SEMIOLOGIA

APARATULUI URINAR
2015
Aparatul urinar
 Simptome specifice
 1 Durerea :
 1.1 Colica renala
 1.2 Durerea lombara difuza
 1.3 Durerea hipogastrica

 2 Tulburari de mictiune
 2.1 Disuria
 2.2 Polakiuria
 2.3 Nicturia
 2.4 Retentia de urina
 2.5 Incontinenta de urina
Simptome specifice

 3 Tulburari de diureza
 3.1 Poliurie
 3.2 Oligurie
 3.3 Anurie
 II GENERALE
 1 Febra, frison-PNA
 2 Greata, varsaturi-IRA, IRC
 3 Cefalee, epistaxis, tulburari de
vedere
 DUREREA
 COLICA RENALA-renoureterala
 Cauze : litiaza renala
 TBC renal
 necroza papilara
 neoplasm renal
 Caracter: -unilaterala
 -caracter de sfasiere,
torsiune,
 -localizare loja lombara
 -iradiere pe traiact ureteral-
flanc si fosa iliaca, spre organe
genitale
 -afebrila
 Colica renala

-declansata de : effort, alergare,

trepidatii,
-dureaza ore-exacerbari
-calmata de tratament antispastic
-bolnavul este agitat, isi cauta o pozitie
pentru atenuarea durerii
-simptome de acompaniament : greata,
varsaturi, ileus dinamic, polakiurie,
hematurie macroscopica
-la sfarsitul crizei-poliurie
COLICA RENALA
Colica renala
Colica renala
 Durerea lombara difuza
Apare ca urmare a distensiei capsulei
renale si bazinetului
 A unilaterala-abces renal, ptoza renala,
hidronefroza, TBC renal
 B bilaterala: GNA, GNC,
 -rinichi polichistic
 -PNA-pielonefrita acuta
 Durere cu caracter de disconfort, de
presiune
 -in loja lombara
 -iradiere in flancuri
 -accentuata de mers, ortostatism
 -calmata de clinostatism
Rinichi polichistic
Rinichi polichistic
 Durerea hipogastrica-
cistalgie
 Apare in afectiunile vezicii urinare
 -durere surda
 -iradiere catre perineu, uretra
 -intensificare inainte , in timpul si
dupa mictiune, sondaj
 DUREREA URETRALA
 -durere continua, intermitenta cu
caracter de arsura
 -se insoteste de disurie, polakiurie
 -secretii purulente-ureetrita
Mictiunile

 N-3-6 mictiuni / 24 ore

 -mictiunea este spontana,
completa , nedureroasa
 -volum jet 250-300ml
 Tulburari de mictiune

 1 DISURIA
 Eliminarea dificila a urinei +/- durere la
mictiune
 -apare pe toata durata mictiunii sau pre, intra,
postmictional
 Jet urinar subtire si intrerupt
 Cauze : boli ale VU : cistite, tumori
stenozante,calculi, TBC
 -boli ale uretrei posterioare : stricturi, calcul
inclavat uretral
 --adenom de prostata
 -boli neurologice
 POLAKIURIA
 -cresterea nr. de mictiuni/ 24
ore,fara cresterea volumului urinar
 -se insoteste frecvent de disurie
 Cauze
 1 vezicale : cistite, tumori pelvine
care comprima VU, tuberculoza
VU, sclroza parietala
 2 obstacole subvezicale-adenom
de prostata –polakiurii nocturne
 3 infectii urinare
 4 vezica neurogena
 Retentia de urina

 Def. imposibilitatea golirii VU printr-o

mictiune spontana
 1 incompleta-apare reziduu vezical
 2 completa –apare glob vezical
 Cauze adenom de prostata
 neoplasm de proststa
 -stricturi, calculi uretrali
 -scleroza col VU
 -compresii extrinseci : fibrom uterin,
anexite
 -boli neurologice: Traumatism rahis
 tabes
 -lezarea VU

