Sunteți pe pagina 1din 7

STUDIU DE

CAZ
MUTU MARIA – BIANCA
DATE RELEVANTE DESPRE SUBIECT

 Date demografice
■ Inițiale: G. I. A.
■ Vârsta: 6 ani
■ Sex: Feminin
■ Mediu de proveniență: urban
 Date familiale:
– Familia alcătuită din: mama, tata, frate mai mic, bunicii
– Climat relațional : climat afectiv propice dezvoltării, existând o bună înțelegere între membrii familiei cu care copilul
relaționează prin limbajul mimico-gestual
 Date socio-economice:
■ Ambii părinți nu lucrează, dar beneficiază de pensii de invaliditate și de indemnizații de handicap în calitate de
persoane cu surditate, în care se adaugă și alocațiile copiilor. Aportul financiar la creșterea copilului o contribuie și
bunica. Familia locuiește în chirie, într-un apartament cu 3 camere din orașul Focșani, jud. Vrancea.
Date legate de starea de sănătate / dezvoltarea psiho-fizică
Copilul a fost diagnosticat cu surditate, având pierdere de peste 60 de decibel la ambele urechi. Deține
proteze auditive la ambele urechi, care sunt utilizate doar când se duce la grădiniță pentru a putea înțelege
sunetele, vocile și pentru a înlesni comunicarea cu educatoarea sa. Însă, la domniciliu, copilul nu folosește
aceste proteze auditive deoarece nu le suportă și nici nu are nevoie să le folosească, deoarece toți membrii
familiei comunică cu ea prin limbajul mimico-gestual.
A avut o dezvoltare psiho-fizică armonioasă, la același nivel ca și ceilalți copii, neîntâmpinând probleme în
acest sens sau incidente care să împiedice dezvoltarea.
Vocabularul ei este sărac în cuvinte, neavând suport auditiv bine format, de asemenea întâmpină mari
dificultăți în articularea cuvintelor. Aceasta apeleaza rar la vorbirea orală, cunoscând foarte puține cuvinte,
cum ar fi: mama, tata, papa.
Deficiența copilului este moștenită din familie, de la ambii părinți, care sunt surzi și de la bunicii din partea
ambiilor părinți.
La grădiniță întâmpină dificultăți în a reține și asimila cunoștiințele învățate, având permanent nevoie de
sprijin suplimentar în a își înșusi cunoștiințele. De asemenea are dificultăți de comunicare cu educatoarea
sa, dar poate înțelege ce i se transmite verbal. Nu întâmpină nicio problemă, dacă i se comunică prin
limbajul mimico-gestual, cunoscând bine acest limbaj.
 
Date despre mamă
VÂRSTA: 28 de ani
STIL DE VIAȚĂ
 Perinatal: un stil tipic, fără dificultăți în timpul sarcinii. Nu a făcut efort fizic intens și nici nu a muncit
pe perioada sarcinii. Mama copilului a avut o naștere ușoară, având un travaliu care a ținut puțin, câteva
ore. Nu au apărut probleme legate de nașterea copilului, nașterea realizându-se pe cale naturală.
 Prenatal: nu a avut probleme până la naștere. Sarcina a evoluat normal. Mama copilului a făcut mai
multe vizite la medic și i s-a afirmat că fătul nu suferă de nicio problemă vizibilă.
 Postnatal: Nu au apărut probleme după naștere. Mama a fost externată împreună cu fetița după 4 zile
de la naștere. După 3-4 luni de la naștere, părinții copilului au constatat că nu răspunde la stimuli
auditivi, precum sunet puternic sau vorbirea apropiată sau alte zgomote de această natură astfel încât să
producă o reacție. La vârsta de 2 ani, copilul a fost dus la un cabinet ORL din București, unde i s-a pus
diagnosticul inițial de surditate de transmisie, cu ambele urechi înfundate. La următoarele vizite,la
cabinetul ORL, efectuate în următorii ani, a reieșit diagnosticul de surditate profundă neurosenzorială
bilaterală.
 
DATE COMPORTAMENTALE
Copilul are un comportament activ, având mereu curiozitatea de a explora spațiile și obiectele
din mediul înconjurător în care se află și fiind mereu predispusă spre joacă
Are momente când se enervează, datorită faptului că dorește să se joace cât mai mult.
Deseori are stări de veselie, find mereu cu zâmbetul pe buze
Nu țipă și nu face crize de nervi atunci când i se refuză ceva, ci adoptă una dintre 2 atitudini: de
înțelegere și supunere sau de încăpățânare și de refuzul de a înțelege.
Participă la jocuri împreună cu toți copiii tipici, dar nu comunică cu ei. Copilul imită ce anume
se joacă și în felul acesta participă la jocuri cu ceilalți copii, neexistând incidente sau probleme
comportamentale cu ei.
Își manifestă deseori refuzul și dezgustul de a mânca, preferând puține feluri de mâncare
Nu suportă să scrie sau să citească, refuzând deseori să realizeze aceste acțiuni, fie la grădiniță
sau acasă.
Posedă o fire creativă, preferând să își petreacă timpul liber desenând obiecte și animale sau să
își imprime orice idee pe foaie prin desen. De asemenea, îi face plăcere să picteze diverse lucruri
și să realizeze flori și alte obiecte din hârtie creponată.
ÎNCADRAREA CAZULUI ÎNTR-O
CATEGORIE SPECIALĂ
În surdopsihopedagogie se utilizează o calsificare a tulburărilor de auz în funcție de criteriile etiologice și temporale în
două categorii – surdități ereditare și surdități dobândite – fiecare cuprinzând o serie de forme speciale.
Subiectul G.I.A. se încadrează în categoria de surditate ereditară cu forma specială de surditate genetică, adică se
poate transmite de la unul sau de la ambii părinți prin gene.
În urma clasificării făcute de Biroul Internațional de Audiofonologie, fetița se încadrează între 40 – 70 dB - deficit de
auz mediu sau hipoacuzie medie ( poate auzi conversația de foarte aproape și cu dificultăți; necesită proteză)
Procese psihice
Gândirea – posedă o gândire obiectivă în imagini și un limbaj mimico-gesticular.
Reprezentarea – prin specificul ei, imaginea generalizată asigură conținutul reflectării senzorial-motrice, în cazul de
față având o încărcătură evident vizual-motrică.
Memoria – cea cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și
afectivă este mai bine dezvoltată.
Imaginația – constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior.
Limbajul și afectivitatea – relație strânsă între limbajul oral și limbajul semnelor, de evoluția căruia depinde
funcționalitatea dezvoltării comunicării și integrării subiectului în societatea surzilor.
BIBLIOGRAFIE

VOINEA, M., (2019) Fundamentele psihopedagogiei speciale – curs, 63-70


ROȘAN, A., (2015) Psihopedagogie specială Modele de evaluare și intervenție,
Iași: Editura Polirom

S-ar putea să vă placă și