INGINERIE CONCURENTIALA

Cap.1 Caracteristici ale proiectelor/produselor industriale si structurii mecanice

1.1 Definirea si particularitatile produselor si proiectelor industrial
Unul din principale obiective ale fabricantilor este de a propune si lansa pe piata produse(servicii) pe
baza carora sa obt beneficii. Produsele sunt bunuri materiale concepute si fabricate printr-o succesiune de
etape; intre diferitele produse realizate se poate face distinctive pe baza a diferite criteria.
Remarci: Un argument cheie pentru succesul pe piata al unui produs industrial il reprezinta realizarea
acestuia intr-o mare varietate de modele; acest concept de realizare a produselor este denumit conceptul
de varietate a unui produs industrial.Principalele efecte ale varietatii produsului sunt: conduc la
cresterea costurilor pe masura ce varietatea produselor creste, conduc la cresterea costurilor in cazul in
care seriile de fabricatie sunt scurte, conduc la necesitatea policaficarii personalului.
Realizarea oricarui produs presupune proiectarea constructiei acestuia pe baza careia se stabilesc si se
specifica materiile prime si componentele necesare.Principalele grupe de structuri de fluxuri pentru
realizarea produselor finite in cadrul intreprinderilor , ce se stabilesc in functie de diversitatea materiilor
prime utilizate,de diversitatea produselor finite si de eventualele regrupari intermediare :
- Struc ce utilizeaza un numar redus de materii prime si propune o gama redusa de produse finite - -
- Structura care realizeaza un numar mai mare de produse finite in conditiile utilizarii unui numar mai
mic de tipuri de materii prime
- Structura care realizeaza asamblarea materiilor prime si a componenetelor intr-o gama limitata de
produse finite
- Struct combinata realizata prin combinarea structurilor precedente si realizarea unor produse finite
personalizate care corespund fie unui singur beneficiar, fie unui segment de piata specific.
 Criterii de calsificare a produselor Tabel 1.1
Criteriul Clasificare
Produse standard Sunt realizare pentru un numar mare de benficiari
neindividualizati
Gradul de Produse specifice Sunt realizate pe baza cerintelor precise ale unui beneficiar
standardizare Produse combinate Sunt realizate pe p baza standard, dare le pot fi
personalizate la cererea implicita sau explicita a unui
beneficiar
Produse simple Sunt produse care incorporeaza un numar redus de
Gradul de componente si materii prime sau necesita pentru fabricare
complexitate operatii tehnologice simple
Produse complexe Sunt produse care: fie au un numar mare de componente
diferite, fie necesita pentru fabricarea lor un numar mare de
operatii diferite, fie procesul de fabricatie include una sau
mai multe operatii care la ora actual nu sunt aplicabile pe
scara larga in conditii de corectitudine a fabricatiei
Produse modulare Sunt produse realizate prin asamblarea mai multor
Gradul de subansamblurilor standard(module) cu functionalitati
modularitate specifice, pe baza carora pot fi create diferite functionalitati
ale ansamblului
Produse nemodulare Sunt produse realizate prin asamblarea a diferite
subansambluri pe baza carora nu pot fi create diferite
functionalitati ale ansamblului
Alte criterii Produse care prezinta interes in functie de problem ape care o rezolva: produse cu
evolutia redusa, produse cu valoare adaugata redusa sau ridicata.
Dupa stabilirea si specificarea materiilor prime si a componenetelor necesare, se trece la stabilirea gamei
de fabricatie care descrie succesiunea operatiilor necesare pentru a realiza transformarea materiilor
prime in componente, a componenetelor in subansambluri si subansamblurilor inproduse finite, o astfel
de gama de fabricatie este reprezentata in fig. 1.2

Fig. 1.2 Succesiunea operatiilor necesare

pentru a realiza transformarea materiilor
prime si componentelor in produse finite
Pentru a putea avea success pe piata, orice produs trebuie sa indeplineasca urmatoarele patru conditii
importante: sa prezinte grad de noutate; sa fie realizat cu o calitate superioara produselor existente; sa fie
realizat in timpi minimi; sa fie realizat cu costuri reduse.
Fabricarea produsului se face pe baza unei proiectari a procesului de fabricatie care reprezinta de fapt un
mod de productie si organizare bine specificat.
Principalele particularitati ale unui proiect de fabricatie sunt urmatoarele:
- Proiectul este constituit dintr-o inlantuire complexa a unui numar mare de operatii executate
secvential sau in parallel; fiecare operatie are un inceput si un final identificabil,durata acesteia
depinzand de resursele care ii sunt atribuite;
- Produsul trebuie conceput si fabricat cu conditia respectarii unui cost obiectiv, care rezulta pe baza
negocierilor cu un beneficiar extern sau intern; o parte a acestui cost cuprinde cheltuielile regulate
pentru fabricant(cele cu salariile) in functie de structura sa;
- Proiectul prevede un termen de realiz a carui nerespectare conduce la penalitati de intarziere care pot
fi definite contractual sau pot fi sanctionate de piata(pierderi datorita vanzarilor si lansarii intarziate).
Gestiunea oricarui proiect se refera la urm trei component: planificarea, urmarirea si controlul
costurilor si termenelor.

