TEMA:→ALCOOLISMUL ȘI IMPACTUL

ACESTUIA ASUPRA ORGANISMULUI

→ ROLUL NURSEI ÎN ÎNGRIJIREA
PALIATIVĂ
→ TANATOLOGUL NOȚIUNI
GENERALE

Realizat : Rață Lilia

Grupa 103
 ALCOOLISMUL ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA ORGANISMULUI

Alcoolismul, denumit și etilism,

este o intoxicație alcoolică cronică, o
stare patologică determinată de
consumul excesiv de alcool. Prin
alcool se are în vedere etanolul.

Termenul alcoolism a fost folosit pentru prima oară de către medicul suedez Magnus Huss în
1849. În secolul 19 și la începutul secolului 20 pentru dependența de alcool se folosea doar
termenul dipsomanie.
 ALCOOLISMUL ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA ORGANISMULUI

Alcoolismul este manifestarea,

conștientă sau nu, prin care individul
caută satisfacerea nevoii de a
consuma alcool, indiferent de
mijloace sau consecințe, pentru
evitarea sevrajului sau a stărilor
psihice neplăcute. Consumul de
alcool este determinat atât de
dependența fizică, cât și dependența
psihică
ALCOOLISMUL ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA ORGANISMULUI

Consumul necontrolat
de alcool are
repercusiuni asupra
sănătății și poziției
sociale ale celui care
bea. La fel ca și alte
dependențe,
alcoolismul este privit
ca o boală tratabilă.
 ALCOOLISMUL ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA ORGANISMULUI

Dependența de alcool include patru

simptome:

*nevoia incontrolabilă de a consuma alcool

*pierderea controlului - incapacitatea de a
se limita la un singur pahar de băutură la o
ocazie deosebită
*dependența psihică - simptome provocate
de abținerea de la alcool, ca de exemplu
amețeli, greață, anxietate, tremurături și
transpirație abundentă
*toleranța - nevoia de a crește cantitatea de
alcool consumată pentru a-i simți efectele
ALCOOLISMUL ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA ORGANISMULUI

Alcoolismul este o boală, nu un

viciu. Este o boală progresivă,
fizică, mentală și spirituală,
marcată de obsesia de a bea, în
ciuda răului fizic produs de
consumul de alcool. Este o
boală a negării, în care bolnavul
declară cu convingere "Eu nu
sunt alcoolic!"- în ciuda tuturor
evidențelor
 ALCOOLISMUL ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA ORGANISMULUI

Alcoolismul are nenumarate efecte

atat asupra persoanei in cauza cat si
asupra celor din jur, si vorbim de
efecte ce tin de sfera psihologica dar
si de efecte fizice. Abuzul de alcool
este cauza celor mai multe
accidentari, inclusiv accidentele de
masina, de pilda. O treime
din accidentele mortale sunt legate
de consumul de alcool, fara a mai
numara miile de raniti rezultati in
fiecare an.
ALCOOLISMUL ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA ORGANISMULUI

Consumul de alcool, chiar si

in cantitati moderate creste
foarte mult riscul de a avea
raporturi sexuale
neprotejate, crescand
astfel riscul de imbolnaviri.
In unele cazuri apar
"efecte" mai complicate,
din sfera sarcinilor
nedorite.
 Un alt efect neplacut,
periculos atat pentru
persoana cat si pentru
ceilalti, este violenta si
agresivitatea. Sub
influenta consumului de
alcool poti interpreta
gresit o remarca sau un
gest, ceea ce poate duce
la comportamente
agresive si violenta.
Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple:

Ø Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea

arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri,
cortizon.

Ø Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din

organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare.
Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul
necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit
metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum
de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.

Ø Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la

malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si
vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din
hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii
intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1,
acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.
Ø Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea
alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.

Ø Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi

substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in
special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase
si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a
vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea
masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile
mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul
inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent
de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer
esofagian.

Ø Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac.

Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru
ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de
ciroza
Mai pot sa apara:

Ø neliniste interioara, iritabilitate;

Ø tulburari de somn, cosmaruri;

Ø depresie, frica, complexe de inferioritate

ascunse uneori in spatele unei fatade de
grandomanie;

Ø lipsa de vointa, promite dar nu-si tine

promisiunea;

Ø izolarea si reducerea sferelor de interes;

Ø lipsa igienei corporale, decadere fizica si

psihica.
Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor
si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor
interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea
sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei
copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente
de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea
locuintei si a locului de munca.
 Rolul nursei în îngrijirea paliativă
Problema Obiective Interventiile nursei Interventii delegate Evaluare

- euforie - prevenirea - asigurarea repausului fizic - recoltarea produselor - stare generala buna
- logoree complicatiilor - psihoterapia biologice pt examenele - F.V. in limitele
- iritabilitate - revenirea cat - comunicarea cu pacientul de laborator: sange pt a normale
- masurarea si notarea F.V. :TA,T,P,R,D
- agresivitate mai rapida din determina: alcoolemia, - evolutia buna
-montarea unei perfuzii la indicatia
- miscari starea de betie medicului hemoleucograma, RA,
nesigure - diminuarea - administrarea medicatiei prescrise de ionograma
- tulburari ale manifestarilor de medic - administrarea
mersului dependenta - recoltarea produselor pt examneul de medicatiei prescrise de
- somnolenta laborator medic: sedative,
- asigurarea regimului dietetic: ceai, glucoza, solutii
suc, limonada, etc hipertonice
- educatia sanitara cu privire la
consumul in cantitati mici de alcool,
modul de viata, consecintele care pot
aparea in urma consumului excesiv de
alcool
- hidratarea pacientului pe cale
parenterala
 Tanatologul noțiuni generale

TANATOLOGÍE s.f.
Ştiinţă care se ocupă cu
cercetarea semnelor,
condiţiilor, cauzelor şi
naturii morţii. – Din
fr. thanatologie.
Aspecte conceptuale ale mortii
Exista doua intrebari conceptuale importante care privesc
moartea:
1.Ce este moartea?
2.Cum se determina prezenta mortii?

Ce este moartea?
Nu este deloc usor a raspunde la aceasta intrebare. Mai exact,
nu exista pana astazi
un raspuns neechivoc la aceasta intrebare ceea ce denota
dificultatea demersului de
definire. Exista doua abordari ale definirii:
a) Definitia din interiorul conceptului filozofic de moarte
b) Definitia din interiorul conceptului biologic de moarte
Cum se determina prezenta mortii?
1) Diagnostic necroptic:
a. prezenta semnelor cadaverice precoce
i. Lividitati
ii. Rigiditate
iii. Racire
iv. Deshidratare
v. Autoliza

b. prezenta semnelor cadaverice tardive

i. putrefactia
ii. stari conservatoare: mumificarea, adipoceara, etc.
iii. distrugerea cadavrului de catre insecte

2) Diagnosticul opririi ireversibile a functiei circulatorii-respiratorii: constatarea

opririi ireversibile, iresuscitabile a functiei cariocirculatorii si/sau a celei
respiratorii (protocol legal de resuscitare cardio-circulatorie, Anexa 3 legea
95/2006 a reformei medicale)

3) Diagnosticul mortii cerebrale:conform protocolului legal de moarte cerebrala

Agonia (lupta-gr.-) sau vita minima. Este etapa de trecere de la
viata la moarte
clinica, perioada in care fenomenele biologice sunt treptat
inlocuite de fenomene
tanatologice avind ca substrat hipoxia si autointoxicatia cu
produsi proprii de degradare. De
obicei este ireversibilă. Prin excepţie poate fi reversibilă: stop
cardiac resuscitat, moarte
vegetativa recuperată, vindecari.

Clasificarea agoniei
- dupa clinica:
 agonie cu delir (meningite, etc.)
 agonie lucida (boli cardio-vasculare)
 agonie alternanta (boli acute, boli psihice)
-dupa durata:
 absenta: zdrobirea capului
 scurta: asfixie, intoxicatii
 lunga: boli cronice
Clasificarea semnelor mortii:
-semne negative de viata (corespund mortii clinice si/sau mortii aparente)
 pozitia si aspectul cadavrului: tonusul abolit
 oprirea respiratiei
 oprirea circulatiei
 abolirea reflexelor
 modificari oculare
 suspendarea activitatii cerebrale
-semnele mortii reale (corespund mortii reale) si se grupeaza in:

•modificari cadaverice precoce (se instaleaza in etapa postmortem precoce)

 lividitatile si hipostaza viscerala
 racirea
 rigiditatea
 deshidratarea
 autoliza
•modificari cadaverice tardive (se instaleaza in etapa postmortem tardivapeste
24 ore).
 distructive
 putrefactia
 distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau
larvele lor
 conservatoare
 naturale: mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea
 artificiale: inghetarea, imbalsamarea.