p



Una din cele mai mari aventuri ale

vietii noastre este cunoasterea de sine.



 
 m 

‡ Ce este stima de sine?
sine?
‡ Copiii cu stima de sine cresuta
‡ Copiii cu stima de sine scazuta
‡ Ce ascund desenele copiilor?
‡ Ce dezvaluie culorile
 m 





‡ Stima de sine, dimensiune fundamentala pentru orice fiinta umana,
se refera la modul in care ne evaluam pe noi insine, cat de ,,buni « ne
consideram comparativ cu propriile expectante sau cu altii. Este
dimensiunea evaluativa si afectiva a imaginii de sine.
‡ O stima de sine pozitiva si realista dezvolta capacitatea de a lua
decizii si abilitatea de a face fata presiunii grupului.Atitudinile
parintilor, colegilor, prietenilor, contribuie la crearea imaginii de sine
a copilului.
‡ Pentru şcolari , sursa cea mai importantă de formare a stimei de sine
o constituie aprecierile invatatoarei a părinţilor şi grupul de prieteni.
‡ Schimbarea imaginii de sine se realizeaza in relationare cu ceilalti
‡ Foarte importante sunt asteptarile parintilor referitoare la proprii
copii. Copiii care sunt iubiti si valorizati pentru ceea ce sunt se
descurca mai bine decat copiii pe care parintii ii analizeaza prea mult.
‡ Studiile demonstreaza ca un concept sanatos despre sine
depinde de interrelatiile sociale ale copilului. Copiii care au o
imagine sanatoasa despre sine sunt pozitivi, veseli, calmi,
colaboreaza cu ceilalti cu mare placere, au curaj spre
deosebire de copiii care nu au incredere in fortele proprii, si
vorbesc incet, nu accepta observatii, nu le place sa se joace in
jocul de rol decat daca sunt liderii grupului,nu au prieteni,
sunt suparaciosi si agresivi.
 m


 

 
‡ -îşi asumă responsabilităţi

‡ -se comportă independent

‡ -sunt mandri de realizările lor

‡ -realizează fără probleme sarcini noi

‡ -îşi exprimă emoşiile pozitive cat şi cele negative

‡ -oferă ajutor şi sprijin celorlalţi colegi

Y 
  
 

  
 








 
‡ -au fost lăudaţi, încurajaţi, au fost ascultaţi, li ss--a vorbit cu
respect

‡ -li s-
s-a acordat atenţie, au fost îmbrăţişaţi, au avut prieteni

‡ Copiii cu stimă de sine crescută reuşesc să facă mai bine

situaţiilor şi comportamentelor de risc care ar apărea în relaţii
interpersonale nesănătoase sau în eşecuri.
¢
   





‡ Să exprimăm cerinţe rezonabile faţă de varsta copilului

‡ -Să planificăm din timp activităţile

‡ -Să formulăm clar ceea ce aşteptăm de la copil

‡ -Să ne focalizăm asupra aspectelor pozitive şi să le menţionăm

‡ -Să oferim posibilităţi şi opţiuni copiilor ori de care ori este

posibil

‡ -Să oferim recompense

 m


 

 
‡ -nu sunt mulţumiţi de propria persoană

‡ -evită să realizeze sau să se implice sarcini noi

‡ -se simt neiubiţi şi nevaloroşi

‡ -par rebeli sau nepăsători

Y 
  
 

  
 





 
‡ -au fost des criticaţi

‡ -li s-
s-a vorbit pe un ton ridicat

‡ -au fost ignoraţi sau ridiculizaţi

‡ -aşteptările celorlalţi de la ei înşişi au fost exagerate

‡ -au fost frecvent comparaţi defavorabil cu alţi copii

 Y  
  
 


  
‡ Comportamentele persoanelor din jurul lui isi pun amprenta pe modul
lui de reactie. B.Wolfe, in 1989 a formulat o lista de principii extrase
din modul de viata al copilului:
‡  
 

  
 
‡ 
     

  
  
‡ 
 


  



‡ 
   
  
 

‡ 

     
 
 
‡ 
 
   
 

 
‡ 
 
 
 

‡ 
 
 


 

 
 



‡ 
 
 
 
 


 

  
‡ 
 
 
 
 


  


 
 
 



 
 