1.2 Caracteristici ale proiectelor si produselor industrial

1.2.1 Ciclul de viata al proiectelor si produselor
Parcursul evolutiei oricarui proiect se imparte in mai multe etape in cadrul carora proiectul trece
printr-o succesiune de stari. Aceste evolutii deter un ciclu de viata cu o logica de derulare naturala si
marcat de coerenta actiun care completeaza in mod progresiv cunoasterea tuturor aspectelor prod pe
viitoarea sa piata. Gestiunea proiectului urmareste realiz acestuia dupa necesitatile pietei, in spiritul
strategiei de productie a intreprinderii.Ciclul de viata al proiect integreaza complet ciclul de viata al
produsului.
Ciclul de viata al produsului incepe cu o idee de produs, care se bazeaza pe o necessitate a pietei sau a
beneficiarului. Ideea de produs se continua cu planificarea unor activitati de cercetare- proiectare care sa
conduca la convertirea ideii intr-un produs realizabil. Proiectarea produsului trebuie sa fie urmata de
planificarea activitatilor si a procesului de productie, de fabricatia pieselor, de montajul acestora si de
controlul calitatii.
Activitatile legate de transf ideii in produs se incheie cu desfacerea si vanzarea produsului; aceste ultime
faze constituie interfata cu utilizatorul care intrebuinteaza produsul si care, prin durata de utiliz a acestuia
si prin costurile utilizarii, poate exprima satisfactia sau insatisfactia privind produsul realiz.Satisfactia se
poate exprima prin prelungirea duratei de utilizare a produsului prin includerea unor etape de intretinere
sau modernizare.
 In concluzie, ciclul de viata al unui produs cuprinde urm etape principale: def produsului, realiz
produsului, lansarea pe piata, cresterea, maturitatea, saturatia, declinul si disparitia. Delimitarea acestor
faze este deter, printer altele si de nivelul profitului, de vol productiei si de costul aferent acesteia.
Analizand ciclul de viata al produsului, d.p d. v al costului si profitului se pot distinge urmatoarele faze:
- Faza initiala compusa din def, realiz si introducerea pe piata a produsului, in care costurile sunt
foarte mari iar profitul este aproape inexistent; in aceasta faza fabricantul trebuie sa investeasca fonduri
pentru acoperirea chelt de asimilare si de pregatire a fabricatiei, chelt care ar trebui sa fie acoperite
inainte ca produsul sa intre in zona de profit;
- Perioada in care profitul incepe sa creasca treptat, datorita scaderii costurilor de fabricatie si a
amortizarii cheltuielilor facute cu asimilarea si pregatirea fabricatiei produsului;
- Perioada de maturitate in care profitul ajunge la o val maxima, perioada caracterizata de generalizarea
produsului pe piata;
- Perioada de saturatie a pietei si intrarea in perioada de declin a produsului in care volumul de vanzari
incepe sa scada si inevitabil profitul incepe sa se reduca;
- Declinul si disparitia produsului, care sunt faze iminente datorate printre altele, fie subtitutiei
produsului prin unul mai competitive, fie reducerii sau disparitiei necesitatii acestuia in consumul
individual sau general.
Dintre aceste faze o importanta deosebita o prez faza de maturitate a produsului de a carei precizie a
deter si a controlului ei depinde mentinerea sau incheierea ciclului de viata a produsului; astfel o determ
eronata a perioadei de maturitate a produsului poate conduce la pierderi datorate urmatoarelor cauze:
- Necorelarii volumului productiei cu nivelul cererii specifice perioadei de maturitate;
- Mentinerea unui nivel ridicat al productiei la intrarea produsului in faza de saturatie si apoi de declin.
 De asemenea, o importanta deosebita o prez determ momentului intrarii in declin a produsului,
moment care va conduce in cazul in care nu se iauanumite masuri la reducerea profitului; pentru aceasta
faza este necesar sa existe un studio de eficienta care sa permita luarea deciziei in urmatoarele sensuri:
- Modernizarea produsului si mentinerea nivelului productiei sau prin masuri speciale de desfacere
si reclama(de cele mai multe ori valabile numai pet imp scurt);
- Reducerea productiei sau dezvoltarea produselor noi.
Ciclul de viata al unui produs nu trebuie raportat numai
la etapele succesive de conceptie, fabricatie, utilizare, ci
trebuie raportat, pe baza datelor economice, la fazele
corespunzatoare ale duratei de viata a produsului.
Dupa utilizarea primara a produsului urmeaza reciclarea
acestuia, care poate conduce la urmatoarele situatii:
- Utilizarea ulterioara cu functii identice sau mificate;
- Utiliz materialului vechi, la prop identice sau
modificate ale mater sec(reclicare sau revalorificare);

- Comp care nu se pot reutiliza finalizeaza ciclul de viata

in locuri special de depozitare sau in mediul inconjurator.
Remarci: O prb de actualitate privind ciclul de viata o reprez prelungirea acestuia, dupa scoaterea
din functiune a produselor, prin actiunea de refabricare. Practic, prin refabricare produsele devin
reutilizabile prin urm actiuni: refolosire, reparare, reconditionare si reclicare; in acest mod, ciclul
de viata al unui produs trebuie completat cu faze coresp procesului de reutilizare prin refabricare.

Refabricarea este un process complex a carei realizare trebuie

definite inca din faza de realizare a produsului.
De exemplu, in cazul masinilor unelte, refabricarea
acestora a depasit 25% din productia mondiala de astfel de
echipamente; prin refabricarea masinilor unelte se obtine o
reducere a costurilor cu 50% din costul masinilor noi.O
reducere a timpilor de fabricare si o imbunatatire a
performantelor masinilor.
 1.2.2 Planificarea, definirea si dezvoltarea produselor si proiectelor noi
1.2.2.1 Elemente de planificare a produselor si proiectelor
Planificarea unor produse competitive reprez una din sarcinile cele mai importatnte ale unei
intreprinderi, pt ca aceasta sa poata sa se mentina eficient pe piata produselor respective. Datorita
intrarii produselor existente in perioada de declin din cadrul ciclului de viata este necesara adoptarea
unei politici innovative pe baza unei planificari responsabile si sistematice a unor produse noi.
Remarca: In perioada actuala, durata de utiliz si de stabilitate pe piata a produselor a scazut
considerabil; de ex produsele de consum industrial au o durata maxima de viata de cca 5 ani, iar
produsele de larg consum au o durata de viata de maxim 3 ani.Ca urmare, intreprinderile vor fi fortate
sa-si reinnoiasca gama produselor fabricate, astfel incat sa-si poata mentine pozitia pe piata
produselor respective.
In general, se pot considera urmatoarele doua cai principale care conduc la crearea produselor noi:
- Crearea produselor ca raspuns la cerintele identificabile ale pietei(a); in acest caz, pentru realiz efectiva
a produselor se cauta tehnologiile si posibilitatile de fabricatie;
- Crearea produselor ca urmare a dezv stiintifice si tehnice sau a inovarilor tehnologice ce pot da nastere
la produse pt toate pietele potentiale (b);in acest caz, dupa realiz efectiva a produselor se cauta pietele
potentiale.
Pentru a se previziona sau planifica viitoarele sarcini de productie este necesar un studiu al pietei si o
analiza atenta a cerintelor beneficiarilor. Decizia de planificare a unui proiect sau produs trebuie sa se
bazeze pe info certe si pe un studio de piata eficient. Prin urmare, bazele planificarii unui produs nou
sunt rel cu piata de desfacere a acestuia, rel care sunt influentate de mediul ext sau int al intreprinderii.
Piata de desfacere a produsului se clasif dupa urm criteria: localizare(piata interna,externa); obiectul
vanzarii/cumpararii(piata produselor, serviciilor, piata muncii, capitalului, valutara); raporturi si
tendinte de evolutie(piata efectiva, potentiala); piata companiilor producatoare(piata serviciilor,
distrubuitorilor); mecanismul concurential(piata cu concurenta perfecta, cu concurenta imperfecta);
gradul de accesibilitate(piete accesibile,greu accesibile, piete inaccesibile);gradul de acoperire(piata
saturate, piata nesaturata); gradul de dinamicitate(piata in stagnare,piata in declin, piata in extindere).

