Monedele Moldovei

-catalog-
Cuprins:

1. Petru I (1375-1391)
2. Ştefan I (1394 - 1399)
3. Alexandru I cel Bun (1400-1432)
4. Emisiuni anonime sec XV
5. Iliaş I (1432-1442)
6. Iliaş I asociat cu Ştefan II (1436-1442)
7. Ştefan II (1433-1445)
8. Petru II (1443-1449)
9. Roman II (1447-1448)
10. Alexandru II (Alexăndrel)(1449-1455)
11. Bogdan II (1449-1451)
12. Petru III (Petru Aron) (1451-1457)
13. Emisiuni locale Cetatea Albă (Asprokastron) sec XV
14. Ştefan III cel Mare (1457-1504)
15. Bogdan III (1504-1517)
16. Ştefan IV cel Tânăr (1517-1527)
17. Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561, 1564-1568)
18. Despot Vodă (1561-1563)
19. Ştefan Tomşa (1563-1564)
20. Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574)
21. Ştefan Răzvan (1595)
22. Ieremia Movilă (1595-1606)
23. Eustratie Dabija (1661-1665)
24. Falsuri monetare realizate în monetăria Sucevei sec XVII
25. Emisiuni monetare Sadagura (1771-1774)
26. Ponduri monetare (1834-1849)
 Monedele Moldovei
Ştefan Tomşa
(1563-1564)

Ștefan Tomșa este ales domn de către boieri după ce reușește să îl învingă pe Despot Vodă și să
îl ucidă în noiembrie 1563. Turcii nu acceptă alegerea acestuia și îl numesc pe Alexandru Lăpușneanu
domn. Acesta reîntors în țara reușește să câștige tronul în martie 1564. Ștefan Tomșa fuge în Polonia
unde regele Poloniei pentru a-i mulțumi pe turci îl prinde și îl decapitează în mai 1564.

I. Tipuri monetare

De la Ștefan Tomșa se cunosc monede în sistemul dinarilor ungurești, monede care au fost
bătute în perioada 1558-1564 de către Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă și Ștefan Tomșa. După
tipul reversului acest tip de monede se poate clasifica în patru subtipuri: 1. Madona poartă pe cap văl,
2. Madona poartă pe cap coroană închisă, 3. Madona poartă pe cap coroană deschisă, 4. Madona poartă
pe cap coroană deschisă și peste coroană nimb.

II. Descrierea monetelor

Descriere avers şi legenda Descriere revers şi legenda

Dinar tip I Scut scartelat: I două grinzi; II cruce
Ag dublă; III două capete, IV leu fugind
spre stânga. În scutul din centru corb
la dreapta stând e o rămurică ține un
inel în cioc.
Madona cu văl, ținând pruncul pe
brațul drept. În părti M – S cu sau fără
puncte sub și deasupra literelor . În
centru jos între cuvintele legendei pot
să fie două puncte.

Legenda în latină (cu variante): Legenda în latină (cu variante):

●STEFAN●D●G●WAIDA●1563
Dinar tip III Scut scartelat: I două grinzi; II cruce
Ag dublă; III două capete, IV leu fugind
spre stânga. În scutul din centru corb
la dreapta stând e o rămurică ține un
inel în cioc.
●PATRONA●?●MOLDAWI●
Madona cu coroană deschisă, ținând
pruncul pe brațul drept. În părti M - S
sau S-M cu sau fără puncte sub și
deasupra literelor. În centru jos între
cuvintele legendei pot să fie două
puncte.

Legenda în latină (cu variante): Legenda în latină (cu variante):

●STEFAN●D●G●WAIDA●1563 ●PATRONA●?●MOLDAWI●
sau
●STEFAN●D●G●WAIDA●1564
 III.Date metrologice

dinar Ag diametrul: 15-16 mm; greutatea: 0,35-0,65 g.

IV. Catalogul monedelor

Avers Revers descriere

Dinar tip I

1563 M - S

19.1

MBR 799-800

Dinar tip III

1563 M-S

19.2

MBR 799-800

Dinar tip III

1564 S - M

19.3a

MBR 799-800
 Dinar tip III

1564 M - S

19.3b

MBR 799-800

V. Bibliografie:

1. D. A. Sturdza, Uebersicht der Münzen und Medaiilen des Fürstenthums Romanien (Moldau
und Walachei), NZ, 4, 1872, p. 44-129 și ediție separată, Viena, 1874, 4 plus 86 p.
2. C. Moisil, Monetele României, în: Enciclopedia României, I, București, 1938, p. 98-125
3. O. Iliescu, Moneda în România 491-1864, București, 1970
4. G. Oprescu, Ceva despre monetele lui Alexandru Lăpusneanu și Despot Eraclid, Convorbiri
Literare, 39, 1905, p. 524-530
5. C. Moisil, O monetă inedită de la Ștefan Răzvan, domnul Moldovei, Cronică numismatică
și arheologică, 11, 1934, p. 33-34
6. I. Țabrea, Monedele lui Despot-Vodă în lumina ultimelor cercetări, Studii și cercetări
numismatice, 5, 1971, p. 161-177
7. C. Știrbu, C.-M. Petolescu, P. Stancu, Un tezaur din sec. Al XVI-lea descoperit în satul
Buhăneni, com. Andrieșeni, jud. Iași, Cercetări numismatice, 1, 1978, p.42-81
8. C. Știrbu și A-M. Velter, Tezaurul de la Bălești, jud. Vaslui și importanța sa istorică,
Cercetări numismatice, 5, 1983, p. 97-127
9. G. Buzdugan, O. Luchian, C. C. Oprescu, Monede și bancnote românești, București, 1977
10. http://monederomanesti.cimec.ro/lapusneanu.htm

Cristian Dincă, 2019