ARTA GRECIEI ANTICE

Chiar si înainte de sosirea primilor greci în zona, insulele

Ciclade aveau o civilizatie destul de bine dezvoltata, care a
produs numeroase sculpturi din marmura alba, fina, de o
deosebita valoare. O influenta puternica a avut-o civilizatia
minoica din Creta, ale carei fresce, olarit si podoabe metalice
au fost adoptate de populatii vorbitoare de limba greaca
atunci când s-au asezat în acea zona, în sec. XX î.Hr.,
civilizatie care astazi se mai numeste miceniana. Micenienii
erau mai mult preocupati de razboi si de aceea au adoptat
reprezentari ale luptelor si armelor de razboi.
 BASORELIEFURI

 Într-un timp surprinzător de scurt, aceste personaje au devenit

realiste şi veridice, încetând să devină obiecte, ca un stâlp, cu
intenţia de a fi admirate doar din faţă. Redarea convenţională a
corpului (kouros) a fost înlocuită cu una mai detaliată şi de
mare acurateţe în ce priveşte musculatura, în timp ce
îmbrăcămintea purtată s-a sculptat cu tot mai multă măiestrie.
STATUI
 Multe capodopere ale sculpturii
clasice au dispărut de mult şi sunt
cunoscute azi doar după nume.
Printre acestea se află şi două
mari statui ale lui Zeus şi Atena
create de maestrul atenian Fidias.
Cea mai mare parte a lucrărilor în
marmură care au supravieţuit nu
au fost create pentru contemplarea
individuală, ci au fost gândite
pentru a face parte din decorarea,
de ansamblu, a unui templu (mai
ales basoreliefurile care le
înconjurau şi sculpturile
individuale plasate în interiorul
unui fronton triunghiular la
fiecare capăt al clădirii).
 ARHITECTURA
 Arhitectura Greciei Antice sta la
baza mai tuturor directiilor de
dezvoltare din arhitectura
europeana. Grecii au inventat
antablamentul, care a permis ca
acoperisurile sa fie inclinate (ca
un V rasturnat) si au desavarsit
forma arcadelor cu coloane de
sustinere. Au existat trei stiluri
(sau ordine) de coloane: doric
(fara baza), ionic (cu capitel
spiralat) si corintic (cu capitel cu
frunze de acanta
 PICTURA

 In decursul Evului Mediu, pictura a devenit o arta din ce in ce mai

remarcata. Schimbarile sociale si noile tehnici aparute au oferit pictorilor
posibilitatea de a crea mai realist, mai aprofundat, lucrari mult mai
umanizate, care au revolutionat arta occictentala.La sfarsitul perioadei
Romanice, pictura inca mai era considerata o arta de mai mica importanta,
folosita doar pentru a decora suprafetele pentru care nu se gaseau metode
de acoperire mai ample sau mai bogate. Acolo unde acest lucru era posibil,
se preferau tapiteriile, mozaicurile, , metalele pretiase sau sculpturile.
 CERAMICA
 Pictura grecească s-a păstrat până în zilele
noastre doar pe vase care erau fabricate în
cantităţi imense, cu scopul de a păstra vinul şi
uleiul pentru uz casnic sau pentru export.
Scenele de pe vase reprezintă una din sursele
principale de informare despre felul de viaţă
grecesc. Acestea au apărut pentru prima dată
(aproximativ 600 î.Hr.) în stilul ilustrării negre,
prin care obiectele erau pictate cu siluete negre
pe fundalul roşu, natural, al vasului. Detaliile
interne (de exemplu ochii pe o faţă complet
neagră) trebuiau să fie scobite până la materialul
roşu de bază. Cam din 530 î.Hr., pictorii au
început să lucreze în aşa numita tehnică a
ilustrării în roşu, adică tehnică opusă celei
dinainte, colorând în negru fundalul, lăsând
personajele în culoarea naturală a vasului şi
pictând detaliile interne ale acestora. Ambele
metode prezentau avantaje, dar niciuna nu se
asemăna cu picturile realizate liber, pe fundalul
alb al "lekythos", o urnă elegantă, relativ rară,
care era cel mai adesea utilizată în scopuri
funerare
TEMPLE
 AFRODITA

ZEI ZEUS

ATENA

POSEIDON