Influentele mediului extern asupra relatiilor

dintre piata si produs sunt urmatoarele:
economia mondiala(cursul de
schimb);economia nationala(rata inflatiei,
situatia pietei muncii);legislatia si
administratia(legislatia privind protectia
mediului);piata de aprovizionare(piata
furnizorilor de materii prime);cercetarea
stiintifica si dezvolatrea tehnicii in
domeniu;piata de desfacere a produsului.
 Influentele int asupra rel dintre piata si produs sunt urm: organizarea intreprinderii(organizarea
vertical sau orizontala orientata pe probleme);situatia personalului(existent personalului de dezv si
fabricatie);forta financiara(posibilitatile de investitii);marimea intreprinderii(cifra de afaceri);banca de
date privind metodele de fabricatie(comp si dezvoltarile preliminare care se pot prelua);experienta in
domeniu(experienta de dezvoltare, desfacere si fabricatie);management(management de proiect).

O planificare sistematica de produs nou trebuie sa se bazeze pe un plan de desfasurare ale carui info
de intrare sunt datele despre piata, zona inconjuratoare(influente ext) si intreprinderea (influente int).
Pentru aceasta este foarte importanta definirea unei matrice produs-piata, care ofera date privind starea
actuala a intreprinderii si posibilitatile de a patrunde cu produse noi pe pietele existente sau pe pietele
noi. Matricea produs-piata poate da indicatii privind pietele pe care intreprinderea va plasa produsele,
cifre de afaceri pe care le poate realiza, profitul ce poate fi obtinut si puterea de absortie a pietei.

Analizarea situatiei va permite alegerea strategiilor de cautare(practice se identifica spatiile lobere

strategice, tendintele si cerintele, capacitatile si potentialul intreprinderii), ultima strategie posibila fiind
cea care este cea mai plina de riscuri, dar in cele mai multe cazuri si cea mai rentabila. Etapele principale
ale analizei :
- Definirea campului de cautare delimiteaza domeniile in care este rentabila si posibila, in conditiile
restrictive date, cautarea in directia noilor idei de produse;
- Cautarea si stabilirea ideilor de produs in care se pot determina functii noi, cerinte de produs
si/sau noi principia de solutionare; rezultatele finale ale acestei etape sunt idei noi de produs a caror
evaluare se va face dupa criteria tehnico-economice ce au in vedere obiectivele intreprinderii,
experienta in domeniu si mediu existent pentru desfasurarea proiectarii si fabricatiei noului produs;
- Selectarea ideilor de produs, eventual cu inca un pas de selectie, cu restrictii mai dure si definite ca
propuneri de produs.
Pe baza studiului de feabilitate, prin examinarea rasp la cererile de oferta, intreprinderea poate lua
decizia, d.p.d.v strategic si al rentabilitatii, de a incepe sau nu un nou proiect; totodata, pe aceasta baza,
se decide si investitia global ape baza careia activitatea de proiectare va trebui realizata intr-o maniera
economica. Deciziile luate vor conditiona puternic viata viitorului proiect si costurile viitorului produs.
O prima etapa procesului de planif o reprez def unui plan director al proiectului care descrie
obiectivele, clauzele contractuale,responsabilitati(personae,functii,roluri),natura infosi peridiocitatea
intalnirilor.
In cazul proiectelor complexe este necesara o impartire a proiectului in subproiecte pe nivele de
descompunere care permit o planif si un control optim; obiectivul principal al acestei impartiri il reprez
definirea unui nivel de subansamblu coordonat printr-un responsabil,dotat cu resurse, prevazut cu un
buget si cu un obiectiv de livrare. Descompunerea trebuie sa fie explicita si sa cuprinda urm date:
- Descompunerea proiectului in mai multe nivele de subansambluri din ce in ce mai detaliate pana la
nivelul operatiilor sau sarc elem, care trebuie sa fie suficient de precise pentru a le putea controla;
- Alocarea pentru fiecare sarcina a resurselor umane si material si stabilirea duratei acestora;
- Analiza diferitelor tensiuni care pot avea effect asupra planificarii ansamblului;
- Identificarea rel necesare intre sarc elem. Acest proces se va efect la nivelul fiecarui subproiect rezul
din descompunerea proiectului initial.
 Inainte de lansarea proiectului, in foarte multe cazuri, este necesara amelioararea planificarii;aceasta
etapa consta in realocarea resurselor, alocarea de resurse suplimentare sau restructurarea proiectului in
scopul de a obtine realizarea acestuia, fie intr-un termen mai scurt, fie cu un cost mai mic.
1.2.2.2 Definirea si dezvoltarea produselor
Inainte de initierea etapei de dezv a produsului, pe baza unui proces de exprimare a cerintelor, se
initiaza si se parcurge o etapa de def prin care produsul virtual ajunge intr-o stare specifica deter de
satifacerea exigentelor cerute de beneficiarul produsului. Obiectivele acestei etape constau in a se integra
in proiectare tot ceea ce este necesar pentru utiliz produsului si mentinerea sa in stare de functionala. Stab
cerintelor va fi realizata si inclusa in specificatiile de produs, devenind baza de referinta pentru
exprimarea starii specifice a produsului, pe baza unui nr de iteratii int si ext. Dupa o proiecatre
preliminara, in care sunt investigate anumite cai de solutionare a prb, intreprinderea lanseaza oferta.
In cadrul fazei de dezvoltare se realizeaza urmatoarele procese succesive:
- Procesul de proiectare de detaliu prin care, pe baza activitatilor de integrare a mijl si met de proiectare,
se finaliz sol definitive constructive, performantele tehnice si econ ale produsului; in paralel este necesar
sa se faca si studii previzionale de cost plecand de la costurile materialelor pana la cele de fabricatie;
- Procesul de proiectare tehnologica care stab metodele si mijloacele de fabricatie in functie de seria de
fabricatie si de costurile de revenire prevazute; in cadrul acestui proces vor fi selectate cela mai noi si
eficiente precedee tehnologice, masini si echipamente din dotarea intreprinderii;
- Procesul de control care are ca scop verif pe baze teoretice si experimentale a corespondentei
produsului proiectat constructive si tehnologic cu cerintele initial formulate; pe baza acestei verificari
si corespondente se pot realiza, daca este cazul, modificari ale conceptiei produsului dupa care acesta
va putea fi lansat in fabricatie;
- Procesul de fabricatie, care poate demara facultativ cu o fabricatie preserie pentru a se pregati
productia si fabricatia in cond industrial dupa care poate urma demararea productiei de series i
fabricatia in conditii preoperatioanale; lansarea in fabricatie poate fi insotita si de o lansare comerciala,
de o pregatire a distributiei si a mentenantei dupa vanzarea produsului.
Activitatile din cadrul etapei de dezv a produselor se realiz pe baza unor planuri de desfasurare, care
cuprind etape de lucru succesive ce se bazeaza pe metode generale de solutionare apliacte in general la
constructia produselor tehnice; se pot distinge urmatoarele situatii:
- Este posibil sa se stabil un plan de desfasurare unitar, chiar in cazul unei mari varietati de produse, ale
carui etape vor trebui modificate pentru adapatarea la cond special ale fiecarei prb de rezolvat;
- In cazul produselor la realizarea carora contribuie mai multe domenii de specialitate, problemele de
specialitate vor fi rezolvate in cea mai mare parte independent una fata de cealalta, in mod coordonat;
- In cazul unei productii de serie este recomdabil ca dezv si fabricatia produselor de acest tip sa fie
realiz in mai multe etape, finalizate prin realiz modelului functional experimental sau a prototipului de
serie zero si apoi prin realizarea produselor individuale resp de serie mica sau mare; in acest fel, dupa
fabricatie se vor putea identifica pct bune si slabe ale modelului functional, cele slabe urmand a se
elimina printr-un process de proiectare si executie.
In cadrul fazelor de dezv si de fabricatie,conducatorul de proiect are rolul de a transmite echipei de
proiectare importanta acestor faze asupra costului glogal al produsului.
 Incidenta economica a alegerii sol tehnice trebuie sa se analiz in vederea evitarii unor deviatii
ireparabile asupra pretului viitorului produs. Aceasta pp a se realiz o analiza complete prin: reunirea
tuturor factorilor care influenteaza proiectarea, integrarea suportului logistic(documentatie, piese de
schimb, echipamente de intretinere) si mediul inconjurator(reciclare, distrugere). Decizia de a se produce
se ia la sfarsitul fazei de dezv atunci cand convergenta actiunilor de cercetare, proiectare, fabricatie si
calitate este in mod progresiv asigurata. Produsul devine din ce in ce mai mult un produs fiz, evoluand
dintr-o stare specifica, determinate de exigentele cerintelor, intr-o stare definita corespunzator unui
ansamblu de date care permit identificarea acestuia, fabricatia de maniera repetitive, controlul, punerea in
functiune, utiliz si intretinerea. O propunere de produs ca rezul al planificarii acestuia devine baza pentru
dezvoltarea si proiectarea propriu-zisa.
Remarci : Unul din conceptele aplicate pentru imbunatatirea continua a calitatii produselor si
mentinerii acestora pe piata specifica este ‘reingineria’, care in cel mai simplu inteles reprezinta
reproiectarea proceselor printr-o intreprindere. Necesitatea aplicarii acestui concept pleaca de la
presupunerea ca procesul a fost supus imbunatatirii continue pana la un maxim acceptabil(considerat ca
fiind 50%), peste care rezultatele sunt nesemnificative si costurile relative prea mari; in aceasta situatie,
se impune revolutionarea proiectului sau in sensul unei schimbari drastice a procesului. Aplicarea
conceptului poate fi decisa in urmatoarele conditii:
- Cand, cu toate eforturile de imbunatatire a procesului actual, performantele intreprinderii raman in
urma competitorilor de pe piata;
- Cand intreprinderea se afla in fata unei crize majore, cum ar fi declinul participarii pe piata;
- Cand intreprinderea este pusa in situatia sa efectueze imbunatatiri peste procentul de 50%;
- Cand schimabrile pe piata sunt deter de inovatii tehnologice majore si intreprinderea trebuie sa
raspunda in timp cat mai scurt acestor schimbari.

