Rinitele

Curs 2 O.R.L.
 Rinitele - Definitie

• Inflamatia mucoasei nazale indusa de un numar mare de

stimuli: alergene inhalatorii, infectii virale, bacteriene si
fungice ale nasului si nazofaringelui, expunere la noxe
chimice, medicamente sau iritanti

• Simpatomatologie: obstructie nazala, prurit nazal,

stranuturi, rinoree.
 CLASIFICAREA RINITELOR

1. Infecţioase 4. Induse medicamentos

- virale - aspirină
- bacteriene - altele
- alţi agenţi infecţioşi
5. Hormonale

2. Alergice 6. Alte cauze

- intermitente - NARES
- persistente - iritanţi
- alimente
- emoţionale
3. Ocupaţionale - atrofia mucoasei
- intermitente - reflux gastro-esofagian
- persistente 7. Idiopatice
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC CORECT AL RINITELOR

Ex. clinic ORL

Ex. endoscopic

Imagistică

Ex. bacteriologic, micologic şi virusologic din secreţia

nazală

Consult alergologic

Teste imunologice

Teste de permeabilitate nazala: rinomanometria, rinometria

acustica
 Rinomanometria

• Test diagnostic ce stabileste gradul obstructiei nazale

• Uneori, gradul obstructiei nazale nu se coreleaza cu

simptomatologia

• 20% dintre pacientii cu obstructie nazala – gradul

congestiei nazale a fost egal sau inferior cu populatia
generala
 Rinitele acute virale
• Definitie:
– afecţiuni frecvente atât datorită varietăţii de virusuri existente cât şi
nespecificităţii mijloacelor de apărare antivirală.

• Etiologia
– Virala
– > 200 de tipuri de virusuri izolate şi studiate
– Rinovirusurile - incriminate în 80% dintre cazuri.
– Coronavirusuri - 10 % din rinitele virale
– Virusul synciţial respirator, virusul influenza sau parainfluenza
şi adenovirusuri - 10%
 Rinitele acute virale
• Clinica:
– Incubaţia - aproximativ 3 zile.
– Starea generală - uşor modificată - cefalee, dureri musculare.
– Mucoasa nazala – iritata
– Simptomatologie: strănuturi în salve.
– Rinoscopie
• mucoasa nazală congestionată difuz
• secreţii - seroase, abundente
• obstrucţia nazală este permanentă - cedează la descongestionante şi reapare
după câteva ore.
• Poate apărea şi hiposmia.
• Obstrucţia nazală
– Dacă apar complicaţiile:
• secreţiile devin mucopurulente,
• cefaleea devine pulsabilă
• se asociază semnele specifice organelor afectate-sinuzită, otită, faringită etc.
 Rinitele acute virale
• Tratament

– În practica obişnuită tratamentul se rezumă la:

• decongestionante nazale
• antipiretice
• Antibioticele sunt rezervate pentru complicaţiile prin
suprainfecţie bacteriană.
 Rinitele vasomotorii
• Sunt afecţiuni ale mucoasei nazale caracterizate prin:
• Rinoree seroasă
• Stranuturi
• Uneori, obstructie nazala

• Triggeri din mediul ambiental:

• aerul rece
• anumite mirosuri sau substanţe chimice
• efortul fizic
• stări emoţionale
• consumul anumitor alimente.

• Fara componentă alergică - explorări şi investigaţii alergologice negative.

• Tratamentul cu LASER rămâne cel mai eficace.

 Rinitele medicamentoase
• Prin abuz sau administrarea îndelungată a unor medicamente
• Simptomatologie:
– obstrucţie nazală
– uscăciunea mucoasei nazale.

• Sunt incriminate:
– antihipertensive, sedative, hipnotice şi neuroleptice.
– abuzul de descongestionante nazale
• dependenţa locală de vasoconstrictor
• dependenţa psihică a pacientului de administrarea de picături.
• Pe măsură ce boala se agravează se remarcă scăderea perioadei de bine de după
administrarea de vasoconstrictor şi necesitatea de a creşte doza.

• Tratament:
– schimbarea medicamentului incriminat sau renunţarea la picături
– se încearcă lavajul cu soluţii saline izotonice sau cu preparate de apă de mare
sterile în vederea refacerii fiziologiei mucoasei.
– Frecvent se ajunge la tratament chirurgical cu LASER.
 Rinita cronica hipertrofica

• Diagnostic – tipuri diferite de rinita? Algoritm diagnostic standard sau

individualizat?

