PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE

PLASTICĂ LA RECE

Cursurile nr. 6 şi 7

Conf. dr. ing. Crina RADU

Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Ambutisarea reprezintă procedeul de deformare plastică la rece prin care un

semifabricat plan este transformat într-o piesă cavă sau procedeul de modificare a
formei unei piese cave în sensul creşterii adâncimii şi micşorării dimensiunilor
transversale ale acesteia.

Fig. 1
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Mecanica procesului de ambutisare

Solicitările la care este supus materialul în timpul deformării diferă de la o zonă la
alta a piesei:
• comprimarea tangenţială şi tragerea radială a materialului între placa de
ambutisare şi placa de reţinere;
• încovoierea materialului sub tensiune peste razele de racordare ale matriţei şi
poansonului;
• întinderea materialului între poanson şi matriţă;

Fig. 2
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Din punct de vedere tehnologic, ambutisarea se poate executa cu sau fără

subţierea materialului.

Fig. 3
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Condiţii tehnologice la ambutisarea pieselor

În funcţie de specificul formei şi materialul piesei, ambutisarea se poate realiza
dintr-o singură operaţie sau din mai multe operaţii succesive:

Fig. 4 Realizarea formei piesei prin ambutisare succesivă

- se recomandă evitarea pieselor adânci cu flanşă lată; diametrul minim al flanşei

trebuie să fie:
Df ≥ d + 2 (r1 + g) + 4g

- valorile razelor de racordare r si r1:

r1 ≥ 3g şi r ≥ 1.5g sau prin calibrare r1 ≥ 0.2....0.3g şi r ≥ 0.25g

Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Fig. 5

- înclinarea pereţilor piesei este de dorit deoarece facilitează eliminarea piesei

de pe poanson dar α ≤ 3°
- la piesele de forma paralelipipedică: rc ≥ 3g;
- în zonele unde este iminentă subţierea excesivă sau cutarea materialului se
vor executa, în prealabil perforări sau tăieri locale.
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Ambutisarea pieselor fără modificarea voită a grosimii materialului

Sub actiunea berbecului presei, poansonul 1 trage semifabricatul in cavitatea
placii de ambutisare 3 cu o anumita forta F, tensionandu-l si deformandu-l,
micsorandu-i diametrul.
în directie circumferentiala dimensiunile semifabricatului
scad iar in directie radiala se maresc.
h > h’ = R – r

În timpul ambutisarii este posibilă

pierderea stabilităţii flanşei, având loc
formarea cutelor.

Fig. 7 Fig. 6
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Starea de tensiuni şi deformaţii la ambutisare

Starea de tensiune a semifabricatului este complexa si difera de la o zona la alta:
•in flansa, starea de tensiuni este spatiala – in timpul ambutisarii se produce
ingrosarea materialului la nivelul flansei (apar tensiunile axiale σg );
•în orice alta zona a semifabricatului tensiunile axiale sunt foarte mici in raport
cu tensiunile normale principale, motiv pentru care la ambutisare starea de
tensiuni este aproximativ plana:
tensiunea pe direcţie circumferenţială: σθ = σ1
tensiunea pe directie radiala:

Fig. 8
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Starea de deformaţie a materialului este neuniformă; aceasta se pune in

evidenta analizand grosimea si dimensiunile pieselor obtinute, în diferite zone.

Grosimea maxima a materialului pieselor cilindrice fara flanşă:

Grosimea maxima a materialului pieselor cilindrice cu flanşă:

Grosimea minima a mat pieselor cilindrice, cu sau fara flanşă:

Fig. 9
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Pentru determinarea deformaţiilor la ambutisare, în practică se folosesc relaţiile:

ερ’ = (L-R0)/ R0

εθ’ = (r- R0)/ R0 = - (R0 – r)/ R0

εg’ =(gi – g)/g = -(g-gi)/g

Fig. 10
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Coeficientul de ambutisare
Gradul de deformare al materialului pieselor la ambutisare se poate exprima prin
mai mulţi indici cum sunt:
• coeficientul de ambutisare: m = d/D;
• grad de ambutisare: k’ = D/d = 1/m;
• grad de deformare: ε = (D – d)/D = 1-m;
• grad de deformare: ε’ = (d-D)/d = (1-m)/m;
• grad de deformare logaritmica: k = lnD/d = ln1/m.
in care: D - este diametrul semifabricatului; d - diametrul piesei.
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Coeficientul de ambutisare la piesele cilindrice

m1 = r/R, unde r – raza piesei, R raza semifabricatului;
Pentru a doua si urmatoarele operatii de ambut a pieselor cilindrice fara
modificarea voita a grosimii materialului coef de ambut sunt aproximativ egali:
m2= m3 =....mn= m’ = dn/dn-1
unde dn este diametrul piesei dupa operatia n iar dn-1 este diametrul piesei inainte
de operatia respectiva
d/D ∙ 100 2...1,5 1,5....1 1...0,6 0,6....0,3 0,3...0,15
m1 0,44 0,44 0,44...0,45 0,46...0,47 0,47..0,48