Prin urmare, aplicarea conceptului de reinginerie se impune at cand intreprinderea nu mai este
capabila sa mentina si sa creasca calit in fabricatie, sa creeze in mod efectiv produse noi si sa raspunda
in mod prompt cererii de crestere a iesirilor de produse si/sau a satisfactiei clientilor; insa, atunci cand
se dovedeste a fi necesara, reingineria trebuie gandita cu mare grija si aplicata vizand o perspectiva de
lunga durata, in orice alte cond ea putand avea consecinte nefavorabile asupra rezultatelor intreprinderii.

1.3 Caracteristicile structurilor mecanice

1.3.1 Definirea structurilor mecanice
O struct mec este un complex de corpuri materiale(ansambluri, sunansambluri, aparate, masini) cu leg
intre ele bine deter in scopul realiz unor anumite functiuni, miscari. Cond princip impuse acestor struct
sunt: precizie functionala, calit, eficienta eco a fabricatiei si utiliz,cond care trebuie sa fie indeplinite de
fiecare parte comp a struct in cond in care aceste parti comp sunt calculate si proiectate separate.
Struct mec sunt de o mare diversitate functionala si structurala, cuprinzand in componenta lor in afara
elem comp mec si alte comp de o mare diversitate si varietate, de natura hidraulica, pneumatica, electrica
sau combinata. Integrarea acestor elemente component de nature diferite, cu principii functionale
diverse, cu marimi si forme variate presupune o anumita rigoare d.p.d .v tehnic sau tehnologic dar si din
alte puncte de vedere, respeectiv: economic, esthetic, social.
 Pe baza acestei rigori, constructia finala a struct trebuie sa fie caracteriz prin urm atribute:
functionalitate, compactitate, robustete, siguranta in funct,economicitate, protective si atractivitate pt
utilizator. Prb integrarii acestor comp in struct finala este deosebit de dificila, functia struct finite
depinzand de o multitudine de fact, dintre care cei mai importanti sunt urma: constructive, cinematici,
tehnologici, economici, sociali.
Realiz unei struct mec pp parcurgerea, la fel ca orice lucrare inginereasca, a urmatoarelor etape de baza:
- Stabilirea functiei care trebuie sa o indeplineasca structura mecanica;
- Proiectarea constructive prin care se asigura, pe baza calculelor ingineresti, dimensionarea si
verificarea comp struct; in cazul struct mec prevazute cu comp ce executa miscari pe diferite traiectorii, o
etapa importanta a proiectarii o reprez proiectarii structurii cinematice care va sta apoi la baza stabilirii
constructiei intregii structure mecanice;
- Proiectarea procesului tehnologic de fabricatie a comp si a ansamblului struct, pe baza careia se va
realiz fiz struct proiectata; pt realiz unei fabricatiia struct in cond de eficienta tehnico-economica este
necesar ca o mare parte din aspectele privind tehnologia de fabricatie sa fie cons inca din etapa de
proiectare constructive;
- Fabricatia propriu-zisa urmata de verificarea functionalitatii structurii.
1.3.2 Principii de baza privind constructia structurilor mecanice
Principiile de baza privind constructia struct mec se refera, in principal, la realiz cerintelor
functionale impuse prin tema de proiectare care, insa, trebuie imbinate cu o serie de alte principii in
vederea realiz ansamblului struct in cond impuse de competivitatea pe piata(eficienta economica a
fabricatiei, calitatea fabricatiei, calitatea produsului realizat). Sistematizarea acestor principii se poate
realiza in urm patru categorii: principia tehnico-functionale, principia tehnologice de fabricate, principia
economice de fabricatie si utilizare, principia de calitate.
Principiile tehnico- functionale au ca scop deter dimens si formei elementelor component ale struct
mec(pe baza unor calcule de rezistenta, de rigiditate, calcule la vibratii, calculi termice, calculi la uzura),
determinarea traiectoriilor de deplasare si a structurii cinematice(pe baza unor calculi cinematice).
Principiile tehnologice de fabricatie au ca scop deter cond optime de realiz efectiva a produsului a i sa
fie respectata precizia tehnico-functionala impusa prin tema de proiectare; in acest scop, se impune ca
elementele component ale structurii sa aiba forme simple care sa permita obtinerea lor efectiva printr-un
procedeu tehnologic adecvat(turnare, forjare, stantare, prelucrare prin aschiere, sudare).
Principiile econ au in vedere chelt de fabricatie si exploatare a struct care trebuie sa se situeze la val cat
mai scazute; aceste principii iau in consid urm. categ de chelt: chelt. de regie, retributii, costurile mat
prime, costurile dispozitivelor, chelt. privind exploatarea si amortismentul masinilor si utilaj. In foarte
multe cazuri, considerentele econ stau la baza alegerii sol optime intr-o multitudine de sol. posibile.
Principiile de calitate se refera la realizarea structurilor mecanice cu caracteristici corespunzatoare
estetice(proportionalitati ale formei si cromatica), de ordin social general(asigurarea protectiei
utilizatorului, aplicarea principilor ergonomice), de disponibilitate(disponibilitate, fiabilitate si
mentenabilitate); aceste caracteristici trebuie sa fie correlate cu celelate principia enumerate anterior iar
solutionarea lor se va face in ansamblu cu principiile respective.
 1.3.3 Caracteristicile generale ale unei structure mecanice
Realiz unei constr echilibrate a struct mec, caracterizata prin compactitate, accesibilitate, suplete,
rigiditate, rezistenta la solicitari specific, impune ca elem comp ale acesteia si intregul sau ansamblu sa
fie realizate prin incadrarea lor in limitele anumitor caracteristici sau reguli de proiectare. Tabel 1.2
 Cap. 2 Bazele proiectarii constructive si tehnologice a structurii mecanice
2.1 Aspecte privind proiectarea clasica a struct. mec.
In varianta clasica, proiectarea struc. mec. si a procesului de fabricatie a acesteia se realiz. secvetial.
Intr-o prima etapa sunt det. cerintele si necesitatile pietei si sunt precizate specificatiile privind
performantele struct; se realiz. apoi proiectarea structurii si comp. acesteia si dupa aceea se elaboreaza
planul de realiz. a procesul de fabricatie.

Principalele faze care formeaza procesele tip de

proiectare si de fabricatie a oricarui
produs(structura mecanica) sunt: o faza de evaluare
a oportunitatii tehnico-economice; o faza de studii
de fezabilitate a produsului; o faza de definire a
proiectului; o faza de dezvoltare, continand trei
subfaze de proiectare de detaliu, de validare tehnica
si de fabricatie.