• Stadializarea gradului de hipertrofie? Este posibil?

• Tratament – Conservator + chirurgie/ Chirurgie ?

• Cea mai buna varianta chirurgicala…

 Tipuri de patologie
• Hipertrofie mucoasa compensatorie

• Hipertrofie osoasa

• Hiperplazia globala a cornetului nazal

• Hiperplazie izolata a capului cornetului nazal

inferior

• Hiperplazia cozii cornetului nazal inferior

 Rinitele alergice
• Răspuns clinic al mucoasei nazale, mediat IgE, la un alergen din mediu

• Periodice si perene (intermitente/ persistente)

• Diagnosticul pozitiv: examenul clinic ORL si consultul alergologic

• Sugestive si definitorii:
– rinoreea apoasa,
– obstructia nazala,
– pruritul si stranuturile

• Testele cutanate – valoroase dar atentie la rezultatele fals negative (lipsa

substante, testari selective, neatentie,etc)
 Clasificarea rinitelor alergice
• Intermitente, cu simptome prezente:
- mai puţin de 4 zile/săptămînă
- mai puţin de 4 săptămâni

• Persistente, cu simptome prezente:

- mai mult de 4 zile/săptămână
- mai mult de 4 săptămâni

• Uşoare, dacă nu asociază:

- tulburări ale somnului
- perturbarea activităţilor cotidiene, hobby-uri, sport
- perturbarea activităţilor şcolare, a muncii

• Moderate/severe, dacă apar:

- tulburări ale somnului
- perturbarea activităţilor cotidiene, hobby-uri, sport ,perturbarea activităţilor şcolare, a
muncii
- simptome deranjante
 Limitele clasificarii clasice
• Exista zone geografice unde polenurile si mucegaiurile sunt
alergene perene
• Alergia perena nu se manifesta tot timpul anului
• Majoritatea pacientilor au multiple sensibilizari si simptome
tot timpul anului dar unii au si exacerbari sezoniere
• La pacientii sensibilizati atat la polen cat si la mucegai exista
dificultati in definirea sezonului de polen
• Dozele joase de alergen determina la nivelul mucoasei nazale
un fenomen de priming si o inflamatia minima persistenta, asa
incat simptomele nu se coreleaza strict cu sezonul de
polenizare
Congestia nazală: impactul asupra pacienţilor

Congestia nazală

Simptome de jenă, Alterează somnul:

dificultate 1. Tulburare de respiraţie în somn
2. Fatigabilitate diurnă / somnolenţă

Alterează Afectează sănătatea:

performanţa muncii 1. Hipertensiune
/ şcolară 2. Boală cardiacă (BCI, ICC)
3. AVC
Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală
• Tratament etiologic
– Evitarea factorilor de mediu
– Imunoterapie – SLIT/SCIT
• Tratament simptomatic
– Antagonişti H1
– Decongestive orale şi topice
• pseudoefedrina
• fenilefrina

– Corticosteroizi topici nazali

• Furoat de mometazonă
Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală : Decongestionante

• Vasoconstricţie venoasă şi arteriolară

• Congestie vasculară nazală

• Rebound la oprirea tratamentului

• Efecte adverse

Pro şi Contra
van Cauwenberge P et al. Allergy. 2000;55:116-34.
Dykewicz MS et al. Ann Allergy Asthma Immunol. 1998;81:478-518.
Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală
: CS topici nazali

• Debut lent de acţiune

• Inflamaţia mucoasei nazale
• Tratament de durată
• Obstrucţia nazală
• Complianţă

Pro şi Contra

van Cauwenberge P et al. Allergy.

2000;55:116-34.
Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală : Antagonişti H1

• Eficienţi în controlul rinoreei, • Eficienţă limitată în

strănutului şi pruritului rezolvarea obstrucţiei
nazale
• Debut rapid de acţiune

Pro şi Contra

Day JH. J Allergy Clin Immunol. 1999;103:S395-S399.

van Cauwenberge P et al. Allergy. 2000;55:116-34.
Tratamentul rinitelor cronice hipertrofice

Medical:
– Corespunzator etiologiei (steroizi topici
etc)
– Alte optiuni terapeutice: injectare
steroizi (utilizata in trecut, risc de
cecitate)