Glob vezical

 Se palpeaza in hipogastru ca o
formatiune ovalara, bine
delimitata, sub tensiune,
durereroasa spontan si la
palpare
 Cresterea cantitatii de urina
poate duce la ruperea exploziva
a VU --URGENTA
 Incontinenta de urina
 -emisia involuntara de urina prin
pierderea controlului voluntar
constient al contentiei vezicale dupa
varsta de 2-3 ani (se fixeaza reflexul
mictional )
 1 ocazional –in timpul unui effort fizic,
tuse, ras
 2 permanent –paraplegie,
encefalomielite, leuconevraxite
 3 enuresis nocturn lipsa de maturare a
detrosorului la copil peste 3 ani-se pierde
urina nocturn
 TULBURARI ALE DIUREZEI
MODIFICARI DE VOLUM/
INVERSAREA RAPORTULUI
NICTEMERAL
 Volumul urinar normal 800-1500
ml/24 ore (pana la 2000ml)
 Barbati 1500ml volum mediu
 Femei 1000ml volum mediu
 Volumul urinar depinde de cantitatea
de lichide ingerate si cantitatea de
lichide pierdute pe cale cutanata,
respiratorie , digestiva
TULBURARI ALE VOLUMULUI
URINAR / 24 ORE
I POLIURIA
 II OLIGURIA

 III ANURIA
 POLIURIA
 -cresterea volumului urinar peste 2000
ml/ 24ore
 1 tranzitorie:
 - ingestie crescuta de lichide
 -tratamrnt cu diuretice
 -TPSV tahicardie paroxistica nocturna
 2 permanenta
 -diabet zaharat
 -diabet insipid
 -IRC in faza poliurica 2-4 l/24 ore
 -IRA faza de reluare a diurezei 8-10l/ zi
 OLIGURIA

 -volumul urinar 500-800 ml / 24ore

 1 fiziologica
 -reducerea severa a ingestiei de
lichide
 2 patologica
 -IRC
 -dupa hemoragii masive
 -stari de deshidratare
 -stari de soc
 -IC
 ANURIA
 Scaderea volumului urinar <500 ml/ 24
ore pana la disparitia completa
 1 Secretorie –adevarata
 -suprimarea formarii urinii la nivelul
rinichilor
 2 Excretorie-falsa-imposibilitatea
drenarii urinii catre VU
 -obstuctia ureterala : calculi, stenoze ,
tumori
 -compresia de vecinatate a ureterelor :
adenomegalii importante, tumori
 -fibroza retroperitoneala
ANURIA SECRETORIE
 Mecanisme de producere:
 1 prerenala –scaderea volumului
circulant: hemoragii, deshidratare, IC
 -scaderea severa a TA-colaps, soc
 -dezechilibre acidobazice si
hidroelectrolitice severe
 2 renala
 -anurria tranzitorie –IRA reversibila
 -anurie permanenta IRC-uremie
 Leziuni tubulare din intoxicatii,h
 emolize-
 leziuni glomerulare severe
 NICTURIA -

 Inversarea raportului nictemeral

normal al mictiunii-noapte / zi- 3/1
 Cauze : IR
 IC dreapta
 adenomul de prostata
 tratamentul cu diuretice
EX.OBIECTIV GENERAL