 Ô

 
‡ Analizeaza desenul si in ansamblul sau. Daca prezinta scene
vesele si oameni zambitori, nu este prea greu sa deduci ca autorul
este multumit de sine si de ceea ce se intampla in viata sa. Daca,
dimpotriva, constati in desenele copilului situatii amenintatoare,
prezentate in culori intense, contrastante, scene de violenta sau
fete triste inseamna ca micutul se confrunta cu sentimente
neplacute: framantari, frici, frustrare, tristete etc. Daca traseaza
linii ferme si desenele sunt mari (ocupa intreaga suprafata a foii),
poti presupune ca artistul e multumit, ca se simte in siguranta,
iubit si important pentru cei din jur. Daca schiteaza elemente
mici si le plaseaza pe marginea foii (astfel incat mare parte a
paginii ramane goala), poti banui ca este un copil timid, nesigur
sau chiar speriat de ce se intampla in viata lui. Liniile rotunjite ne
dezvaluie blandetea, amabilitatea, tandretea, feminitatea,
imaginatia. Liniile mai drepte si abundenta de unghiuri implica
fermitatea, autoritatea, controlul. Desigur, daca deseneaza o casa,
evident ca vor exista numeroase linii drepte si unghiuri, dar este
important daca detaliile si decorurile sunt reprezentate la fel sau
cu linii mai blande.
 p
 
 

‡ De regula, copilul se exprima cu ajutorul simbolurilor familiare, precum soare,
copaci, casa, apa, personaje. Trebuie urmarite acele elemente si trasaturi care se
repeta. De exemplu, omite in mod sistematic sa deseneze anumite parti ale
corpului unor personaje sau desenele sunt mici, plasate intr-
intr-un colt al foii,
desenul este plin de stersaturi sau mazgalituri. Alti factori de care trebuie sa tii
cont in interpretare sunt si varsta copilului, sexul, culorile alese. Desenele
evolueaza odata cu dezvoltarea sa psiho-
psiho-motorie. La copiii mai mici de 44--5 ani,
personajele desenate au de obicei aceeasi inaltime, pe cand copiii mai mari ii vor
desena pe adulti mai inalti decat celelalte persoane. Casa: este o tema frecvent
intalnita in desenele copiilor. Ea reprezinta emotiile sale din punct de vedere
social. Aspectele importante sunt: marimea casei in raport cu restul desenului
sau al foii, numarul de ferestre, cosul, usa de la intrare si manerul acesteia. O
casa de dimensiuni mari releva o superioritate a emotiilor si rationalului, in timp
ce o casa mica arata ca micutul isi pune multe intrebari. O usa mica inseamna
reticenta in a invita pe cineva acasa, un copil selectiv in alegerea prietenilor. O
usa de intrare mare este o invitatie deschisa pentru toti. Manerul situat in partea
stanga a usii indica faptul ca acorda mare importanta trecutului, iar daca este
desenat pe partea dreapta -releva gustul acestuia pentru schimbare, noutate,
proiecte. Ferestrele, fiind asociate cu curiozitatea, este de la sine inteles ca
numarul si dimensiunea acestora vor indica daca este curios sau prefera
discretia
 m
 

‡ Rosu: prima culoare pe care invata sa o distinga. Un copil energic, dificil de
oprit. Rosu poate insemna si agresivitate, teama, manie.

‡ Galben: curios, optimist, cu pofta de viata, altruist, plin de expresivitate.

Utilizata in exces, aceasta culoare poate sugera nevoia de a se elibera de o
tensiune interioara.

‡ Portocaliu: nevoia de contact social, dar si semnul spiritului de echipa si al

competitiei.

‡ Albastru: ultima culoare pe care o distinge copilul. Preferinta pentru albastru

releva ca este sensibil, linistit, introvertit, nu-
nu-i place sa fie "batuti la cap.

‡ Verde: curios, intuitiv, dornic sa comunice, perseverent, ambitios, mai matur

decat ar trebui sa fie pentru varsta sa. Cand il foloseste abundent, poate fi
semnul unui ego pronuntat.
‡ Negru: increzator, nu se teme de viitor. Negrul insa poate indica
si faptul ca are secrete pe care nu vrea sa le dezvaluie, ca este
trist, ca se devalorizeaza. Observa daca micutul este agresiv sau
calm, asta te poate ajuta sa-
sa-i interpretezi desenele.

‡ Roz: blandete, tandrete. Ii plac lucrurile agreabile si usoare, se

apropie cu usurinta de ceilalti.

‡ Maro: ii plac securitatea, stabilitatea, confortul in relatiile de

familie. Adeseori este vorba de un copil rabdator, calm si
minutios, caruia ii place sa colectioneze diferite obiecte, pe care
le aranjeaza cu grija.

‡ Mov: utilizat in exces, indica anxietate, frica, prudenta,

imaturitate, spirit critic, materialism.