Coeficientul de ambut la piesele paralelipipedice

În cazul pieselor paralelipipedice există trei coeficienţi de ambutisare:
coeficientul de ambutisare partial: m1 = rc1/R; mn = rcn/rcn-1
coeficientul de ambutisare mediu: m1 = p1/po; mn = pn/pn-1
coeficientul de ambutisare global: mg = pn/p0
unde: rc - raza de racordare a peretilor laterali intre ei; p0 - perimetrul
semifabricatului plan ; p1 - perimetrul piesei ambutisate
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

Jocul dintre scule

Jocul efectiv dintre poansonul 1 si placa de

ambutisare 2 este prevazut pentru a micsora
fortele de frecare intre partile active ale
Fig. 11
acestora si materialul piesei.

Pentru piesele cilindrice ambutisate fara modificarea voită a grosimii materialului

Nr. de Operaţia de ambutisare

operatii 1-a a 2-a a 3-a a 4-a a 5-a
necesare
Jocul dintre sculele matriţei

1 1...1,1g - - - -
2 1,1...1,3g 1...1,1g - - -
3 1,3...1,5g 1,1...1,3g 1...1,1g - -
4 1,3...1,5g 1,3...1,5g 1,1...1,3g 1...1,1g -
5 1,3..1,5g 1,3...1,5g 1,3...1,5g 1,1...1,3g 1...1,1g
Curs 6 Analiza procesului de ambutisare

La piesele de forma paralelipipedica:

•în zona laturilor rectilinii: j = 1...1,05g
•în zona colturilor piesei: j = 1,1...1,3g

Sensul jocului se stabileste astfel:

• pentru operatii intermediare de ambutisare sensul jocului dintre scule este
indiferent;
• pentru matrita cu ajutorul careia se va obtine piesa finala se va proceda astfel:
 daca dimensiunea principala a pieselor este cea exterioara, se va prelucra mai
intai placa de ambutisare în limite de toleranta cat mai stranse iar jocul se va
realiza pe seama ajustarii poansonului;
 daca dimensiunea principala este cea interioara, se va prelucra intai
poansonul cat mai precis iar jocul se va realiza prin ajustarea placii de
ambutisare.

Mărirea jocului la ambutisare este cauzată numai de uzura plăcii de ambutisare.

Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Calculul dimensiunilor partilor active ale sculelor matriţelor de ambutisare

Cand precizia de executie a pieselor nu este prea mare

 daca dimensiunea principala a pieselor este cea exterioara:
dpl = (dn – δi)0+δpl
dp = (dn - δi – 2j)0-δp

 daca dimensiunea principala a pieselor este cea interioara:

dp = (dn - δi + δp)0-δp
dpl = (dn - δi + δp + 2j)0+δpl

în care: dpl - diametrul nominal al placii de ambutisare;

dp - diametrul nominal al poansonului;
dn - diametrul nominal al piesei;
δs - abaterea superioara la diametrul nominal al pieselor;
δi - abaterea inferioara la diametrul nominal al pieselor;
j – jocul dintre poanson si placa de ambutisare.
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Când este necesara obţinerea pieselor cu precizie ridicata, determinarea

diametrului partilor active ale sculelor se va face conform schemelor din figura:

Fig. 12

în care:
Δ – campul de toleranta al pieselor de ambutisat;
Δsub – subtierea materialelor in sectiunea periculoasa a pieselor;
Δing – ingrosarea materialului in partea superioara a pieselor;
Δdi – arcuirea materialulu in partea inferioara a pieselor;
Δds – arcuirea materialulu in partea superioara a pieselor ;
Δ – uzura admisibila a placii de ambutisare.
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Daca dimensiunea principala a pieselor este cea exterioara:

dpl =(dn - δi - Δdi + 2Δsub)0+δpl
dp = (dn - δi - Δdi + 2Δsub - 2j)0-δp

Daca dimensiunea principala a pieselor este cea interioara:

dp = (dn - δi - Δdi + δp)0-δp
dpl = (dn - δi - Δdi + δp + 2j)0+δpl
Uzura admisibila Δupl a placii de ambutisare
Daca dimensiunea principala a pieselor este cea exterioara:
Δupl = Δ – (Δds - Δdi) - 2 Δsub – δpl