Pt a realiza aceste faze este necesara interventia succesiva a unui nr de persoane, resp: personalul de
marketing care defineste caietul de sarcini, inginerul care construieste o sol. tehnica, desenatorul care o
reprez, designerul care def. o forma estetica, inginerul de calcul care dimensioneaza elem. garantand
comportarea in lucru sau durata de viata a produsului, inginerul tehnolog care va alege procedeul de
fabricare, personalul atelierului care va realiza prototipul , echipa de incercari care va accepta sau
respinge produsul dupa verficarea conformitatii sale cu caietul de sarcini si, in sfarsit, echipa de
intretinere care va urmari produsul in lucru. Analizand activitatile particulare ale fiecaruia din grupele
de personal ce intervin in realiz. produsului se descopera o suita de activitati geberale, respectiv: prima
care consta in intelegerea punerii prb. prin analiza documentelor realiz de predecesori, a doua care se
bazeaza pe reflectiile proprii, interne, iar a treia care consta in luarea unei decizii-decizii care sunt
consemnate intr-un document pt. a fi transmise intervenantului urmator.
Proiectarea constructiva efectiva a unei struct mec se bazeaza pe anumite etape intermediare,
respective: proiectarea initiala(care permite specificarea cerintelor si evaluarea sol. posibile);proiectarea
de ansamblu(care realiz. o configurare a struct si calculeaza elem. de inerfata intre diferite parti ale
acesteia);proiectarea d detaliu(asiguta proiectarea in detaliu a fiecarei parti a structurii). Aceasta etapizare
a procesului de proiectare permite luarea in cons, la fiecare nivel, a unui ansamblu de param suficient de
mici pt a se putea intelege fen studiate si a se lua deciziile coresp.
In proiectarea efectiva a struct mec(piese comp ale acesteia), inginerul proiectant stab un set de functii
pe care structura(piesa) le va oferi sau le va cere; aceste functii se transpun apoi in caract ale struct
(piesei) iar proiectantul va trebui sa gaseasca raspunsul la intrebarile urm:
1. Care este functia unei caracteristici date a piesei ?
 Remarca: raspunsul la aceasta intrebare trebuie sa-l dea inginerul proiectant; acest raspuns
constituie responsabilitatea(importanta) unei entitati caract a piesei pt ciclul de viata a acesteia,
fiind posibile, in acest sens, mai multe sit:
- O caracter a piesei poate sa fie necesara pt a satisfice o functie temporara(pt a usura asamblarea);
- Pot fi prevazute caract care sa serveasca o f de durata lunga a piesei sau a produsului in intregime;
- O suprafata poate oferi piesei un elem de sprijin, caz in care ar putea fi necesar ca ea sa satisfaca
unele rel spatiale cu alta partea a aceleiasi piese sau cu caract unor piese sin ansamblu.
2. Ce operatie va fi necesara pt obt acestei caract?
Remarca : raspunsul la aceasta intrebare trebuie sa-l dea , partial, inginerul proiectant dar, pe de
alta parte , si inginerul din fabricatie; inginerul proiectant stab cerintele de calitate a
piesei(tolerante), iat inginerul de fabricatie stab planul cerintelor operationale(deriva, in larga
masura, din considerente geometrice si din prop fiz ale materialuluib acesteia), astfel ca tolerantele
prescrise de proiectant sa nu fie depasite. Mai mult, aceasta conditie a specificatiilor de calitate
trebuie sa-l conduca pe inginerul de fabricatie la alegerea corepunz a masinii-unelte si a sculei/
sculelor necesare in acest scop.
3. Ce scula/scule pot fi utiliz pt a realiza aceasta caract a piesei?
Remarca : in scopul realiz unui plan fezabil al procesului(care trebuie sa raspunda restrictiilor
privind capacit mediului de fabricatie al intreprinderii), inginerul tehnolog preia intentiile
proiectantului, care pot include obiective functionale temporare ale characteristicii ca si cerinte
operationale pt executia piesei.
Pt ca struct(piesa) proiectata sa fie realizabila d.p.d.v tehnologic trebuie sa s stabileasca, insa, unele
reguli de proiectare care pot fi utilizate pt a realiza proiectul a i acesta sa corespunda cerintelor
fabricatiei. Regulile de baza in proiectarea unei struct mec, conform cerintelor fabricatiei: utiliz ori de
cate ori este posibil a comp standardizate sau tipizate; preluarea avantejelor formarii geome a
materialului semifabricat in proiectarea comp; utiliz ori de cate ori este posibil a unor proiecte realiz
anterior; minimizarea prelucrarilor cerute ori de cate ori este posibil; in proiectarea formei geom a
pieselor trebuie sa se aiba in vedere manipularea usoara, centrarea si fixarea precisa si sigura a acestora
si posibilitatea prelucrarii cat mai multor supraf din aceeasi prindere; asigurarea usurintei de montare a
pieselor comp; evitarea unor specificatii exagerate pt tolerante si calit suprafe; considerarea principiilor
cinematice mecanismelor. In cazul in care produsul astfel proiectat nu tine cont de regulile de fabricatie,
atunci exista urm doua posibilitati de realiz a concordantei dintre proiect si procesul tehnologic de
fabricatie: se reproiecteaza procesul de fabricate de catre inginerii tehnologi in conformitate cu cerintele
noului produs; se reproiecteaza produsul printr-o colaborare mai stransa intre tehnolog si proiectant.
Neconcordanta dintre produsul proiectat si precesul sau de fabricatie se poate manifesta in diferite
moduri: sculele si echipamentele disponibile ar putea fi incapabile sa execute produsul la tolerantele
prescrise; costul general de fabricatie a produsului ar putea depasi bugetul disponibil al intreprinderii.
 2.1.2 Evolutii in domeniul proiectarii struc mec
Proiectarea clasica a struct mec a cunoscut o dezvol importanta datorita, in special, dezvol informatice
grafice ce a marcat in per anilor 1975-1980 debutul proiectarii asistate pe calculator- CAD; aceasta a
permis proiectantilor urm facilitati:
- Transcrierea cunostintelor lor privind struct mec realizandu-se biblioteci de comp, aparand software-
uri pt desen tehnic care au utilizat aceste comp si chiar subansambluri parametrizate;
- Pozitionarea in spatiu a diferitelor elem comp pe de o parte, si asigurarea pt ansamblul struc a unei
rezistente mec compatibile cu eforturile aplicate la nivelul elem comp(durata de viata, deformatie); realiz
calculelor de struct prin utiliz masiva a rezistentei materialelor, deoarece pt a raspunde metodelor de