 Atitudine-colica renala-nelinistiti
 Teg.si mucoase :
 -in uremie culoare palid teroasa cu
leziuni de grataj, uremide; depozite brune
la nivel lingual
 Fanere: in IRC extinderea lunulei,
 -in SN par friabil, liniile MEES
 Edemul : palpebral, facial,
periorbital,pretibial, retromaleolar, alb,
moale , pufos, nedureros cu evolutie
ascendenta : coapse, perete abdom.
 EXAMEN OBIECTIV LOCAL
 Inspectie :bombari localizate
 -:in lomba tumori, hematom
 -in hipogastru glob vezical
 Palpare N nepalpabili
 -tumori/hidronefroza, polichistoza
 -metoda bimanuala Guyon-bolnavul in
decubit dorsal , mana opusa rinichiului de
palpat in unghiul costovertebral si cealalta
pe peretele abdominal la marginea externa
a dreptilor abdominali; palpare in inspir
profund mainile se apropie-contact lombar
si mobilitate cu miscarile respiratorii
 -metoda Israel –decubit lateral-bimanuala
 -monomanuala Glenard
 -
 Ex. Puncte dureroase-sensibile in
procesele inflamatorii ale ap. urinar
 -pct. costovertebral-coasta 12 si col.
vertebrala
 -pct. Costomuscular coasta 12 si marginea
externa a masei musculare lombare
 -pct. Ureteral sup.-pe linia ombilicala la 4-5
cm lateral
 -pct. Ureteral mijlociu-unire 1/3 medie cu
1/3 externa a liniei dintre spine iliace
anterosuperioare
 -pct ureteral inf.TR, TV
 PERCUTIA cu marginea cubitala a mainii a
reg. lombare declanseaza durerea in LR,
GNA, PNA
 Explorari complementare
 1 Ex. De urina
 1.1 macroscopic
 1.1.1-diureza cant. de urina / 24 ore
 1.1.2- modif. de culoare depind de diureza
–galben deschis in poliurie
 -galben inchis in oligurie
 -culoare rosietica sau rosie in hematurie
macroscopica-prezenta sangelui in urina-,
hemoglobinurie, mioglobinurie
-cul. Verzuie –icter mecanic
-cul. Neagra in melanurie
-cul.galben bruna in icter hepatocelular-ca
berea
 1.1.3 modificari de transparenta
 -tulbure in infectia urinara, opalescenta in piurie
 -opalescent-lactescenta-in lipidurie
 2 Ex. de laborator al urinei
 -metoda simpla de explorare
 -sumar de urina-prima urina de dimineata
 -urina / 24 ore-recipient tinut la rece
 2.1 ex. Fizico chimic
 - pH urinar N acid 5,7-7,4
 - densitate urinara 1015-1022
 Izostenurie densitate= 1010-izostenurica cu
plasma
 -proteinurie > 150mg/zi
 -glcozurie –Dz
 -corpi cetonici cetoacidoza diabetica
 2.2 Ex microscopic al urinei-
sedimentul urinar
 Metoda Addis –pe urina de12-24 ore /
Hamburger-200ml apa si se
colecteaza urina timp de 3 ore
 Exprimarea nr. Hematii, leucocite si
cilindrii eliminati/minut
 N nr. Hematii < 1000/ min
 N nr. Leucocite <2000/min
 N nr. Cilindrii < 3/min.
 1 Hematuria prezenta sangelui in urina
care provine din rinichi sau caile urinare
 A microscopica MO
 -3 hematii/camp
 -> 1000/ min Addis
 B macroscopica
 2 Leucocituria patologica
 ->5 leucocite/camp
 ->2000L/ min Addis
 3 Prezenta cilindrilor-mulaje ale
tubilor renali
 -celulari:hematici, leucocitari, epiteliali
 -acelulari : hialini, granulosi, grasosi
 2.3 Ex.bacteriologic al urinii

 N urina este sterila

 Urocultura-se recolteaza urina
dimineata in recipiente sterile, de la
mijlocul jetului
 Toaleta locala prealabila
 Se insamanteaza pe medii obisnuite
si speciale
Explorarea functionala renala

 1 Explorare indirecta-
 A determinarea din sange a produsilor
de catabolism proteic: uree, acid uric,
creatinina
 -uree crescuta de cauza extrarenala:
deshidratari, stari febrile, hipertiroidism
 -uree crescuta de cauza renala
 -creatinina creste odata cu scaderea
FG
 B echilibrul electrolitic ionograma
sanguina/ urinara
 2 Proba de concentrare-Volhard-
masoara puterea de concentrare a
rinichilor
 -in ziua probei pacientul primeste la ora 13
pranz sec-paine, branza, carne, oua +
500ml lichide
 Urina se recolteaza din 4 in 4 ore ziua si din
6 in 6 ore noaptea
 N diureza 800ml si dens.1027 intr-un
esantion
 -hipostenurie dens. < 1024 si volum dublu,
triplu
 -izostenurie dens 1010
 -subizostenurie dens.constant< 1008
 3 Explorarea filtratului glomerular
 Clearance creatinina endogena

 N la barbat 100-140ml/min

 N la femeie 85-125 ml/min

 Scaderea Cl creatinina semn

precoce de IR
140 –varsta(ani) x G(kg) / 72cr.ser.mg/dl
4 Explorarea fluxului plasmatic renal-
PAH
N 500-700ml/min
 Explorarea imagistica a
rinichiului
 1 Rg. Renala simpla-umbre renale
 -calculi radioopaci
 2 US ecografia dimensiuni renale,
prezenta calculilor, chistelor , tumorilor
 3 Urografia cu substanta de contrast-
subst. triiodate excretate exclusiv prin
rinichi
 4 CT renal
 5 RMN renal
 6 biopsia renala
Rinichi drept
 SINDROMUL NEFRITIC
 Apare ca urmare a inflamatiei nefronilor
 Clinc : edeme
 HTA
 Modificari ale FG-oligurie
 ale sumarului de urina:
 -hematurie
 -proteinurie
 -cilindrurie
 -leucociturie
Clasificarea Sd.nefritic

