Igiena copiilor de vârstă școlară mică

Studenți: Anișoara Puiu(căs. Stanciu)

Lucia Negură
Iuliana Amarandei
 Cuprins
-Caracteristici generale ale vârstei școlare mici
-Creșterea și dezvoltarea fizică
-Igiena sistemului nervos
-Igiena analizatorilor vizuali și auditivi
-Igiena aparatului cardiovascular
-Igiena aparatului respirator
-Igiena sistemului locomotor
-Alimentația și dezvoltarea copilului
-Accidentele la copil și prevenirea lor
Igiena copiiilor de vârstă școlară, perioada celei de a III-a copilării(6/7 – 10/11 ani) se
referă la următoarele aspecte:

- particularităţile de vârstă
- sănătatea şi dezvoltarea fizică
- profilaxia bolilor copiilor şi primul ajutor în cazuri de traumatism etc.;
- igiena sistemului nervos şi a unor organe: regimul raţional de viaţă (organizarea igienică
a somnului, jocurilor, ocupaţiilor etc.)
- igiena organelor vizuale, respiratorii, digestive ş.a.
- educaţia fizică: întărirea sistemului osos-muscular, organizarea igienică a ocupaţiilor de
cultură fizică, gimnastica matinală, educarea ţinutei corecte şi călirea organismului
- bazele igienice ale alimentaţiei copiilor: rolul alimentaţiei ca izvor al sănătăţii şi
dezvoltării fizice normale, prelucrarea normelor alimentaţiei, organizarea alimentaţiei
copiilor în diferite colective de copii, cerinţele igienice faţă de produsele alimentare
- educarea igienică a copiilor
- „iluminarea” sanitară a părinţilor şi personalului, deservirea medicală în instituţiile de
copii
- principiile igienice de planificare, construire şi amenajare a instituţiilor şcolare
instituţiilor preşcolare şi amenajarea lor conform cerinţelor sanitaro-igienic
Vârsta școlară mică sau a III-a copilărie:
6/7 ani -10/11 ani, câteva caracteristici
 -ritmul de creştere este mai lent la începutul acestei perioade (în comparaţie
cu vârsta preşcolară);
 -perioadă în care echilibrul, comportamentul şi personalitatea sa sunt şi mai
dependente de condiţiile socio-familiale;
 -este perioada marilor "avidităţi", a receptivităţii extraordinare;
 -la şcoală copilul îşi perfecţionează limbajul şi contactul social;
 -un climat de relativă securitate atât în plan material cât şi educativ îi este
absolut necesar;
 -la 6 ani copilul ştie să se îmbrace, să se încalţe, îşi cunoaşte vârsta, ştie să
numere până la 10, știe să traverseze strada, merge la şcoală;
 Dezvoltarea fizică a copilului de vârstă școlară mică

I. Nivelul dezvoltării staturale, ponderale și ale perimetrului toracic

6/7-10/11 ani:
•Băieți, mediul urban:
Înălțime: de la 121,5 cm la 141,5 cm
Greutate medie: 7 ani-22,9 kg 11 ani-33,9 kg
 
•Băieți, mediul rural:
Înălțime:valori cu 4-7 cm mai reduse pentru dezvoltarea staturală
Greutate: valori cu 3-6 kg mai mici
 
•De la 6/7 la 10/11 ani datele privind înălțimea și greutatea băieților
sunt mai mari decât pentru fete
•Fetele au o dezvoltare staturo-ponderală mai rapidă decât băieții între
10-11 ani
•Prima încrucișare a curbei dezvoltării se face în prezent mai devreme
decât în urmă cu câțiva ani
 Ritmul creșterii 6/7-10/ ani