Daca dimensiunea principala a pieselor este cea interioara:

Δupl = Δ + 2 Δing - (Δds - Δdi) – (δpl + δp)
Dn, dn (mm) <3 3...6 6...10 10...18 18...30 30...50 50...80
δpl (μm) +10 +12 +15 +18 +21 +25 +30
δp (μm) -6 -8 -9 -11 -13 -16 -19
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului pentru piese de

forma corpurilor de rotatie
- diametrul semifabricatelor se determina egaland aria semifabricatului cu aria
piesei finite tinandu-se seama de adaosul de material pentru tundere. In acest
scop se imparte piesa finita in suprafete simple ale caror arii se pot calcula cu
relatii cunoscute din geometrie:

Fig. 13
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Când piesele ambutisate rezultă cu margini drepte:

- diametrul semifabricatului se determină cu relaţia:
unde: Ai = A1 +A2 + ... + An iar k este un coef de corectie (k = 0,9...1)
Când piesele ambutisate necesită tunderea marginilor:
- diametrul semifabricatelor se determină cu relaţia:
unde A0 este aria adaosului de material necesar pentru tundere.
Valoarea adaosului de material prevazut pentru taierea marginilor pieselor
ambutisate fara modificarea voita a grosimii materialului depinde de forma si
dimensiunile acestora.
Valorile adaosului de material la inaltimea pieselor cilindrice fara flansa
h/d
Nr. crt. 0.5 - 0.8 0.8 -1.6 1.6 – 2.5 2.5 – 4.0
h (mm)
Δh (mm)

1 10 1.0 1.2 1.5 2.0

2 20 1.2 1.6 2.0 2.5
3 50 2.0 2.5 3.3 4.0
4 100 3.0 3.8 5.5 6.0
5 150 4.0 5.0 6.6 8.0
6 200 5.0 6.3 8.0 10.0
7 250 6.0 7.5 9.0 11.0
8 300 7.0 8.5 10.0 12.0
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Valorile adaosului de material la inaltimea pieselor cilindrice cu flanşă

Df/d
Nr. crt. < 1.5 1.5 – 2.0 2.0 – 2.5 2.5 – 3.0
Df (mm)
Δh (mm)

1 25 1.6 1.4 1.2 1.0

2 50 2.5 2.0 1.8 1.6
3 100 3.5 3.0 2.5 2.2
4 150 4.3 3.6 3.0 2.5
5 200 5.0 4.2 3.5 2.7
6 250 5.5 4.6 3.8 2.8
7 300 6.0 5.0 4.0 3.0
Determinarea formei şi dimensiunilor semifabricatului pentru piese de
formă paralelipipedică
Când piesele nu necesita tundere
(fig. 14, a)
a) se determina lungimea
desfasurata l a peretilor plani
laterali si se duc paralele la
laturile piesei la distanta l:

l = h1 + 1,57 (r + 0,5g)
Fig. 14
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

b) se calculeaza raza R ca in cazul ambutisarii unei piese cilindrice cu diametrul

2rc:
- pentru rc = r,

- pentru pt rc > r,

c) din punctul O se duc doua drepte perpendiculare pe laturile piesei care

intersecteaza paralelele duse la laturile acesteia in punctele a si b, apoi se duce
un arc de cerc de raza R, cu centrul in O, care intersecteaza cele doua
perpendiculare in punctele c si d;
d) se noteaza mijloacele segmentelor ac si bd cu n, respectiv p si se duc, prin
cele doua puncte, tangente la arcul de cerc de raza R;
e) unghiurile formate de cele doua tangente cu paralelele duse la laturile piesei
se racordeaza cu arce de cerc de raza R si astfel se obtine conturul
semifabricatului.
Când piesele necesita tunderea ulterioara a marginilor (fig. 14, b)
a) se determina dimensiunile l si R ca si in cazul precedent, se desfasoara laturile
piesei la distanta l si se duce arcul de cerc de raza R.
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

b) se duc arce de cerc tangente la paralelele duse la laturile piesei la distante l,

avand razele:
Ra = (a-2rc)/3 si Rb = (b-2rc)/3
si centrele la distantele:
a1 = (a-2rc)/4 si b1 = (b-2rc)/4
de axele geometrice ale semifabricatului.
c) se duce un arc de cerc de raza R’>R tangent la cele trei arce de cerc de raza
Ra, R si Rb iar profilul astfel obtinut reprezinta conturul semifabricatului.

