SOCIOLOGIE

MEDICALĂ
CUM SUNT PERCEPUTE, ÎNȚELESE BOALA ȘI SĂNĂTATEA ÎN
CULTURA OCCIDENTALĂ ȘI ÎN ALTE CULTURI
Boala și sănătatea pot fi
definite prin raportare la
ființa umană privită
entitatea biologică, psihică
și socială în același timp.
Conceptul de sănătate este la
fel ca și cel de boală, unul
plurisemantic, semnificația
sa înregistrând nuanțări în
funcție de grupurile, clase
sociale sau populație.
► În funcție de semnificația socio-
culturală dobândită de boală
în societate, de apartenența
indivizilor la medii culturale
diferite, variază și reacția
acestora față de boală și
durere; stări fiziologice
precum foamea și durerea
având și determinare socio-
culturală.
Societatea în care se găsesște
individul devine factorul
care condiționează formarea
tipurilor de reacție
individuală față de durere.
 Terapeuții occidentali consideră că mintea și
► emoțiile sunt separate de corp; ei nu
consideră că frica, tristețea și alte emoții
puternice negative pot contribui la apariția
sau evoluția și vindecarea bolii, în timp ce
medicina orientală are o perspectivă total
diferită asupra bolilor: omul este văzut ca
un întreg care cuprinde mintea, trupul și
conștiința, iar toate acestea sunt privite ca
un sistem dinamic.
Atunci când ne confruntăm cu boli acute,
medicina occidentală ne pune la dispoziție
o metodă de intervenție chirurgicală
decisivă, care ne poate salva viața.
►

Pe de altă parte, medicina orientală deși

capabilă să trateze boli (mai ales pe cele
cronice) pune accent pe prevenirea și pe
inducerea stării de bine. Prin
combinarea celor două abordări, avem
mai multe șanse să invingem bolile și să
ne îmbunătățim calitatea vieții.
Medicina tradițională orientală atât cea
indiană, cât și cea tibetană și
chinezească se bazează pe aceleiași
principii.
 Din punct de vedere biologic, sănătatea poate fi
► devinită drept acea stare a unui organism
neatins de boală, în care toate oorganele,
aparatele și sistemele funcționează normal
(organism în homeostazie).
Din punct de vedere psihic, sănătatea poate fi
înțeleasă drept armonia dintre
comportamentul cotidian și valorile
fundamentale ale virții asimilate de individ,
reprezentând starea organismului în care
capacitatea sa de a muncii, a studia sau a
dessfășura activitățile preferate este optimă.
Din punct de vedere social, sănătatea este starea
organismului în care capacitățile individuale
sunt optime pentru ca persoana să își
îndeplinească în mod favorabil rolurile sociale
(de prieten, vecin, soț, părinte, cetățean).
 Parson definește sănătatea drept capacitatea
optimă a unui individ de a îndeplini eficient
► rolurile și sarcinile pentru care a fost socializat.
Pentru dimensiunile particulare ale bolii, literatura
medicală anglo-saxonă a introdus următorii
termeni:
-illness – realitatea subiectivă a bolii, ceea ce
percepe bolnavul și nu suferința corporală, ci
percepția individuală a unei schimbări negative
în bunăstarea sa șă în activitățile sale sociale;
-disease – realitatea biofizică a bolii, adică
anomalia funcțională a structurii sau fiziologia
organismului;
-sickness – realitatea socio-culturală a bolii, adică
modelarea relului social al bolnavului, formele
de adaptabilitate socială a maladiei ori
atribuirea etichetei de bolnav persoanei
suferinde.
  

În multe dintre societățile fără

scriere, conceptul general și abstract
► de boală nu apare chiar atât de clar,
pentru că este cuprins în categoriile
mai vaste ale răului, nenorocirii,
dezordinii. Și chiar dacă prezența
acestei noțiuni este atestată, adeseori
se poate constata recurgerea la
interpretări conform cărora boala
este percepută ca oricare alt
eveniment nefast dintre cele cu efect
asupra relațiilor sociale.
Semnificația socio-culturală pe care o
dobândește boala în sociatate
determină și reacția diferită a
indivizilor față de boală și durere, în
funcție de aprtenența lor la medii
culturale diferite.
 Sociologul Howard Becker,
► ocupându-se de fumătorii
de marihuana, a arătat că
simțirea plăcerii de a
fuma această substanță nu
apare imediat. Ea este
rezultatul unei deprinderi
care se învață grație
apartenenței la un grup de
fumători. Puțin câte puțin,
în contact cu ceilalți,
percepția începătorului de
modifică, ajungând să
resimtă ca agreabile
senzațiile care, prin ele
însele sunt ambigue.
 Analizând reacțiile față de boală la
► evrei și italieni, Mark
Zborowski arată că deși pragul
durerii este același, experiența
durerii depinde de pattern-urile
din familie. Italienii reacțonează
cu lamentări zgomotoase,
plângeri pasionale, liniștindu-se
după admnistrarea medicației.
Evreii, foarte sensibili la durere,
râmân deprimați și după
administrarea medicației
conform predispoziție lor
pesimiste cu privire la viitor,
tremurând în continuare pentru
evoluția stării lor.
 În funcție de societate se acordă
interes mai mare sau mai
► mic anumitor părți ale
corpului. În sociatățile
occidentale, inima este
investită cu semnificații
speciale, în Japonia, în mod
tradițional, abdomenului
(hara) i se acordă cea mai
mare atenție. Chiar și în
zilele noastre, când medicina
occidentală este dominantă
în Japonia, japonezii disting
un mai mare număr de
tulburări abdominale, pe
care noi nu le distingem și
care constituie obiect de
preocupări intense pentru ei.
 Brain Fag - sindromul epuizării
mintale, se manifestă prin dureri
► de cap, oboseala ochilor,
incapacitatea de concentrare.
Simptome:
La nivelul capului – senzații de
dureri acute, de arsură, piele de
găină;
La nivelul ochilor – dureri acute,
lăcrimare, încețoșare a vederii;
Capacitate scăzută de a înțelege
sensul cuvintelor (vorbit și
scris);
Capacitate scăzută de înregistrare a
memoriei;
Somnolență în timpul studiului.
Boala apare la persoane cu probleme
școlare, mai ales la studenți în
apropierea examenelor și este
răspândită în zona Africii
Occidentale (Nigeria, Mali).