Potentialul economic si

turistic al Romaniei
A elaborat: Bivol Victoria,
gr. MKL 161.fr
Coordonator: Maxim V.,
conf. universitar
 Potentialul turistic
Ansamblul componentelor naturale, culturale
şi socio-economice care oferă posibilităţi de
valorificare în plan turistic şi dau o anumită
funcţionalitate teritoriului, având un rol
esenţial în dezvoltarea activităţilor de turism
 Turismul în România reprezintă 2% din PIB
față de 3,6% din PIB în Bulgaria

- Numărul de vizitatori străini a scăzut cu 1,8% în

luna ianuarie 2014 față de aceeași lună a anului
anterior.
- Sosirile în structurile de primire turistică cu
funcţiuni de cazare s-au diminuat cu 0,4%, iar
înnoptările au scăzut cu 2,3% în aceeași perioadă.
-Viteza de creștere a numărului de turiști a încetinit
în ultimii 3 ani, de la 16% în anii 2010-2011 la
numai 3,5% în perioada 2012-2013.
 Potentialul turistic al României este marcat prin
douã componente esentiale:
• componenta naturala (elemente naturale
care sunt introduse în cadrul activităţilor turistice)
• componenta antropica (vestigii
arheologice, monumente istorice, de arhitectură,
artă, etnografie, economie, construcţii etc. cu
valoare turistică adică elemente datorate activităţii
omului de-a lungul timpului);
 Cele mai dezvoltate și totodată căutate zone
turistice ale României :
1. Bucureștiul (1.723.999 sosiri turiști în unitățile de cazare) – în special
pentru turismul corporate si cultural
2. Constanța (1.021.475 turiști) - pentru turism estival,
3. Brașov (997.601 turiști) și Prahova (467.158 turiști) – pentru turismul
montan
4. Mureș (495.481 turiști) - pentru turism balnear, cultural și montan,
5. Cluj (428.812 turiști) - pentru turism corporate, balnear și cultural
6. Bihor (344.059 turiști) – pentru turism balnear și turism montan
7. Timiș (338.238 turiști) - pentru turism corporate
8. Suceava (310.458 turiști).
Potentialul de cazare la finele anului 2017

• Erau înregistrate în România 6.946 hoteluri,

moteluri, pensiuni, hosteluri, cabane și alte
unități cu funcțiuni de cazare turistică,
• Cele mai multe se afla în Brașov, cu 881 de
structuri de cazare, Constanța, cu 761 structuri
de cazare și Harghita cu 371 structuri de cazare.
• Între cele mai reprezentative zone turistice a
leRomâniei se disting câteva cu caracteristici
deosebite
Bucuresti
Muntii Carpati
Litoralul românesc al Mãrii Negre
• Statiunile de pe litoral, bine cunoscute în turismul international:
Statiunea Olimp

Statiunea Jupiter
Vama Veche Plaja Mamaia
Delta Dunarii
 Moldova de Nord, Bucovina sau “Tara de Sus a
Moldovei"
Renumita prin manastirile si
bisericile sale :
1.Voronet
2.Moldovita
3.Sucevita
4.Humor
5.Arbore
6.Dragomirna
7.Putna
 Manastirea Putna

Manastirea Voronet
 Maramures -Oas

• Reprezinta una dintre cele

mai originale zone istorico-
etnografice ale tarii.
Bisericile de lemn, portile
masive au incrustari
originale si ornamente
variate, ceramica cu motive
decorative dacice .
Portile din Maramures
Zona Oltenia- situata intre Carpatii meridionali si
Dunare
Drobeta Turnu Severin
Manastirea Curtea de Arges Conacul Golescu

Palatul Marincu din orașul Calafat

Zona Transilvania-
regiunea geografica cuprinsa in interiorul arcului carpatic
Potentialul turistic natural

Lacul Cincis

Salina Praid

Parcul National Retezat

Potentialul turistic Mânastirea
antropic Prislop

Cetatea Sighisoara
Banatul si Crisana
Potentialul turistic
natural Muntii Apuseni
Potentialul turistic
antropic
Cetatea Siria

Cetatea Oradea
Statuia lui Avram Iancu
Rolul economic direct al turismului este
evidentiat de:

contribuţia turismului la creşterea produsului intern brut şi

a venitului national datorită creşterii volumului încasărilor din
turism
contribuţia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca
frumuseţea peisajului, condiţii de climă, calităţile curative ale apelor
minerale sau termominerale, monumentele de artă, vestigiile
istorice, tradiţia populară ş.a.
contribuţia acestuia la creşterea prosperităţii zonelor în care se
dezvoltă turismul (favorizând dezvoltarea infrastructurii în zonă,
valorificarea resurselor, a forţei de muncăetc.).
 Rolul economic indirect al turismului este
rezultatul faptului că:
Dezvoltarea turismului determină
dezvoltarea altor ramuri ale
economiei naţionale (acţiunea de
stimulare a dezvoltării altor ramuri)
 Investitii în infrastructura de turism

Continuarea modernizării infrastructurii rutiere.

Centrarea absorbției banilor europeni pe
dezvoltarea de hub-uri regionale de turism.
O strategie mult mai ambițioasă pentru
investiții în infrastructura de turism.
Punerea în aplicare a strategiei naţionale de
turism balnear.

Faptele să fie măsura!

 Măsuri pentru îmbunAtATirea strategiei de
comunicare

Promovarea pragmatică a turismului românesc.

Deschiderea a minim 3 Birouri de Promovare Turistică
în Asia.
Stabilirea a două noi piețe țintă: Ungaria și Serbia.
Obligativitatea ANT de a scoate la licitaţie întreaga
activitate desfăşurată în cadrul unui târg internaţional,
nu doar realizarea conceptului sau achiziţia standului
de promovare.
Realizarea unei comisii de lucru între ANT şi
reprezentanţii tour operatorilor străini, care să ducă la
îmbunătăţirea activităţii de promovarea a României în
străinătate. Faptele să fie măsura!
BIBLIOGRAFIE

Potentialul turistic natural al Romaniei”,Laura Comanescu,Edit.Credis

http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Mai/Rebega%20Lucia
%20Elena%20-%20Dezvoltarea%20durabila%20a%20turismului%20in
%20judetul%20Sibiu/lucrare_rebega.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?
title=Tourism_statistics/ro
https://prezi.com/fqbvxxsnlw7e/potentialul-turistic-al-romaniei/
Dezvoltăm turismul pentru
o Românie prosperă !!!

Va multumesc
pentru atentie !