baza ale acestei tehnici formele comp se impunea a fi cat amai regulate posibile;
- Descoperirea de tehnici de calcul puternice(prin elem finit) in care au fost introduce legi de
comportament din ce in ce mai complexe.
In jurul anului 1975 a fost realiz leg intre calculul numeric si analiza mate de optimizare permitandu-
se optimizarea formelor geom ale pieselor; prin aceasta noua abordare de calcul s-a nascut capabilitatea
de a se desena si dimensiona struct complexe. In anul 1980 s-a nascut inteligenta artificiala, care a
inregistrat o evolutie spectaculoasa si a gasit aplicatii in domeniul sist CAD cu aj sist expert care
inmagazineaza cunostintele proiectantilor, cunostinte form din elem foarte diferite, uneori independente.
Toate aceste realiz si modernizari in proiectarea clasica si cea asistata de calc au condus la dezv unor
met de proiectare din ce in ce mai sigure ce pot fi utiliz pt proiect unor struct din ce in ce mai complexe.
2.1.3 Principii de baza aplicate la proiectarea struct mec
Principiile care asigura modelarea struct mec se bazeaza in mod nemijlocit pe principiile care stau la
baza proiectarii oricarei cationari mec si se defines prin : functionalitate, tehnologicitate si
economicitate.Pe baza acestor principii, prin proiectarea unei constr mec se urmareste amortizarea tuturor
elem care compun struct acesteia sub aspect functional, tehnologic si economic. Amortizarea celor trei
factori enuntati este o conditie esentiala pt o reusita deplina in cazul oricarui produs, din aceasta rezultand
calitati competitive si performate pe piata. Principalele aspect privind principiile aplicate la proiectarea
struct mec sunt prezentate in tabelul 2.1 .
Remarci: Conceptia si proiectarea unei
struct mec este indispensabil legata de
tehnologie; un proiectant nu poate
proiecta constructiv un comp mec daca
nu este si un bun tehnolog; aceasta
conditie se impune pt toate categ de
proiectanti din toate domeniile de
conceptie mec.
 Aspectele de fond pe care le incorporeaza principiile enuntate in tab 2.1 au un caract tehnic, ele
trebuie sa fie asezate intr-o rel de interdependenta, care se cere a fi realiz in etapa de proiectare, cu
principiile esteticii industrial prin care se def arhitectura unei constructii mec. In acest context, struct
unei constr mec este influentata si ea la randul ei poate influenta fiecare din etapele care se cer
parcurse in fluxul de realiz a acesteia, etape care cuprind in principal : structura(piesa) cu cond sale
functionale si de utilitate; cercetarea si analiza comparative cu alte struct similar, analiza si
proiectarea cinematica cu stabilirea sol optime; proiectarea construc, proiectul tehnic si proiectul de
executie; proiectarea tehnologica cu variant tehnologica de executir optima; lansarea in fabricatie, cu
pregatirea si planif fabricatiei; procesul de fabricatie propriu-zis, care cuprinde prelucrare, montaj,
control; testarea si incercarea; ameliorarea prod, care se efect in urma testarii; ambalarea si livrarea.
Proiectarea constructiva si tehnologica sunt legate, in mod nemijlocit, prin eficienta econ; in aceasta
idee, conceptia struct trebuie sa se desfasoare intre anumite repere considerate optime. Aceste trei elem,
respective: proiectarea constrcutiva, tehnologica si eficienta econ, indispensabiole oricarui process de
productie, formeaza’’tringhiul de aur’’ al proceselor de fabricatie.
 2.2 Directii de proiectare a struct mec
2.2.1 Proiectarea pt fabricatie (DFM)
Necesitatea realiz unei concordante intre datele de proiectare si posib de fabricatie pe tot parcursul
dezv unui produs si a realiz acestuia a impus aparitia concep de proiectare pt fabricatie(Design for
Manufacturing- DFM). Aceasta abordare integrate a proiect si fabricatiei subiliaza ca toate activitatile
necesare pt fabricatia produsului trebuie prevazute pe cat posibil inca din faza de proiectare.
In general, struct mec sunt realiz dintr-o combinare judicioasa a unor piese comp de diferite forme si
dimens, confectionate din diferite material. Comp unei struct mec pot avea o mare varietate de forme, de
la cele mai simple (sferei ) pana la cele mai complicate (blocurile motoare, batiurile masinilor unelte),
varietate det , in special, de scopul functional al acestora in cadrul ansamblului produsului. In functie de
acest scop, formele pieselor rezulta prin combinarea unor supraf elem de diferite forme si dimens si cu
diferite conditii de precizie dimensionala si de calit impuse de rolul lor functional. In foarte multe sit,
forma si dimens comp struct mec trebuie sa fie adaptate la posibilitatile tehnologice de fabricatie, iar
cond de precizie si calit ale supraf trebuie sa fie adoptate pe baza unui compromise intre cond
constructive, posibilitatile tehnologice si conditiile de functionare ale ansamblului produsului. Ca atare,
la proiectarea constructiva a struct mec si a comp sale este necesara luarea in considerare a principiului
conform caruia intre forma constructive a pieselor comp si posibilitatile tehnologice de fabricatie ale
acestora trebuie stabilita o corelatie. Criteriile principale, in baza carora se poate realiza corelatia intre
forma constructive si forma tehnologica- tabelul 2.2.
 In general, modul de asigurare a caract tehnologic al constrctiei struct mec sau comp sale
inluenteaza calit acesteia pe ansamblul sau. Pe de alta parte, cerintele impuse caract tehnologic sunt
influentate de urm factori : tipul comp si rolul lor functional, conditiile si vol productiei, etapele si
operatiile procesului tehnologic. Din acest motiv, in etapele de proiectare constructive este necesar sa
se acorde o importanta deosebita aspectelor tehnologice care influenteaza calitatea produsului,
productivitatea fabricatiei si, mai ales, chelt de fabricatie. Este remarcabil, in acest sens, ca analiza
caracterului tehnologic al constructiei produsului si comp sale sa inceapa cu verificarea nivelelui tehnic
si a concordantei cu cele mai buna constructii similare. Aceasta verficare permite sa se descopere
lipsurile existente in sol constructive si tehnologica adoptata si ca intreaga activitate, care are ca scop obt
unor forme constructive si sol tehnologice optime, sa capete o anumita orientare precisa.

