 În prezent, leziunile prin armă de foc sunt o problemă nu

numai pentru chirurgia în campanie, dar şi cea civilă.

 Ultimul timp, în lume, se observă o creştere evidentă a
leziunilor prin armă de foc şi în rîndul populaţiei civile.
 Ponderea mare de letalitate (63%), complicaţiile septice
ale oaselor (31,1 -40%), amputaţii (5,1 -12%) necesită o
atenţie deosebită a medicilor, avînd în vedere conflictele
militare locale, internaţionale în diferite regiuni, acte de
terorizm etc.
 Problema tratamentului plăgilor prin armă de foc deţine un
loc de frunte în chirurgia de campanie. Realizările medicinii
contemporane şi experienţa clinică a ultimilor decenii, n-au
micşorat actualitatea ei
Este bine cunoscut faptul că Energia cinetică
a proiectilului depinde de masă şi viteza lui

2
Ec = mv
2
Perfecţionarea armelor contemporane a mers
pe calea micşorării masei şi măririi vitezei
proiectilului.
Pentru a înţelege Morfologia şi Patogeneza
plăgilor prin armă de foc , este necesar să
cunoaştem - Balistica Proiectilului.

Schimbările care au loc la trecerea

proiectilului prin ţesuturile umane
La trecerea proectilului prin ţesuturi, o parte
din energia sa cinetică o transmite acestor
ţesuturi cu formarea aşa numitor
Cavităţi Pulsatile: - permanente;
- temporare.
Arhitectonica canalului - este determinată de
formarea mai multor cavităţi pulsatile, structura
cărora se complică pe baza leziunilor ţesuturilor
de aschile osoase şi edemul ulterior al ţesuturilor
(STUDII CONTEMPORANE)
Kalashnikov AK - 47 7,62 mm
Plagă – DE LA DISTANŢĂ MICĂ
Kalashnikov AK - 74 5,45 mm
ARMA M16 5,56 mm
Winchester 17,6 mm
Pistol 9 mm
 Clasificarea plăgilor prin arme de foc
In raport la canalul de rănire În raport la factorul traumatizant
Transfixiante
Oculte (oarbe) Gloanţe
Tangenţiale Schije

În raport de numărul lor la un traumatizat Bile

Singulare
Săgeţi
Multiple
Asociate Explozii (unda de şoc)
Combinate
Alte
În raport la regiunile traumatizate
Capul
Gâtul
Toracele
Abdomenul
Bazinul
Extremităţile
 Pentru folosirea în practică a metodelor contemporane
de tratament a plăgilor prin armă de foc este absolut
necesar să cunoaştem ZONELE PLĂGII.

 Aceste zone des nu coincid cu zona canalului

propriu-zis.

 Mărimea zonelor depinde de balistica proectilului şi

structura anatomică a ţesuturilor lezate.

 În mecanismul apariţiei zonei de comoţie, rolul

principal este deţinut de formarea cavităţior pulsatile
temporare şi răspîndirea undelor acestora.
Zona I - canalul propriu-zis a plăgii, ce prezintă un
defect de ţesuturi format de glonte sau schijă şi
conţine chiaguri de sânge, exudat, corpi străini
(glonte, schijă, fragmente de amuniţie, etc).

Zona II - necroza primară, care formează peretele

canalului şi prezintă ţesuturi neviabile.

Zona III - comoţie moleculară sau zona de necroză

secundară cu dereglări de microcirculaţie
1.Prezenţa defectelor însemnate de tegumente şi
ţesuturi moi, care apar în urma acţiunii
proiectilului, schijelor, undei de explozie, etc;

2. Formarea focarelor noi de necroză în orele, zilele

apropiate (zona de comoţie moleculară);

3. Zonele de lezare a ţesuturilor la diferite niveluri

a plăgii - au diferite dimensiuni;

4. Contaminarea bacteriană a plăgilor pe toată

suprafaţa lor.
PRINCIPALUL – Prelucrarea Chirurgicală Primară
a plăgilor prin armă de foc, calitativă cu o
osteosinteză stabilă, care nu poate fi înlocuită cu
tratament medicamentos .

Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii prin armă

de foc este o operaţie atipică, efectuată de urgenţă.
Are scopul de a crea condiţii favorabile pentru
profilaxia dezvoltării proceselor infecţioase în rană.
1. INCIZIA PLĂGII – transformarea ei într-un crater
pentru a deschide traiectul canalului şi a avea
acces la toate focarele lezate;
2. EXCIZIA – înlăturarea tuturor ţesuturilor neviabile, ce sunt
substratul de răspîndire a focarelor de necroză secundară pe
perimetrul canalului propriu-zis;
- hemostază minuţioasă cu înlăturarea hematomelor masive
intratisulare şi subfasciale;
- înlăturarea corpilor străini şi fragmentelor osoase libere;
- drenarea adecvată a tuturor buzunarelor canalului plăgii;
3. RECONSTRUCŢIA ŞI RESTABILIREA formaţiunilor
anatomice lezate;
 RECONSTRUCŢIA ŞI RESTABILIREA

Osteosinteză extrafocală
Stabilă cu fixator extern
În conformitate cu Doctrina Chirurgiei de Campanie
suturile primare, după prelucrarea chirurgicală primară
a plăgilor prin armă de foc, NU SE APLICĂ.

Excepţe:

 Plăgile feţei, capului;

 Organelor genitale;

 Plăgile toracelui cu pneumotorace deschis

pentru închiderea cavităţii pleurale.
1. Prelucrare Chirurgicală Primară – radicală;
2. Plaga a fost fără distrugeri imense de ţesuturi;
3. Nu au fost lezate vasele sangvine magistrale şi
nervii;
4. Apropierea marginilor plăgii - liber,fără
tensibilitatea tegumentelor;
5. Starea generală a rănitului;
6. Posibilitatea de a supraveghea pacientul 10- 12 zile
de chirurgul operator.
1. Evacuarea de pe cîmpul de luptă sau de la locul
de accidentare cu acordarea primului ajutor necesar;
2. Imobilizarea precoce cu atele standarte pentru
transportarea rănitului la etapele următoare;
3. Profilaxia şi terapia antişoc. Lupta cu hemoragiile
din plăgi, cu starea anemică şi alte situaţii grave;
4. Seroprofilactica, antibioticoterapia precoce cu scopul
de a preveni dezvoltarea proceselor inflamatorii;
5. Acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate
la etapele corespunzătoare;
6. Expertiza medico-militară.
1. PPC – necalificată;
- nu s-a efectuat incizia în volum necesar pentru
revizia calitativă a plăgii;
- neefectuarea exciziei depline a ţesuturilor
lezate.
2. Inciziile longitudinale a fasciei ce aduc la mărirea
zonei de necroză secundară;
3. Excizia tegumentelor pe prea mari suprafeţe
(radicalizm nemotivat);
4. PPC s-a efectuat de chirurgi fără practică de
tratament a plăgilor prin armă de foc;
5. Hemostază insufiecientă, care aduce la
hemoragii secundare, hematomi postoperatorii;
6. Imobilizarea insufientă după operaţie;
7. Suturarea plăgii cu suturi dese;
8. Drenare insuficientă a plăgii;
9. Antibioticoterapia neadecvată.