Clasicismul

Stilu clasic
Clasicismul a fost o mișcare de largă întindere în arhitectură, pictură și alte
arte vizuale care a început în anii 1760, a atins apogeul între anii 1780-1790 și a
durat până în anii 1840-1850. Acest curent a răsărit în mare parte ca o reacție
împotriva rămășițelor stilului Baroc și senzualului și frivolului stil
decorativ Rococo, care a dominat arta europeana începând cu anii 1720.
Dar un și mai profund stimul a fost un reînnoit și profund studiu științific
manifestat fața de antichitatea clasică ce a răsărit în Secolul 18. Interesul pentru
clasicism a fost declanșat de descoperirile arheologice, în particular explorarea și
excavațiile orașelor romane îngropate de la Herculaneum și Pompeii (excavații ce
au început în 1738, respectiv 1748), iar începând cu a doua decadă a secolului al
XVIII-lea, un număr însemnat de publicații influente au inclus în paginile lor
imagini ale monumentelor romane și a altor antichități, care au trezit rapid
interesul fața de trecutul clasic. Noua înțelegere a lucrurilor desprinsă din
descoperiri și publicații au permis pentru prima oară cărturarilor europeni să
discerne perioade distincte și separate în arta Greco-romană iar acest nou simț al
pluralității stilurilor antice le-a înlocuit pe cel vechi, cel al venerării artei romane și
a încurajat un real interes pentru purele antichități grecești.
 Arhitectura clasică

În urbele antice, construcţiile erau realizate în principal din piatră,

pentru durabilitate, fiind deseori placate cu roci decorative ca
marmura, pentru un aspect impresionant. Erau realizate manual,
existând deja unelte şi dispozitive care permiteau ridicarea
edificiilor mari şi arcadelor sofisticate. Grecii au fost principalii
promotori ai acestui stil, studiul matematicii servindu-le în
proiectarea unor clădiri bine proporţionate, în armonie cu peisajul.
Prin 300 i.Hr., grecii făceau planuri de urbanism, proiectând în
detaliu oraşe întregi şi dispunând străzile după un caroiaj. Romanii
au adoptat apoi multe principii urbanistice utilizate de greci, dar
au descoperit şi tehnici noi. Una dintre acestea a fost fabricarea
betonului cu circa două secole înainte de Hristos