 1 Acut
 2 Cronic

 Dg.diferential-istoric
 -clinica
 GLOMERULONEFRITE ACUTE
SD.NEFRITIC ACUT GLOMERULAR
Glomerulonefrita acuta poststreptococica
-post scarlatina, erizipel dupa 1-4 saptamani
A simpt. Generale: febra , frison
B Sd. Nefritic
-edeme
- HTA sistolo diastolica, uneori complicatii:
EPA, encefalopatia hipertensiva
-oligurie 400-600ml/24 zi
-proteinurie moderata
-hematurie, cilindri hematici,leucociturie
-retentie azotata creatinina< 2,5 mg/dl
 Sindrom nefritic

 -sindrom inflamator : VSH crescut,

fibrinogen, PCR, crescute
 -ASLO crescut-infectie streptococica
 -exudat faringian -streptococ
 SINDROM NEFRITIC CRONIC
 Apare ca urmare a unor GNC care au
evolutie lenta catre IR
 -proteinurie, hematurie
 -edeme, HTA, anemie, IR
 GN primare
 GN secundare-infectii virale,microbiene
 -LES, vasculite
 -medicamente

 SINDROM NEFROTIC

 I PRIMARE
 II SECUNDARE
 -infectii

- toxic medicamentoase
-boli autoimune LES, vasculite
-hemopatii maligne
-boli genetice
-boli alergice
-diabetul zaharat
 SN
 -proteinurie > 2,5 mg/min sau 3,5g/zi
 -hipoproteinemie < 6g/dl
 -hipoalbuminemie < 2,5 mg/dl
 -edeme
 -hiperlipemie
 Clinic-edemul de tip nefrotic
 -oligurie
 In stadii avansate-malnutritie prootein
calorica-,tulburari trofice,
osteoporoza
 -tulburari imune-infectii severe
 -tromboze
 Explorari complementare
SN pur
-proteinurie selectiva-albumina
>80%
-cilindri hialini si grasosi
SN impur
-proteinurie neselectiva –
albumina50-60%+ globuline cu
greutate moleculara mare
-cilindri hematici, hematurie
 -electroforeza proteinelor serice:
hipoproteinemie cu hipoalbuminemie
 -hiperlipidemie
 -lipuria 0,5-1g/zi
 -uree si creatinina serica crescute
 -clearance creatinina scazut
 PUNCTIA BIOPSIE RENALA

 etiologie
 INFECTIILE URINARE
Infectia urinara-prezenta unei
bacteriurii mai mare de 100000
germ./ml independent de prezenta
sau absenta manifestarilor clinice.
N tractul urinar este steril cu exceptia
uretrei anterioare.
Infectia tractului urinar se poate face pe
cale hematogena,
limfatica ,
ascendenta-uretra-rinichi
 Epidemiologie

 Apar mult mai frecvent la femei fata

de barbati 1-50 ani
 > 50 ani frecventa aproape egala intre
sexe –apare obstructia uretrei prin
hipertrofia de prostata
 -Infectia urinara asimptomatica 5% la
F 20-40 ani si 40-50% la F si B
varstnici
 50-80 % dintre F au avut cel putin o
infectie urinara in viata ,de obicei
cistita
 -
Factori de risc cistite/
pielonefrite
 -activitatea sexuala crescuta
 -diafragm/ spermicide
 -postmenopauzal: DZ, incontinenta
urinara, cistocel
 IU recurente la 20-30% dintre femei
care au avut un episod de IU
 -gravide infectiile saiptomatice au
consecinte clinice; se trateaza:nastere
prematura si mortalitate perinatala pt
fat si PNA pt mama
 Agentii infectiosi ai infectiilor
urinare
Bacteriile –germeni gram negativi migrati:
Escherichia coli:75-90% cistite
acute,PNA
Klebsiella specii
Enterococcus
Proteus mirabilis,Cytrobacter
ITU descrise si de Hipocrate durau 1 an
Sec XX la inceput cu chimioterapie durau
3 saptamani
1950 nitrofurantoin agent eficient si tolerat
 INFECTII URINARE