Chirurgical:
– Determinarea tipului de hipertrofie
(osoasa/mucoasa)
– Hipertrofie mucoasa – diverse tehnici
disponibile
– Hipertrofie osoasa – rezectie
totala/submucoasa a cornetelor nazale.
 Tratamentul chirurgical

Indicatii generale

 Hipertrofie compensatorie a
cornetului nazal
 Esecul tratamentului
medicamentos dupa 3 luni,
evaluat subiectiv si obiectiv
(rinomanometrie activa
anterioara, rinometrie acustica)
Indicatiile tratamentului chirurgical
• Persistenta simptomelor, in ciuda tratamentului simptomatic
(CSIN, antiH etc)
• Simptomul predominant – obstructia nazala

• Afectarea calitatii vietii

• Afectarea calitatii somnului

• Efecte adverse terapie medicamentoasa

• Complicatiile rinitei (disfunctie tubara, rinosinuzita, otita

medie seroasa)
 Optiuni terapeutice – Nu exista tehnica ideala!

• Scopul principal – prezervarea functionalitatii mucoasei, cu crearea unei

filiere respiratorii

• Mol si Huizing *- 13 tehnici chirurgicale diferite pentru reducerea

volumetrica a cornetelor nazale

Mol MK, Huizing EH. Treatment of inferior turbinate pathology: a review and critical evaluation of the different techniques.
Rhinology. 2000;38:157-66.
.
“The less is known about the disease the more treatment options are available”

Tipuri de tehnici chirurgicale: Laser, Radiofrecventa,

Electrocauterizare,
• Lateropozitie Crioterapie
- rezultate favorabile pe
termen scurt
• Tehnici rezectionale
- Rezultate nefavorabile
Turbinectomie totala termen lung
Turbinectomie partiala
- cea mai buna tehnica
Turbinectomie submucoasa este cea mai ieftina si cel
Turbinoplastie inferioara (anterioara) mai bine tolerata de
Turbinectomie anterioara pacient
Concho-antrompexie

• Proceduri de cauterizare Mucotomia cu

microdebriderul are rezultate
Diatermie submucoasa stabile in timp
Electrocoagularea mucoasei cornetelor nazale;
Crioterapie;
Coagulare cu Argon plasma + Coblatie
Radiofrecventa
Proceduri cu LASER + LASER
 Radiofrecventa

• Cruste minime
• 8 saptamani pentru efectul final de reducere a mucoasei
• Repetabil, in cazul persistentei obstructiei nazale
• Sangerare postoperatorie extrem de rara
• Nu necesita tamponament nazal
• Control durerii: Paracetamol
 LASER Diode vs Radiofrecventa

Modificari histologice – aspectul CNI la 8 zile dupa turbinoplastie cu RF

• necroza, ulceratii
• depozite de fibrina in mucoasa
• sialometaplazie necrotizanta
• proliferare tesut de granulatie

Modificarile in cazul turbinoplastiei cu LASER Diode au fost mai importante:

• Lezare tisulara intensa
• Regenerare tisulara diminuata

Histomorphologic study of nasal turbinates after surgical treatment: a comparison of laser surgery and
radiofrequency-induced thermotherapy effects in animals.
Zborayová K, Ryska A, Lánsky M, Celakovský P, Janusková V, Vokurka J.
 Rinitele atrofice
• Sunt caracterizate prin atrofia mucoasei nazale.

• Există forme de atrofii ale mucoasei la vârstnici,

– falsa senzaţie de obstrucţie nazală
– uscăciunea mucoasei
– alteori de o rinoree apoasă care devine abundentă în timpul meselor.

• Simptomele devin supărătoare.

• Tratamentele medicamentoase
– nu pot substitui involuţia fiziologică a mucoasei.
– lavaj cu soluţii saline izotonice sau soluţii sterile de apă de mare (Physiomer,
Rhinomer),
– aplicaţii locale de lubrifiante ale mucoasei (Vitamina A uleioasă).
– antisecretoriile sunt recomandate în formele însoţite de rinoree abundentă,
dar trebuie administrate cu prudenţă datorită celorlalte efecte secundare.
• Tratament chirurgical
– Recalibrarea foselor nazale
 Ozena
• Ozena este caracterizată de apariţia unor cruste fetide, răspândite în
cavitatea nazală şi uneori şi în rinofaringe.

• Simptomatologia
– obstrucţie nazală în ciuda atrofiei mucoasei turbinale.
– Atrofia mucoasei dar fără cruste fetide se poate întâlni după abuzul de medicamente
(Xylometazoline) sau după intervenţii chirurgicale extinse.