Forma constructiva, materialul si procedeul tehnologic preconizat sunt interdependente si, prin
urmare, a proiecta corect forma constr inseamna a proiecta corect o forma tehnologica, iar pt aceasta este
necesar a se lua in considerare toate cond functionale si tehnologice impuse de piesei. D.p.d.v al rolului
functional pe care piesele il au in ansamblul produsului, acestea se pot grupa in urm categ: piese al caror
rol functional impune conditii de rezistenta mec ridicata si de executie precisa; piese al caror rol
functionl nu necesita conditii de rezistenta si executie deosebite.
Procesele tehnologice fundamentale de obt a formelor comp mec sunt: turnarea, sudarea, deformarea
plastic, prelucrarea prin aschiere. Analiza formelor pieselor si proceselor tehnologice fol pt fabricarea lor
permite stabilirea unor principii general-valabile care pot sta la baza evidentierii corelatiilor posibile
dintre forma constructive si forma tehnologica a pieselor. Principalele aspect luate in considerare la
stabilirea procedeelor de prelucrare, a nr de faze si operatii necesare – tabel 2.3
 Pt realizarea unor forme, moduri de
cotare si marimi ale tolerantelor care sa
corespunda param functionali impusi si
cond concrete de lucru si care sa permita o
realiz cat ami economica si d.p.d.v
tehnologic, este necesar ca, pt realiz fiz a
piesei in cond optime, in faza de
proiectare sa se realiz o corelare intre
forma constructiva rezultata din calcul si
forma tehnologica. Astefl, forma pieselor
trebuie adoptata posibilitatilor
tehnologice de fabricatie, iar tolerantele si
ajustajele trebuie determ ca un
compromise optim intre cond constructive
de fabricatie si cele de exploatare a
produsului.

Analizand formele pieselor si procesele tehnologice uitliz in fabricarea lor, se pot stabili cateva
principii general-valabile care permit evidentierea unei corelatii intre posibilitatile tehnologice de
fabricatie si formele constructice alepieselor mec, corelatie care poate genera functii de optimizat.
Principiile mai importante aplicate in acest scop sunt:
- Cu cat forma piesei este mai complicata, cu atat consumul de material va fi mai redus, in schimb
manopera va fi mai mare;
- La proiectarea formei pieselor mai complicate, trebuie sa se respecte regula ca acestea sa fie
constituite din elem geom simple;
- La stabilirea variantei optime a formei piesei trebuie sa se tina seama de cat mai multi factori uneori
cu efecte contradictorii.

2.2.2 Proiectarea pt asamblare(DFA)

Un aspect important pt cresterea productivitatii fabricatiei si reducerea costurilor il constituie
activitatea de asamblare a comp struct. Avand in vedere ponderea importanta a activit de asamblare si
montaj in cadrul unui proces de fabricatie a unei anumite struct, se impune logic ca, pt scaderea acestei
ponderi, struct sa rezulte cu un nr cat mai mic de comp care sa se poata asambla usor, de regula pe un
modul principal(acest lucru implica proiectarea structurii in conceptie modulara).Pt o evaluare globala a
importantei proiectarii pt asamblare (Design for Assembling-DFA) se pot utiliza urm criteria ce trebuie
aplicate si urmarite inca din faza de proiectare a structurii:
- Nr de comp ale structurii trebuie minimizat cautandu-se atingerea pe cat posibil a unui nr minim
theoretic de comp pt cresterea potentialului structurii, potential care se poate calcula cu rel:
 [( nr actual de comp)-(nr theoretic min de scomp)]/nr actual de comp