 I Asimptomatice-infectie
subclinica
 -nu necesita tratament de obicei
 II Boala simptomatica
 -necesita terapie antimicrobiana
 Ambele presupun:
 -bacterii in tractul urinar
 -leucocite in urina
 -citokine inflamatorii in urina
 Clasificarea infectiilor urinare,
simptomatice
 A joase-uretrite
 -prostatite
 -cistite
 Clinic cistita acuta : polakiurie / nicturie
 -disurie /piurie/ hematurie
 -dureri suprapubiene
 B inalte –pielonefrite
 -pionefrite
 -pionefroze
 Clinic dureri lombare
 febra, frison
 greata, varsaturi
 Sindromul cistitic

 Cistita acuta= inflamatia mucoasei

vezicii urinare asociata inflamatiei
uretrei
 Clinic polakiurie
 disurie
 dureri in hipogastru
 nicturie
 piurie
 semne generale: febra, frison
uneori
URINA –CISTITE-PIURIE
 Pielonefrita acuta

 PNA nefropatie interstitiala acuta

de cauza infectioasa + inflamatieia
bazinetului-pielita
Debut : febra, frison solemn
durere lombara unilaterala
sau bilaterala
polakiurie, disurie
greata , varsaturi
Sd. Cistitic poate precede debutul PNA
Disuria mictionala=uretrita asociata
 Eschericia coli uropatogena
 Produce infectii urinare
 -se gaseste in flora intestinala normala
 -contaminare la F genitourinar de la
orificiul anal
 -contaminare prin sex
 Ex. Clinic al PNA
 - manevra Giordano +
 -puncte ureterale dureroase
 -Sd inflamator : VSH accelerat,
fibrinogen crescut, PCR pozitiva
analiza URINEI-leucociturie, nitriti,
LEUCOCIT-ESTERAZA
 -Urocultura este pozitiva-identificarea
germenullui
Hemoculturi+ uneori
Ecografia renala –rinichi de dimensiuni
crescute
 Pielonefrita cronica

 Inflamatie cronica infectioasa a

sistemului pielocaliceal si a
interstitiului renal.
 Germenele cel mai frecvent implicat
E.. Coli
 Mai frecvent apare la femei : uretra
mai scurtasi proximitatea vestibulului
vaginal favorizeaza infectia
 In antecedente personale infectii
urinare frecvente
 Clinica PNC

 Semne generale: subfebrilitate, febra

 astenie fizica
 Semne urinare : lombalgie
 polakiurie
 poliurie
 Semne cv -HTA -1/3 bolnavi
 digestive : greata, varsaturi
 Ex. Obiectiv tegumente palide,
giordano+ uneori
 Explorari compementare

1 scaderea puterii de concentrare a

urinii
2 leucociturie-cilindri leucocitari
3 proteinurie < 1g/ zi
4 uroculturi pozitive
5 eco abdominal rinichi inegali ca
marime, contur neregulat, uneori
factori obstructivi
6 anemie normocroma
7Sd. Inflamator in perioade de acutizare
 INSUFICIENTA RENALA
ACUTA-IRA
Def. pierderea partiala sau totala a
functiilor renale , potential
reversibila
Clasificare
1 functionale-
-scaderea fluxului renal
2 organice
-afectarea parenchimului renal
 Cauzele IRA

1 Prerenale-
-scaderea fluxului renal-socuri
2 Renale
-GNA
-necroza tubulara acuta-intoxicatii
acute,hemolize acute

3 Postrenale-
-nefropatia obstructiva bilaterala
Stadiile evolutive ale IRA

1 faza preanurica
2 faza anurica
3 faza poliurica
4 faza de recuperare
functionala
 Clinica faza preanurica

 Durata 24-36 ore

 -simptomele bolii de baza
 -debut brusc soc, intoxicatii acute,
hemolize
 -debut insidios: post chirurgical, dupa
toxice tetraclorura de carbon
 OLIGURIE-400-600 ml/zi
 -uree usor crescuta 50-80-mg/24 ore
 -creatinina 1,2-1,4 mg/24ore
 2 Faza anurica