• Ozena pare a fi o boală multifactorială (malnutriţie cu deficienţe de fier şi

vitamina A, funcţionarea anormală a sistemului neurovegetativ,
imunodeficienţe în special ale IgA).

• Tratamentul în fazele iniţiale se face cu spălături saline, aerosoli salini şi

aplicaţii de unguente grase.

• Tratamentul chirurgical se adresează eşecurilor tratamentului

medicamentos
RINOSINUZITELE
Rinosinuzitele

Definitie
Entitate clinica de etiologie
multifactoriala ce implica un
raspuns inflamator al
mucoasei nazale si
sinusurilor paranazale cu
evolutie acuta, subacuta
sau cronica.
 Mecanism fiziopatologic

Obstructia mecanica sau functionala a complexului ostio-meatal

conduce la un ciclu patologic sinusal, care, prin auto-intretinere
determina inflamatia sinusala:

Ingrosarea Blocaj Blocarea aerisirii si

mucoasei ostial drenajului sinusal

Stagnarea
Inflamare secretiilor
tisulara si
stagnarea
secretiilor
cresterea densitatii
secretiilor si modific.pH-
ului
Mediu ideal
pt.proliferarea Distructii ciliare
bacteriana si epiteliale
 Rinosinuzitele
Etiologie
Factori de mediu Factori ce tin de gazda

Clima
Clima Alterari
Alterari anatomice
anatomice

Agenti
Agenti infectiosi
infectiosi Alterari
Alterari genetice
genetice
Poluarea
Poluarea Alterari
Alterari imunologice
imunologice
Iatrogeni
Iatrogeni
Alterari
Alterari hormonale
hormonale
Traumatisme
Traumatisme
Alterari
Alterari neurovegetative
neurovegetative
 CLASIFICAREA CLINICA A
RINOSINUZITELOR

ACUTE
 ≤ 12 saptamani
 Rezolutie completa a simptomelor.

ACUTE RECURENTE
 2 episoade de rinosinuzita acuta pe an
 Rezolutie completa a simptomelor

+/- POLIPI NAZALI

CRONICE
 12 saptamani
FUNGICE
 Fara rezolutie completa a simptomelor.
 Particularitati : rinosinuzite cronice cu polipi
Examen endoscopic nazal
Particularitati : rinosinuzite cronice fungice
Etiologia bacteriana a rinosinuzitelor acute

Streptococci
S. aureus 2 % Staphylococci
Staphylococci
7% 6%
M.catarrhalis
11% Anaerobi
Anaerobi
66%
%
Other bacteria
3%
S. pneumoniae
33%

H.influenzae
32%

Exista si posibilitatea infectiilor plurimicrobiene

17
17
17
 Rinosinuzitele cronice
Culturi aerobe
• Staph. Aureus (21%)
• Staph. coagulazo negativ (9%)

• H. Influentiae (26%)
• Streptococcus pneumoniae (17%)

Culturi anaerobe
• Coci gram pozitivi (3%)

Culturi fungice
• Penicillum (4%)
 Diagnosticul rinosinuzitelor
• In principal CLINIC

dublat de:

• Ex. Endoscopic nazal

• Ex. Radiologic
– Clasic – Rg SAF, Rg SPF – DEPASIT
– Modern – CT – de electie!!!
– RMN
 Diagnosticul rinosinuzitelor

Examen endoscopic nazal - endoscop flexibil

 Diagnosticul rinosinuzitelor
Sinusoscopia
 Diagnosticul rinosinuzitelor
xamen CT sinusuri vs. radiografie SAF
 Semne si simptome sugestive pt diagnosticul de RS

• Majore • Minore
- Durere, senzatie de - Cefalee
plenitudine sau presiune - Febra(in alte circumstante
faciala decat RS ac)
- Obstructie nazala - Halitoza
- Rinoree ant. sau post. sau - Oboseala
rinoree purulenta - Dureri dentare
anamnestic obiectivata la
- Tuse
examenul clinic
- Otalgie sau senzatie de
- Hiposmie /anosmie
presiune auriculara
- Febra (doar pt RS ac)

