Sunteți pe pagina 1din 21

Cuvânt

Discurs
Imagine
Devalorizarea discursului religios.
O imagine cât o mie de cuvinte
S
Discurs Religios
Discursul religios este specializat deoarece
presupune un limbaj și un lexic specific, o
pluralitate de coduri specifice, al căror rol şi scop
este amplificarea forţei argumentative, persuasive
şi, în mod special, de convingere a auditoriului
Discurs specializat
Limbajul Religios este unul specializat în măsura în care
acesta se definește prin:

Caracter Arhaic Monumentalitate


1. 1
2. 2
3. 3
4. 4

02

01 03

Echilibru
1
-
2
3
4
Discurs Specializat
Pentru ca un discurs să fie Scopul cunoașterii este
specializat – el trebuie să mântuirea credincioșilor
facă referire la un anumit
domeniu și să fie o
manifestare a acestuia

Discursul religios este cel Discursul religios este normat


care a stat la baza conturării și normativ întărit de statutul
profilului literar ar limbii comunicării de tip
române instituționalizat din cadrul
Bisericii
Specificitatea
Discursului Religios

Obiectul cunoașterii este Comunicare


Dumnezeu supralingvistică(ritualică).
Manifestată într-un context
special bine stabilit
Instituția căreia se subscribe discursul religios
Biserica

Instituție divino-umană

Totalitatea celor care cred în Hristos, indiferent de naționalitate


Totalitatea celor care cred în Hristos, indiferent de naționalitate

Comunitate

In Biserică toți creștinii se află în comuniune unii cu alții și cu


Dumnezeu.

Lăcaș de cult

Clădire special construită pentru asistența religioasă a


membrilor Ei.

Trup Tainic al lui Hristos


Prezența Treimii în creație
Discursul religios. Principalul
mijloc de asigurare al activității
creștine

Predica, activitate creștină:

Kerigma
Predicarea în raport cu Scriptura şi Tradiţia

Catehism
Învăţarea didactică prin memorare si trăire

Activitate misionară
Atitudine şi dedicare pentru comuniunea cu
oamenii și transmiterea Evangheliei
Discurs instituţionalizat
Funcţia de convingere a credincioşilor asupra statutului şi rolului
pe care îl au ca mădulare ale Bisericii

Funcţia de transmitere a ideii de apartenenţă şi/sau convertire la creştinism

Funcţia de articulare a principalelor direcţii specifice


activităţii misionare sau catehetice a Biserici

Funcţia de implicare a membrilor Bisericii în sistemul


de valori ale acesteia, prin activităţi practice;

7 funcții

Funcţia de explicare, interpretare, justificare şi


celebrare a faptelor reprezentanţilor Bisericii

Funcţia de asigurare a continuităţii misiunii creştine,


prin reactualizarea mesajului biblic la nevoile
societăţii;

Funcţia de expunere a oricărei abateri practice din comunitatea bisericească,


abatere ce poate rezulta din schimbările lumii exterioare sau din presiunile din
interiorul comunităţii bisericeşti, care urmăresc o reorientare în favoarea unei noi
poziţii doctrinare (schismă, erezie, apostazie)
Forme de manifestare ale
discursului religios
Grup restrâns

Predicația spontană
01
Situaţia grupului era frecvent întiâlnită la începuturile
creştinismului, grupul caracterizîndu-se prin: apropiere spaţio-
temporală, prezenţa unei raţiuni de a fi şi de a rămiâne împreună,
experienţa comună, perceperea şi reprezentarea fiecărui membru
de către ceilalţi.

02 Ora de religie

Permite accesul tuturor elevilor la cunoștințe religioase

03 Cateheza în spațiul eclezial și extraeclezial

Acestea permit un dialog informativ între preot (lider) şi enoriaşi. La nivelul grupului, rolul de lider îl deţine
întotdeauna preotul. Ceilalţi membri au rolul fie de receptor pasiv (dacă receptează
şi înţeleg fără a interveni deloc), fie de receptor activ (receptează, înţeleg şi intervin în dialog).
Factorul care întreţine activitatea grupului, favorizînd retroacţiunea, este distanţa socială redusă.
Forme de manifestare ale
discursului religios
Predicația spontană
Apropiere aero-spațială. Caracteristică începuturilor
creștinismului. Rațiunea de împreună-rămânere.

Ora de religie
Conform cu un plan, o pregătire anterioară, proiectare

Grup restrâns Cateheză


Poate lua diferite forme: organizată, spontană, liturgică,
biblică, individuală, duhovnicească, rațională

Acestea permit un dialog informativ între preot şi enoriaşi. La nivelul grupului, rolul de lider îl deţine
întotdeauna preotul. Ceilalţi membri au rolul fie de receptor pasiv (dacă receptează
şi înţeleg fără a interveni deloc), fie de receptor activ (receptează, înţeleg şi intervin în dialog).
Factorul care întreţine activitatea grupului, favorizînd retroacţiunea, este distanţa socială redusă.
Context formal
Eficiența comunicarea este influenţată de înfăţişarea interlocutorilor şi
de rolul social îndeplinit de aceştia
discursului
Emiţătorul domină cu autoritate situaţia de comunicare
datorită statutului privilegiat pe care îl are, statut recunoscut de
ceilalţi participanţi la comunicare.