 Durata 9-17 zile-40 zile

 Afectare pluriorganica
 A cutanate: paloare, icter echimoze, necroze
cutanate extremitati
 B respirator : dispnee, manifestari ale
infectiillor respiratorii, detresa respiratorie
 C cv: hTA, HTA, tulburari de ritm cardiac,
pericardita uscata
 D digestive : uscaciunea mucoasei bucale,
stomatita, halena amoniacala, dureri
abdominale, diaree apoaa
 2 Faza anurica

 D hepatice icter, manifestari hemoragice,

somnolenta, coma
 E hematologice anemie, purpura, sd.
Hemoragice
 F neuropsihice : somnolenta, agitatie
psihomotorie, asterixis, mioclonii, crampe
musculare, coma
 G renale-anurie
 -rinichi mari si durerosiM
 Explorari complementare

 -densitate urinara scazuta 1012-1014

 -osmolaritate scazuta < 350mosm/ l
 -uree sg.creste initial rapid apoi lent
 - creatinina sg. Creste mai lent 0,5 mg/zi
 In politrauma creste 2mg/24 ore
 -acid uri 9-10 mg/ 24 ore
 -potasiul seric > 6-7 mEq/l
 -calciul scazut
 -acidoza metabolica
 3 Faza poliurica

 Apare la 9-15 zile de la debutul

anuriei
 -volumul urinar > 2000ml/24 ore
 Ameliorarea simptomelor din faza
precedenta
 Apare sete intensa, mucoase,
tegumente uscate
 Cresteri ale ureei si a creatininei 4-5
zile, stationarea valorilor 5-7 zile si
apo scade rapid
4 Faza de recuperare
functionala
 Durata luni de zile, pana la un
an
 Dispar progresiv manifestarile
cinice
 Scaderea progresiva a nivelului
ureei , creatininei serice
 Crestera progresiva a FG
 BOALA CRONICA DE RINICHI

 BCR cuprinde un spectru de procese

fiziopatologice diferite care se asociaza
cu functia renala anormala si scaderea
progresiva a RFG
 Cand RFG scade sub 60 ml / min
/1,73mp apare insuficienta renala
cronica-std. 3-5 BRC
 RFG se masoara prin Cl creatinina
 STADIILE BRC

 ST 1 RFG > 90 ml / min

 ST 2 RFG 60-89 ml / min

 ST 3 RFG 30-59 ml / min

 ST 4 RFG 15-29 ml / min

 ST 5 RFG < 15 ml / min

Boala renala terminala
end –stage renal disease
 Reprezinta un stadiu al BRC in care
acumularea de toxine, fluide si
electroliti excretati normal de
rinichi constituie sindromul
uremic.
 Se produce decesul daca nu se
utilizeaza dializa sau transplantul
renal
 Constituie stadiul 5 BRC
 Cauzele BRC
1-boli glomerulare:
A GN glomerulonefrite
B Boala glomerulara diabetica

2 nefropatii interstitiale
3-boala autizomal dominanta
polichistica
4 nefropatii hipertensive
 A glomerulopatie primara cu HTA
 B boala renala vasculara si
ischemica
 Fiziopatologia BRC

 Exista 2 seturi de mecanisme de

afectare a nefronilor
 1 mecanisme de initiere specifice
etiologiei de baza
 -depunerea de complexe imune si
inflamatie in anumite tipuri de GN
 -expunere la diverse toxine in boli
renale tubulare si interstitiale
 2 un set de mecanisme progresive –
hiperfiltrarea nefronilor restanti
 -hipertrofia nefronilor restanti
 Aceste mecanisme devin
maladaptative si apare distorsionarea
arhitecturii glomerulare si apare si
scleroza nefronilor restanti
 Sistemul renina angiotensina
aldosteron are o activitate crescuta
intrarenal si contribuie la initierea
mecanismelor adaptative de
hiperfiltrare si la cele maladaptative
 Hipertrofie si scleroza
 Factorii de risc ai BRC

 -HTA
 -Diabetul zaharat
 -bolile autoimune
 -varsta inaintata
 -istoric familial de boala renala
 -episod anterior de injurie acuta renala
 -proteinurie
 -sediment anormal urinar
 -anomalii structurale a tract urinar
 Stadiul 1-3