Lanza, Kennedy-1996- AAO-HNS

Cauzele cronicizarii rinosinuzitelor

• Tratamenteleincorecteconditiilor locale
incomplete
inadecvate
• Dezordini ciliare cronice
• Alergice
• Incompetenta imuna
• Factori agresivi de mediu
• Factori iatrogeni
• Modificari nazale preexistente
 Rinosinuzitele - principii terapeutice
Tratament medicamentos
CS topici
CS sistemici
Antibiotice Mucolitice
Sol. Saline Antifungice
Antihistaminice
Fitoterapie
Inhib. pompa protoni Desensib. aspirina
Decongestionante
ESEC/COMPLICATII

Tratament chirurgical

FESS ESS Abord extern

Alegerea
n ti bi o t i c ul ui
A
Eficient si bine tolerat

Capabil sa actioneze asupra

mucoasei tuturor sinusurilor
paranazale

Activ impotriva agentilor

patogeni (“Infernal trio”)
 Esecul tratamentului de prima
intentie impune
prelevarea bacterologica!
 Tehnica prelevarii corecte
Din fosa nazala:
• Numai din meatul mijlociu
• Cu ajutorul endoscopului
• Prin aspiratie cu cateter suplu-mobil
• Ecuvionaj al meatului mijlociu cu
tampon uscat sau de tip culturette

Timpul de la recoltare la examinare si insamantare sa fie sub 4 ore

Din sinus:
• Prin punctie diameatica – sinusoscopie
• Prin aspiratie sau lavaj al sinusului
cu ser fiziologic

Recoltarile din fosa nazala si narine NU au valoare bacteriologica

 RSA – tratamentul antibiotic
• Doar in cazul RS acute bacteriene/agravarea
simptomatologiei in forme usoare sau moderate

De electie
Quinolone (Levofloxacin)
Amoxicilin /Amoxicilin + Acid Clavulanic
Macrolide

Linia II
Cefalosporine generatia a II-a
Macrolide de generatie noua

La copii
Amoxicilin/ Amoxicilin + Acid clavulanic
 RSA – tratamentul antibiotic

• Durata 10-14 zile

• Primele ameliorari la 72 de ore
• Altfel se schimba Antibioticul
• Vaccinarea antipneumococica si antigripala
scad incidenta IACRS si implicit a RSA
 Tratamente complementare
antibioterapiei

• Vasoconstrictoare
• Steroizi (topici)
• Antiinflamatoare nesteroidiene
• Antialergice
Story
article

Principii terapeutice actuale in RSC

• Principii cheie:

– Pacientul trebuie privit in intregul sau, cu toate comorbiditatile

– Trebuie sa reflecte cele mai noi descoperiri in patogenia RSC

• ex. sindromul hipereozinofilic sau hiper-IgE sunt de obicei asociate RSC
cu polipi nazali.

– Trebuie sa ia in considerare cele mai recente dezvoltari farmacologice:

• inhibitori de citokine/factori de crestere implicati in fiziopatogenia RSC

– Scheme terapeutice in conformitate cu medicina bazata pe dovezi (ghiduri

teraputice!!!)
 Scopul tratamentului ideal in RSC

• Să întrerupă mecanismul fiziopatologic al

rinosinuzitei în oricare punct al său:

– Sa reducă inflamaţia mucoasei rinosinusale,

– Sa favorizeze drenajul sinusal, cu evacuarea secreţiilor

intrasinusale,

– Sa producă eradicarea microbiană (bacteriană sau

fungică).
 Tratamentul factorului etiologic al RSC
• Atunci cand este corect identificat, PRIMUL PAS in tratamentul RSC ar
trebui sa fie reprezentat de managementul factorului etiologic.

– Antihistamine orale
• pacientii cu alergie dovedita,

– Inhibitori de pompa de protoni

• Sunt alternativa cea mai eficienta in tratamentul RGE asociat cu RSC

– Etiologie bacteriana a RSC – antibioterapia

– Factorii de mediu
• Reducerea expunerii la poluare, fumatului, prafului, mucegaiuri sau alti irutanti
chimici
 Tratamentul AB in RSC

• Tipul de antibiotice recomandate a fi utilizate în RSC

– nu există studii clare care să demonstreze eficacitatea netă a

unei clase de antibiotice.
– folosite peniciline (amoxicilină), singure sau în asociere cu
inhibitori de β-lactamază (amoxicilină-clavulanat),
cefalosporine de generaţia II-a, quinolone, macrolide, etc

!!! Timpul de administrare: 21-28 zile !!!

