 Câmpulung Moldovenesc

35

30

25
CCOcr [mg/l]

20 2007
cat I
15
cat II
10

0
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Fig.9 Valori care au depaşit limita admisă de CCO Cr în 2007 la

stația Câmpulung Moldovenesc

Valorile cele mai mari s-au înregistrat in anul 2007, 28,70mgO/l în luna
martie respectiv 13,38mgO/l în luna aprilie.
4.6. Concentrația ionilor de hidrogen (pH – ul)

pH-ul apelor naturale este cuprins între 6,5 - 8 , abaterea de la aceste valori dând
indicaţii asupra poluării cu compuşi anorganici. pH-ul reprezintă reacţia acidă,
neutră, sau bazică a apei: mediul acid are pH < 7,mediul neutru are pH = 7, iar cel
bazic, pH > 7.

Stație An 2005 2006 2007 2008 2009

Fd. Moldovei 8 8 8,1 8,1 8,1
C-lung Moldovenesc av. 8,1 8 8,1 8 8,2
Gura Humorului av. 8 8 8,2 8,2 8,3
Tab.6 Valorile medii pH la staţiile de control
Sursă: SGA Suceava
4.7. Fosforul (mgP/l)

Concentraţia fosforului în apă depinde de concentraţia substaţelor organice, de

temperatura şi intensitatea activităţii bacteriene. Apele uzate încărcate cu substanţe
organice cresc nivelul fosforului, marind riscul de eutrofizare. Există două surse
antropice majore de fosfor: apele uzate menajere încărcate cu detergenţi şi substanţe
organice (ape fecaloide) şi dejecţiile animale de la fermele zootehnice.

0,25 120
fosfor
cal I 100

oC
0,2
cal II
debit 80
0,15
mg P/l

temp
60

Q(mc/s)
0,1
40

0,05
20

0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t(luna)

Fig.10 Variaţia fosforului mgP/l în anul 2005 av.Gura Humorului

(sursa SGA Suceava)
 80 0,25
debit
70
temp
0,2
60 fosfor
oC

50 cal I
0,15
cal II

mg P/l
40
Q(mc/s)

30 0,1

20
0,05
10
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t(luna)

Fig.11 Variaţia fosforului mgP/l în anul 2006 av.Gura Humorului

(sursa SGA Suceava)
5. Apele uzate

Apele uzate menajere reprezintă o sursă de poluare a apelor din bazinul hidrografic al
râului Moldova prin intermediul staţiilor de epurare, care nu epurează apa decât într-o
anumită pondere, sau avem de-a face cu deversări directe în pâraie şi râuri.

Fig.12 Staţiile de epurare amplasate în bazinul hidrografic

Moldova
Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava în calitate de administrator al reţelei
hidrografice a judeţului monitorizează 38 de puncte de impurificare, din care 5 în
bazinul hidrografic Moldova.

Fig. 13 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din

bazinul hidrografic al râului Moldova
 6. Concluzii

Râul Moldova se încadrează în categoria I, pe alocuri în categoria II, cu mici depășiri.

Acest fapt se datorează faptului că în lungul râului nu sunt industrii majore.

Apele uzate menajere reprezintă o sursă de poluare a apelor din bazinul hidrografic al
râului Moldova prin intermediul staţiilor de epurare, care nu epurează apa decât într-o
anumită pondere, sau avem de-a face cu deversări directe în pâraie şi râuri.

Deşeurile menajere depozitate necorespunzãtor de-a lungul râului, haldele de rumeguş

rezultate din prelucrarea lemnului işi pun amprenta în bazinul Moldovei .
Depozitarea necontrolată în albiile minore sau majore ale râului face ca o mare parte
din acestea să ajungă în apă din cauza antrenarii de către apă la cresterea debitelor. O
sugestie pentru asta ar fi construirea de fabrici de brichetare a rumeguşului pentru
folosirea lor ca combustibil solid sau folosirea lui pentru prelucrarea palului.

Prin analiza indicatorilor de calitate, se poate sesiza o îmbunătăţire a calităţii apei pe

parcursul anilor. Aceasta se datorează în mare parte monitorizării riguroase a
parametrilor, diminuarea producţiei sau închiderea unor unităţi industriale cu mare
impact asupra mediului.
 7. Bibliografie

1. *** (2005 – 2009) Sistemul de gospodărire a apelor Suceava – Rapoarte

privind clasificarea calităţi apei râului Moldova în trei secţiuni de control
2. *** (2005 – 2009) Sistemul de gospodărire a pelor Suceava – Rapoarte privind
valoarea indicatorilor generali de calitate
3. *** (2005 – 2009) Agenţia pentru protecţia mediului Suceava – Rapoarte
anuale, simestriale privind starea mediului în judeţul Suceava
4. www.mmediu.ro/ape/calitatea_apelor.htm
Vă Mulțumesc pentru atenție!