 -semne ale bolii de baza discrete

 -in repaus fc renale normale
 1-3 mecanisme compensatorii:
 A-hipertrofia neffronilor restanti
 B cresterea TA
 C poliuria cu nicturie, densitate
urinara scazuta-< 1022
 D retentia azotata creatinina 1,5-
4mg/dl, uree 50-100 mg/dl
 Stadiul 4

 1 semnele bolii de baza

 2 semne de uremie
 A creatinina serica 4-6 mg/dl
 B clearance creatinina 30-15 ml/min
 C densitate urinara < 1010
izostenurie
 Anomaliile clinice ale UREMIEI

 1 Perturbari ale fluidelor si electrolitilor

 2 Perturbari endocrino-metabolice
 3Perturbari neuromusculare
 3 Perturbari cardiovasculare si
pulmonare
 4 Perturbari dermatologice
 5 Perturbari gastro-intestinale
 6 Perturbari hematologice si
imunologice
 Estimarea RFG

Cl creatinina
140 –varsta(ani) x
G(kg)--------------------------
---------
/ 72cr.ser.mg/dl
1 Perturbari ale fluidelor si ale
electrolitilor
 1.1-Homeostazia sodiului si a apei
 -expansiunea volemica
 -hiponatremia
 1.2 Homeostazia potasiului-
hiperkaliemia
 1.3 Acidoza metabolica
 1.4 Dezordini ale metabolismului
calciului si fosforului
 hiperfosfatemia
 1 Dezordini ale fluidelor ,
electrolitilor si acidobazice
 1.1 Homeostazia sodiului si a apei
 Majoritatea pacientilor cu BRC stabila au
o moderata crestere a apei si sodiului
desi clinic poate sa nu fie aparenta
 N reabsorbtia Na si a apei filtrate
adaptata excretiei urinare
 GN perturbarea echilibrului
glomerulotubular-aportul de Na
depaseste excretia urinara si apare
retentia de sodiu si expansiunea
volumului de lichid extracelular
 Apare HTA-accelereaza distrugerea
nefronilor
 Natremia N daca aportul de lichide
nu depaseste excretia
 Hiponatremia rara –raspunde la
restrictia de lichide
 Clinica expansiunii fluidului
extracelular: edeme periferice, HTA
care raspunde insuficient la terapie,
se face restrictie de sare; se
administreaza diuretice de ansa-
furosemid, bumetanid.,dializa-
edeme care nu se remit, HTA
 1.2 Homeostazia potasiului K+

 -scaderea RFG nu determina scaderea

paralela a excretiei de K
 Cresterea eliminarii renale de K mediata
de 2 mec. Compensatorii:
 A. evenimentele secretorii ale sist R-Ag
ADS ( renina –angiotensina –
aldosteron ) la nivelul nefronului distal
 B Excretia augmentata de K la nivel G-I
 Hiperkaliemie :
 - aport crescut de K prin dieta
 -catabolism crescut proteic
 -hemoliza
 -transfuzii de hematii stocate
 -hemoragii
 -acidoza metabolica
 -medicatie inhibitorie a excretiei de K
:IECA, blocanti receptori
Ag,spironolactona, amilorid
 -diabet-hipoaldosteronism hiporeninemic
 -afectare tub renal distal-uropatii obstru..
 Hipokaliemia

 -nu este obisnuita pt BRC

 -apare in dieta restrictiva de K+ +
diuretice in exces
 + pierderi G-I
 -pierdere renala primara renala : sd.
Fanconi, acidoza tubulara renala
 Atentie utilizarea de diuretice
economisitoare de K , sau
suplimente
 1.3 Acidoza metabolica

 -perturbare frecventa in BRC avansata

 -produc mai putin amoniac-pot excreta mai
putini protoni
 -hiperkaliemia depreseaza suplimentar
productia de amoniac
 -kiperkaliemia si acidoza metabolica
hipercloremica este prezenta in stadii mai
timpurii ale BRC (1-3) la pacientii cu
nefropatie diabetica, boala tubulointerstitiala
oredominenta, boala obstructiva renala-
gaura de acidoza metabolica nonanionica
 Acidoza metabolica 2