 Macrolidele in trat. RSC
• Utilizarea macrolidelor pe termen lung nu se bazează pe efectul lor
antimicrobian,

• Tratamentul cu macrolide pe termen lung, în doze scăzute (aproximativ 1/2 din

doza zilnică obişnuită) se bazeaza pe efectul lor antiinflamator dovedit

• De aceea, tratamentul cu macrolide pe termen lung poate fi benefic pentru

pacienţii cu RSC, reducând utilizarea corticoterapiei în aceste cazuri.

• !!! posibilitatea de selectare a tulpinilor rezistente la macrolide.

ook I, Yocum P. Antimicrobial management of chronic sinusitis in children. J Laryngol Otol 1995; 109:1159–1162.
llwork B, Coman W, Feron F, et al. Clarithromycin and prednisolone inhibit cytokine production in chronic rhinosinusitis. Laryngoscope 2002;112:1827–1
 Corticoterapia topica
• Amelioreaza permeabilitea meatului mijlociu si superior
– Reduce inflamatia mucoasei nazale

• Inhiba atat reactiile de faza imediata si tardiva la strimularea

antigenica (dupa 7-10 zile de tratament)

• Reactii adverse
– Iritatia nazala, epistaxis-uri, cruste nazale

• Lavaje cu solutii saline concomitente pentru eliminarea

reactiilor alergice
 Two symptoms, one of which should be nasal obstruction or nasal
discharge
+/- frontal pain, headache
+/- smell disturbance
ENT examination, including endoscopy
Consider CT scan
Check for allergy
Consider diagnosis and treatment for co-morbidities (ex.astma)

Mild Moderate
VAS 0-3 VAS >3-10

Topical steroids
Topical steroids Failure Nasal lavage Failure
Nasal lavage after 3 months Culture after 3 months
Long term macrolids

Improvement CT Scan

Follow-up +
Topical steroids
Nasal lavage Surgery
+/- Long term macrolids

Treatment scheme for ENT-Specialists for adults with CRS without nasal polyps
European Position Paper on Rhinosinusitis and Nasal Polyps 2012
Esecul tratamentului medicamentos
sau
in caz de complicatii

• Tratament chirurgical
– Endoscopic (FESS/ESS)
– Pe cale deschisa
 Indicatiile tratamentului chirurgical
• Absolute
– Polipoza nazala bilaterala ce produce obstructia totala a foselor nazale,
cu complicatii,

– Rinosinuzitele complicate la adult,

– Rinosinuzita cronica cu mucocel sau mucopiocel,

– Rinosinuzita fungica invaziva sau alergica la adult,

– Fistulele LCR,

– Tumorile foselor nazale si a sinusurilor paranazale.

 Indicatiile tratamentului chirurgical
Relative

• Rinosinuzitele cronice rezistente la tratamentul

medicamentos.
– Polipi, mucoasa hipertrofiata, edem si secretii mucopurulente
– Obiectivarea CT a sinuzitei sau a obstructiei cailor de drenaj

• Prezenta unor episoade repetate de rinosinuzita acuta

– (1) mai mult de patru episoade pe an in ultimele 12 luni;
– (2) ineficienta imunoterapiei in rinosinuzitele alergice;
– (3) prezenta variantelor anatomice, in special a celor care produc
obstructia ostiumurilor naturale de drenaj;
– (4) esecul tratamentului cu decongestionante nazale, mucolitice si
corticosteroizi nazali
 Chirurgie minim-invaziva
• Fiecare cavitate sinusala are o cale de drenaj a mucusului catre
nazofaringe
• Tehnicile de chirurgie sinusala care nu pledeaza pentru
conservarea totala a membranei ciliate ce acopera caile de
drenaj, nu pot fi denumite “minim invazive”

• Scopul etapelor chirurgicale ale acestei proceduri este

asigurarea permeabilitatii ostiumului natural de drenaj.
 Obiectivele FESS/ESS

Restabilirea ventilatiei si drenajului

 De la nivelul complexului
osteomeatal (FESS)
 la toate compartimentele
paranazale (ESS)
Largirea cailor de drenaj ingustate
=
“Chirugia istmurilor” (Wigand 1981)
 Importanta tratamentului postoperator

• Chirurgia ca metoda unica, nu poate obtine sau mentine

starea de sanatate mucoasei nazale in majoritatea cazurilor
de rinosinuzita noninfectioasa

• Pacientii trebuie sa fie constienti de necesitatea continuarii

tratamentului pentru a obtine cel mai bun rezultat posibil si
pentru imbunatatirea calitatii vietii