-ritm relativ lent al creșterii la această

vârstă
-rata anuală de creștere a înălțimii: 4-5 cm
-rata anuală de creștere în greutate: 2-3 kg
-rata de creștere pentru perimetrul toracic:
1,5 -2 cm
•Fenomenul este similar atât la fete cât și
la băieți, cu deosebirea că ritmul de
creștere se accentuează mai precoce la
fete, mai târziu la băieți
 Procesul de creştere este strâns legat de condiţiile în
care se dezvoltă organismul: cunoscând aceste condiţii, se
poate influenţa dezvoltarea armonioasă a copilului.
Factorii care influenţează creşterea sunt de natură:
externă și internă.
a) Factorii externi (exogeni) sunt reprezentaţi de toate
elementele care alcătuiesc mediul înconjurător, condiţiile
de viaţă ale copilului, climatul geografic, locuinţe,
alimentaţie, sistemul de educaţie.
b). Factorii interni (endogeni) sunt reprezentanţi de
glandele cu secreţie internă (endocrine): timusul în primele
luni de viață,glanda tiroidă şi hipofiza mai târziu.
-factori patologici tulbură desfăşurarea creșterii: bolile
acute şi cronice, diversele intoxicaţii, boli ale glandelor
endocrine, diverse vicii de conformaţie a unor organe
(anomalii congenitale sau câştigate).
 Igiena sistemului nervos
-ritmul de viaţă, fiind bine organizat, formează în sistemul nervos central nişte
conexiuni reflex condiţionate complicate, care asigură şi înlesnesc trecerea de la
un fel de activitate la altul;
-programul precis al zilei, în care este strict repartizat timpul de muncă, odihnă,
alimentare şi somn se numeşte regimul zilei;
-regimul corect îi disciplinează pe copii, le îmbunătăţeşte pofta de mâncare,
contribuie la dezvoltarea fizică normală şi la întărirea sănătăţii;
- componentele de bază ai regimului – somnul, alimentarea, ocupaţiile şi
petrecerea timpului la aer curat – trebuie respectaţi întocmai;
Interval orar Activitate
07.00 – 07.30 Mic dejun + pregătirea pentru școală
08.00 – 12.00 Activitate școlară
12.00 – 13.00 Recreere pe drumul spre casă
13.00 – 13.30 Masa de prânz
13.30 – 14.30 Activități casnice, lecturi, desene animate
14.30 – 16.00 Repaus (somn)
16.00 – 17.00 Rezolvarea temelor date la școală
17.00 – 19.00 Joacă în aer liber
19.00 – 19.30 Servirea cinei
19.30 – 21.30 Desene animate sau emisiuni educative, lectură de povești, pregătirea lucrurilor necesare următoarei zile,
pregătirea de somn (spălarea dinților și a corpului)
21.30 – 07.00 Somn
 Măsuri generale pentru
prevenirea tulburărilor
sistemului nervos
1. Sporirea capacităţii de răspuns a
sistemului nervos la cele mai
multe solicitări
2. Prevenirea surmenajului nervos.
3. Orientarea şcolară şi profesională
corectă a tinerilor în raport cu
aptitudinile lor
4. Asigurarea unei ambianţe de
activitate adaptată la cerinţele
organismului
5. Asigurarea unei bune nutriţii a
celulelor nervoase
6. Asigurarea unei stări psihice cât
mai corespunzătoare cerinţelor
efortului
 Igiena analizatorului vizual
Măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirii ochilor

•Spălarea zilnică, cu pleoapele închise

•Ochii se şterg cu prosoape proprii, curate
•Trebuie interzisă utilizarea unui singur prosop de către mai multi copii
•Creionul, pixul, compasul, petardele, praștia pot răni ochii
•Ochii trebuie feriţi de praf si de murdărie
•Nu se ating ochii cu mâinile murdare
•Ochii trebuie feriţi de lumina prea puternică
•Când citim sau scriem, iluminatul trebuie să fie suficient, altfel ochiul
obosește
•Este obligatorie prezentarea imediată la medicul oftamolog în cazul
unui accident ocular
 Igiena aparatului auditiv

Măsuri de prevenție a îmbolnăvirii urechii:

•ferirea aparatului auditiv de o iritaţie prea puternică şi îndelungată
•antrenamentul reacţiilor la sunete slabe şi medii, mai ales cele
muzicale
•păstrarea tot timpul urechile curate
•ferirea urechilor de zgomote puternice și muzică la volum foarte
mare
•nu se introduc niciodată in urechi obiecte ca: agrafe, creioane,
scobitori,creioane, etc.
•vizita la medic pentru scoaterea dopului de ceară
•cura corectă a otitei
Igiena aparatului cardiovascular

Pentru întărirea inimii copilului se cere, în primul

rînd, întărirea generală a organismului, printre
altele un regim raţional şi mult aer.
O mare importanţă are întărirea sistemului nervos,
deoarece înrăutăţirea stării lui contribuie la slăbirea
activității cardiace
Igiena aparatului respirator
Igiena sistemului locomotor