Auditoriul este relativ numeros şi deseori eterogen


plasat într-o poziţie de inferioritate faţă de vorbitor. Atitudinea
specifică este de receptor pasiv, adică ascultător fără
intervenţie.

Manifestare Publică
Îmbracă forme specifice Semnalele emise de locutor tind să ia forme amplificate
comunicării în masă
voce ridicată, gesturi prea ample de exemplu

Numeroase obstacole care pot sta în calea comunicării


Zgomote, obiecte care obstrucționează câmpul vizual, etc.

Retroacţiunea este aproape imposibilă verbal, dar sporadic nonverbală


Datorită statutului privilegiat pe care îl are, statut recunoscut
de ceilalţi participanţi la comunicare.
Tipuri de discurs
religios.
După formă și conținut:
În literatura de specialitate, clasificarea tipurilor de discurs religios se
axează pe criteriile formă şi conţinut

Formă
Predica propriu-zisă Omilia
Mijlocul de convingere, de Cuvântarea biblică̆ în care
sensibilizare ale se explică şi dezvoltă
ascultătorului prin stilul pericopa zilei, verset cu
personal al predicatorului. verset sau pe cel mult trei
părţi.

Pareneza Conferința
Cuvântarea bisericească Cuvântările de
de circumstanţă, simplă ca apărare/promovare a
formă, scurtă şI doctrinei ortodoxe.
mişcătoare, vindecătoare a
defectelor morale

Cateheza
Tipuri de discurs
religios.
După formă și conținut:
În literatura de specialitate, clasificarea tipurilor de discurs religios se
axează pe criteriile formă şi conţinut

Conținut
Dogmatice Morale
Explică dogmele Bisericii Expun poruncile
dumnezeieşti şi bisericeşti,
obligaţiile credincioşilor
după stare, vîrstă, sex,
profesie

Liturgice Istorice
Tratează aspectele ce ţin Expun fapte din istoria
de cultul divin: rugăciuni, revelaţiei divine şI din
ceremonii, ritual istoria Bisericii. Panegiricul
Tipuri de discurs
religios.
Din perspectivă pragmatică
Din perspectiva pragmaticii, clasificarea tipurilor de discurs religios va
urmări contextul situaţional în care au loc, intenţiile de comunicare ale
locutorului şi formele de expresie ale mesajului.

Din punct de vedere al contextului spațio-temporal:

În spațiul Bisericii În afara spațiului Bisericii


cuvântări religioase legate Detaşate de momentele
organic de oficierea cultului liturgice.
divin public, manifestate în
spaţiul bisericii, în timpul
sau după oficierea slujbei
Tipuri de discurs
religios.
Din perspectivă pragmatică
Din perspectiva pragmaticii, clasificarea tipurilor de discurs religios va
urmări contextul situaţional în care au loc, intenţiile de comunicare ale
locutorului şi formele de expresie ale mesajului.

Din punct de vedere al formei de expresie:

Discurs monologic

Discurs dialogic
Tipuri de discurs
religios.
După formă și conținut:
În literatura de specialitate, clasificarea tipurilor de discurs religios se
axează pe criteriile formă şi conţinut

Din punct de vedere al intențiilor de comunicare:

Cuvântări rel. formative Cuvântări rel. informative


Urmăresc educarea Caracterizează
comportamentului moral şi catehumenatul, în special.
spiritual, în favoarea Ele constau în cuviântări
comuniunii cu restul de explicare a noţiunilor de
membrilor comunităţii dogmatică, liturgică, istorie
creştine. bisericească, exegeză
biblică, arheologie biblică şi
lexicologie biblică

Cuvântări rel. apologetice Cuvântări rel. ecumenice


Au drept scop inducerea Apare în special în
unei atitudini hegemonice perioada contemporană, ca
faţă de alte comunităţi urmare a tendinţelor lumii
religioase de confesiuni spre unificare în domeniile
diferite sau necreştine. ştiinţific,economic, tehnic,
social, cultural şI spiritual
Influencer
noun
a person or thing that influences another.

O persoană care-și folosește unele abilități, spre a se


face cunoscut prin intermediul social-media.

Câștigă bani din faptul că ajunge viral.

Călătorește mult, pozează doar în modele de happy-


life, happy-family, happy person.
Expune foarte mult continut grafic, plăcut la vedere.

Devenind virali, pot ajunge foarte ușor unelte de


manipulare pentru mase. De cele mai multe ori în
scop comercial.
Influencer
noun
a person or thing that influences another.
Întreita comuniune sau
impărtășire

Împărtășirea prin cuvânt, citit sau cântat

Împărtășirea prin imagine

Împărtășirea prin materia sfințită.


O imagine,
cat o mie de cuvinte

"A thousand words leave not the same deep impression as does a single deed.” - Henrik Ibsen
Ce ne provoacă azi?

- Excesul de informație și accesul facil la ea

- Insensibilitatea la frumos

- Incapacitatea de percepție și de reținere

- Incapacitatea de a face lucrurile cu perseverență,


pe termen lung

- Preferința față de imagine in era ”videocrației” față


de cuvânt
Concluzii
Devalorizare?
- Pierderea sensului cuvântului.

- Omul modern, secularizat, devalorizat?

- Selfie please?

S-ar putea să vă placă și