Pentru piesele paralelipipedice cu înalţimea relativă mai mare care se

ambutisează dintr-o operaţie
- semifabricatele pot avea forma circulara (cand piesele au forma patrata in
sectiune transversala) sau ovala (cand piesele au forma dreptunghiulara)

Pentru piesele cu formă pătrată în secţiune transversală

- diametrul semifabricatelor se determină cu relaţia:
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Pentru piesele cu formă dreptunghiulară în secţiune transversală:

- conturul semifabricatului este oval, format din doua semicercuri de raza R1 si din
doua linii drepte paralele şi se stabileşte astfel:
• se duc cele doua semicercuri cu raza R = 0.5D, ca in cazul unui patrat de
dimensiune b, avand centrul la distanta b/2 de capetele piesei;
• se duc paralelele la laturile lungi ale piesei, la distanta B una de cealalta,
unde B se determina din conditia de crestere uniforma a inaltimii pieselor
utilizand relatia:
B = {D(b-2r)+[b+2(h+0,43r)](a-b)}/(a-2r)

• se racordeaza intre ele

semicercurile si dreptele
paralele la laturi cu arce de
cerc de raza R1 = 0.5B,
obtinandu-se astfel conturul
semifabricatelor necesare
ambutisarii acestor piese.
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Ungerea semifabricatelor
Avantajele:
• micsoreaza coeficientul de frecare dintre semifabricat si partile active ale
sculelor si, implicit, forta de ambutisare;
• imbunatateste procesul de deformare a materialului;
• previne subtierea excesiva a materialului in sectiunea periculoasa a pieselor;
• imbunatateste calitatea pieselor ambutisate;
• mareste durabilitatea matritei de ambutisare.

Valorile coeficientilor de frecare stabiliti experimental la ambutisarea pieselor din

otel fara modificarea voita a grosimii materialului:
• folosind lubrifianti cu adaos de grafit, creta sau talc (minim 20% din greutatea
totala) μ = 0,06...0,1;
• folosind ca lubrifianti uleiuri minerale, fara adaosuri, μ = 0,14....0,16;
• la ambutisarea fara ungere: μ = 0,18..0,2.

La ambutisaea pieselor din aluminiu:

• fara ungere, μ = 0,35
• cu ungere, μ =0,1...0,15.
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Reguli:
• nu se admite ungerea completa a semifabricatului;
• lubrifiantul va fi intins numai pe suprafata semifabricatului care vine in contact
cu placa de ambutisare;
• ungerea poansonului sau a partii care vine in contact cu poansonul nu este
permisa;
• periodic, poansonul trebuie curatit de lubrifiant, pentru a se asigura o aderenta
mai buna intre acesta si semifabricat.
La urmatoarele operatii de ambutisare, ungerea se face numai pe suprafata
exterioara a piesei semifinite sau se unge numai placa de ambutisare.

Ecruisarea materialului
Ecruisarea materialului depinde de:
• alungirea relativa a materialului pieselor;
• gradul de deformare in procesul de ambutisare;
• valoarea jocului dintre inelul de retinere si placa de ambutisare;
• valoarea razei de racordare a muchiei placii de ambutisare si a poansonului;
• procedeul de ungere si lubrifiantul folosit;
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Calitatea şi precizia pieselor ambutisate

Defectele mai des întâlnite la piesele ambutisate:

• zgârieturi pe suprafaţa piesei;
• amprente inelare;
• cutarea flanşei semifabricatului;
• aspectul de „coajă de portocală” al suprafeţei piesei;
• fisuri, ruperi de material în zona de contact a piesei cu raza poansonului sau cu
raza de racordare a matriţei;
• revenirea elastică - dată de diferenţa dintre forma finală a piesei după scoaterea
acesteia din matriţă şi forma obţinută la sfarşitul cursei active a poansonului.
Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

Revenirea elastică

a. Sfârşitul cursei
poansonului b. Îndepărtarea
elementelor
matriţei

Factori de influenţă ai revenirii elastice

Rev. el. a pieselor fără flanşă

Rev. el. a pieselor cu flanşă

Curs 7 Analiza procesului de ambutisare

La piesele cilindrice ambutisate revenirea elastică determină abateri de la

circularitate şi de la rectilinitate ale părţii cilindrice a piesei.

a. tablă omogenă b. tablă sudată

Abateri de la circularitate ale peretelui lateral al piesei

a. tablă omogenă b. tablă sudată

Abateri de la rectilinitate ale peretelui lateral al piesei