 Odata cu alterarea fc.renale excretia de

acizi zilnica este limitata la 30-40
mmol,anionii acizilor organici duc la gaura
de acidoza metabolica cu anioni
 -obisnuit acidoza metabolica usaoara Ph
<7,35mmol
 -acidoza metabolica se asociaza cu
catabolism proteic crescut
 Bicarbonat sodic <20-23 mmol-
suplimente alcaline
 1.4 Dezordinile metabolismului
calciului si fosforului
 Complicatiile perturbarilor metabolismului
Ca si P sunt :
 1.4.1-la nivelul scheletului
 a-cu turn over osos crescut cu nivele
crescute PTH
 -osteita fibroasa chistica-leziune clasica
a hiperparatiroidismului secundar
 Turn over osos scazut cu nivele N sau
scazute de PTH( osteomalacie )
 -1.4.2-la nivelul patului vascular
 -1.4.3 tes. conjunctiv extraosos
 Hiperparatiroidismul
secundar
 -scade RFG-< 60ml/min duce la excretia
scazuta de fosfati,si retentia lor
 -retentia crescuta de fosfati determina
secretia crescuta de PTH si cresterea
masei paratiroidelor
 -secretia scazuta de calcitriol de catre
rinichiul cu IRC determina scaderea
calciului seric ionic –hipocalcemie-care
reprezinta un alt stimul pt.secretia
crescuta de PTH
Clinica hiperparatiroidism
secundar
 -osteita fibrosa chistica
 -apare transformarea fibroasa a MO
si formare de chiste osoase
 Clinic
 - dureri osoase si fracturi, -
--sindroame de compresie,
 -tumori
 -rezistenta la eritropoietina
 PTH_slabiciune musculara
 -fibroza mucsi cardiac
 FGF-23 favorizeaza eliminarea renala
de fosfati ; este crescut in BRC
Turn over osos scazut

 Osteomalacie-se acumuleaza
matrice osoasa nemineralizata
 Prin deficit de vit D, acidoza
metabolica
 3 perturbari cardiovasculare si
pulmonare
 Afectare cv cauza princeps de
morbiditate si mortalitate in toate
stadiile BRC
 -BCI FR traditionali si suplimentari
( hiperfosfatemie, hiper PTH, anemie,
inflamatie generalizata;creste nivelul
de troponina
 -HTA si HVS
 -IC
 -pericardita
 -dispnee, tuse, sputa hemoptoica
 3 Dezordini neuromusculare-
evidente st 3
 1 tulburari SNC tulburari de memorie,
concentrare, ale somnului
 2-tulburari la nivelul SNP-st 4 senzitive>
motorii, extrem.inf.> extrem.sup.,
 Extrem. Distale > proximale-picioare
nelinistite,restless legs
 -tulb.motorii-slabiciunea musculara-DIALIZA
 3-tulburari la nivelul SN autonom
 4-anomalii de structura si funcii ale sitemului
muscular-crampe, fasciculatii st 4
 -asterixis,mioclonii,
 convulsii, coma-st 5
 Responsabili produsii azotati retinuti si PTH
 4 dermatologice

 -prurit ameliorat de EPO

 -hiperpigmentare-retinere de
mmetaboliti pigmentati-urocromi
 -dermatopatia fibrozanta
nefrogenica-indurare progresiva sc
antebrate si picioarre-similara cu
sceroderma-expunere la gadolinium
utilizat RMN
 5 Gastrointestinale
 -foetor uremic-halena amoniacala-miros
asemanator cu urina al respiratiei-ureea
se transforma in saliva in amoniac si se
asociaza cu disgeuzia-gust metalic
 -anorexie
 -gastrita-/
 -ulceratii la nivelul mucoasei bucale, tract
digestiv-dureri abdominale, greata,
varsaturi , hemoragii
 -malnutritie protein calorica rezistenta la
insulina; acidoza metabolica si inflamatia
cresc catabolismul proteic
 6 Anomalii Hematologice

 1 Anemia normocroma, normocitara

incepe din st 3, universala st 4
 -productia insuficienta de EPO-
eritropoietina de catre rinichiul bolnav
 -deficit de fier
 -inflamatia care impiedica utilizarea
fierului
 -fibroza MO- hiper PTH
 Clinic ; oboseala, scaderea tolerantei
la effort, IC, AP, scaderea cognitiei
5 Dezordini hematologice

 2 Tulburari ale hemostazei

 -echimoze, sangerari
 -sangerare prelungita la incizii
 -menoragii
 -sangerari digestive spontane
 -risc la tromboembolism daca au
hipoproteinemie