Infecția nou-născuților și

lăuzelor
• Printre staţionarele medicale de diferit profil maternităţile se consideră
instituţii cu risc sporit de îmbolnăvire prin ISP nosocomiale. Infecţiile la
gravide, lăuze şi nou-născuţi constituie o parte semnificativă a infecţiilor
nosocomiale. În rezultatul unor studii speciale (2, 3, 7) infecţiile nosocomiale
se dezvoltă de la 10,0- 18,0 până la 27,8-35,5% din numărul de nou-născuţi şi
la 6,0-9,9% din lăuze.
Patologia nosocomială septico-purulentă la nou-născuţi şi lăuze include un număr mare de forme nosologice:

• Conjunctivita *Enterocolita
• Piodermita * Pneumonia
La nou-născuți • Panarițiu * Abces
• Otita * Meningita
• Flebita * Septicemia

• Infecția post-operatorie de plagă obstreticală

• Endometrita
La lăuze •
•
Peritonita
Septicemia
• Mastita
 Factorii de risc:
• Pentru nou-născuţi:
• • naştere prematură, în special dacă greutatea este mai mică de 1500 grame
• • copiii născuţi din mame cu infecţii cronice sau boli acute achiziţionate în timpul sarcinii
• • traumă la naştere
• • patologii congenitale
• • obstetrică chirurgicală

• Pentru lăuze :
• • boli cronice somatice
• • boli infecţioase în timpul sarcinii
• • naşterea prolongată însoţită de o perioadă alichidiană prelungită
• • naştere prin operaţie cezariană
 Agentul patogen:
• S-a constatat că polimorfizmul nozologic în infecţiile septico-purulente
nosocomiale la nou-născuţi este legată de varietatea porţilor de pătrundere
a agenţilor cauzali în organism (pielea, mucoasa ochilor, tractul intestinal,
plaga ombilicală etc).
• Ca surse de infecţie în maternităţi pot servi atît purtătorii cît şi bolnavii cu
infecţie septicopurulentă din rândul lucrătorilor medicali
• De asemenea infecţia poate fi transmisă şi de la mamă – întrauterin, la
naştere şi în timpul hrănirii la piept.
• Agentul patogen este: Stafilococul (56-65%).
• Reprezentaţii microflorei gramnegative (E. coli, Citrobacter, Serraţia,
Klebsiella, Enterobacter) constituie 16%.
 Masuri de control:
1. Toate maternităţile activează conform sistemului de aflare împreună a
mamei şi copilului.
2. Se prevede aplicarea cât mai timpurie a nou-născutului la sân după
naştere (pe parcursul primei ore după naşterea copilului), în scopul formării
biocenozei şi sistemului de imunitate adecvat.
3. Este maximal promovat parteneriatul la naştere (prezenţa unui membru
al familiei sau a altei persoane la dorinţa parturieintei).
4. Se permite utilizarea materialelor şi lenjeriei proprii noi, care garantează
inofensivitatea pentru lăuze şi nou-născuţi
5. . După naştere pacintele care au complicații, precum şi cele cu infecţii
puerperale se internează în saloane post-partum individuale (sau boxe).
6. Regimul de vizite al membrilor familiei în secţia post-partum este
reglementat de administraţia IMS în funcţie de condiţiile existente.
 Măsurile de prevenire:
• Igienizarea spaţiilor şi inventarului în sălile de naştere (saloanele individuale):
• • O dată la 6 ore podeaua se spală cu apă şi detergent.
• • După naştere şi transferarea lăuzei în salonul postnatal podeaua şi suprafeţele “critice”
(frecvent atinse cu mâinile) – mânerele uşilor, marginea patului, întrerupătoarele - se spală cu
apă şi detergent. Patul, salteaua, perna (ultimele două trebuie să fie în saci de muşama) şi alt
inventar folosit în procesul naşterii, inclusiv mingea, scaunul pe care naşte parturienta,
cântarul, masa nou-născutului se şterg cu o cârpă umectată în soluţie dezinfectantă.
• • Petele de sânge, lichidul amniotic, secreţiile vaginale şi alte lichide biologice şi locurile care
se suspectă că sânt contaminate se decontaminează cu dezinfectante.
• • Pereţii, pervazurile ferestrelor, draperiile, tablourile se şterg sistematic.
• • Aerisire în loc de folosirea lampei bactericide sau utilizarea lămpilor bactericide mobile.
• • Soluţiile dezinfectante precum şi instrumentarul care este marcat se păstrează într-o
încăpere specială şi nu trebuie să se afle în sala de naştere. Ele se folosesc în conformitate cu
marcarea atunci când este efectuată igienizarea spaţiilor şi încăperilor.