- Proiectarea struct trebuie realiz a i pozitionarea comp acesteia sa se efectueze in functie de o comp
de baza, care se pozitioneaza précis nefiind indicate repozit ei pe parcursul operatiei de asamblare;
- Alegerea secventei de asamblare cea mai eficienta;
- Reducerea la minimum a ccomp separate.
Intrucat toate struct mec sunt asamblate din multe comp si asamblarea necesita timp, acesta este un
puternic stimulant pt a realiza astfel de struct cat mai usor de asamblat. Modelele dezv pt a realiza sau
masura eficienta asamblarii implica aplicarea urm reguli: desenul produsului trebuie sa fie destul de
complex inainte ca acestea sa fie aplicate; usurinta asamblarii este d p cu nr comp care trebuie sa fie
asamblate; o structura este masurata in termenii eficientei intregului ansamblu si prin usurinta cu care
fiecare comp a sa poate fi refacuta, manuita si asamblata; o structura cu o inalta eficienta de asamblare va
avea cateva comp ce vor fi usor de manuit si vor aluneca impreuna de-a lungul asamblarii.
Avand in vedere faptul ca usurinta, productivitatea si costul asamblarii depind intr-o foarte mare masura
de forma pieselor, este necesar ca in faza de proiectare sa se tina cont de cerintele impuse de procesul de
montaj. Recomandarile generale ce trebuiesc avute in vedere la proiectarea formei piesei, d.p.d.v al
conditiilor de motaj-tabel 2.4
Tabel 2.4
Evaluarea eficientei asamblarii se realiz pe
baza urm etape si sol tehnice aplicate:
- Se stabileste mai intai nr de comp sau
subansambluri fol in structura; imbunatatirea
caracteristicii in nr de comp se realiz
redesenand in ordinea reducerii comp cons;
- Se urmareste reducerea nr de imbinari, sol care
este recomandabila intrucat: fiecare imbinare
constitue o comp de manuit iar manevrarea sa
neccesita timp(de obicei cam 10 sec pt
fixare,inchidere), imbinarile nu sunt ieftine si
sunt concentratori de tensiuni, pct de posibile
esecuri structural in proiect;
- Standardizarea imbinarilor intrucat o struct importanta va avea cateva elem de leg separate,care vor
trebui standardizate; in general, proiectarile slabe sunt realiz cu multe si diferite imbinari pt asamblare, iar
daca mai mult de una pana la trei comp din structura sunt elem de imbinare, atunci logica proiectarii
trebuie reconsiderata.
Remarci : Experienta arata ca rigiditatea imbinarilor depinde, in principal, de la planeitatea supraf
de contact, val sa crescand cu cresterea ariei de contact reale dintre piesele legate. Astfel, rigiditatea la
incovoiere creste la cresterea gros pieselor legate si la diminuarea dist dintre pct de leg, pt imbinarile
discontinue(sudura, suruburi), iar ridigitatea la torsiune creste daca mom de solicitare a imbinarii
scade iar preincarcarea impusa este mare. Una dintre sol tehnice, ce pot conduce la o rigiditate
optima a imbinarii ar fi tehnica lipirii, care face ca nr pct de leg dintre supraf de contact sa tinda spre
infinit; dar comportamentul dynamic al acestui tip de imbinare prezinta un grad inalt de nesiguranta.
 Principiile de baza ce trebuiesc aplicate la proiectarea imbunarilor sunt:
- Supraf de imbinare nu se concept mai mari decat este necesar;

- Din considerente econ, imbinarile trebuie sa indeplineasca ambele functii: fixare si etansare, motiv pt
care supraf acestora trebuie sa fie plane continui si de o calitate sup;
- Pt rezistenta si rigiditate sporita a imbinarii sip t usurinta prelucrarii si montajului, amplasarea
imbinarilor se recomanda sa se faca in apropierea sectiunilor sau diam max ale corpurilor de imbinat;
pt costuri reduse, amplasarea imbinarilor se va face in apropierea sect mici;
- Pt cresterea rigiditatii si rezistentei sip t costuri si mase reduse, amplasarea imbinarilor se
recomanda sa se faca acolo unde solicitarile(mom de incovoiere) sunt mici.

2.2.3 Proiectarea pt costuri ( DTC)

In faza de conceptie a unei struct este deosebit de importanta generarea unui cost estimative al acesteia,
estimare care poate devein tot mai detaliata pe masura ce proiectarea este aprofundata; in mom in care
intervin modificari sau completari in proiect, este necesare o noua estimare a costului de pornire.
Proiectarea pt cost(Design For Cost sau Design To Cost) reprezi, prin urmare, tendinta de a urmari costul
viitoarei structure proiectate si realizate incepand cu faza de proiectarea a acesteia. Initial, se poate face o
estimare a costului final al produsului inca inainte de proiectarea lui, incercandu-se punerea in evidenta a
unei val globale deduse de ex pe baza unui studio de marketing sau al unui produs similar al concurentei;
se continua cu descompunerea costului general al produsului pe subasambluri si comp ajungandu-se la
sarc concrete de proiectare. Estimarea cat mai exacta a costurilor intaoate fazele dezvoltarii si proiectarii
cat si la planificarea productiei devine deci deosebit de important pt respectarea unor costuri tinta. In
general, chelt finale sunt stabilite pe baza urm date: alegerea principiului de functionare si a formei
constructive, alegerea procedeului de fabricatie, stabilirea semifabricatului si def procesului tehnologic.
Remarci : struct repartitiei costurilor arata ca majoritatea chelt finale depend de sol adoptate in etapa
de proiectare. In general, investitiile mult mai mari in conceptie si proiectare, printr-o abordare globala
a produsului pe intreg ciclul sau de viata, conduc la o responsabilitate ridicata pt rezul finale acestor
activitati, iar cuantificarea acestei responsabilitati necesita estimarea costurilor produselor inainte ca
acestea sa fie complet detailate, implicand procedeuri de estimare care sa ofere criteria de alegere intre
diferitele sol de proiectare.
Struct costurilor de fabricatie include urm categ de costuri: costuri individuale, raportabile direct la un
purtator de cost(la o piesa) si costuri generale, care nu pot fi raportate direct unui purtator de cost;
costuri fixe, neschimabate pe un interval de timp de productie si costuri variabile, care sunt dependente
de cantitatea comandata, marimea lotului/seriei.
Deciziile luate in etapa de proiectare influenteaza in primul rand costurile variabile.
Este imperios necesar ca, pe masura conturarii produsului, sa se revizuiasca permanent estimarile
cost cu o precizie tot mai mare pe masura acumularii info; in practica se fol urm procedee de estimare:
- Procedee de tip global, utile in cazul unei etape timpurii a produsului si foarte sarace in info; aceste
procedee pot fol anumite caracteristici generale (masa, putere, diam, costurile cu materialele) sau
unele asemanari, mai ales la seriile tipodimensionale, pe baza unor rel de similitudine;
 - Procedee analitice (analize statistice, regresii si corelatii, analize de tip cluster), respective calcule
bazate pe datele geom ale structurii, sau a unor date de fabricatie rezultate din stabilirea tehnologiei.
Scopul tuturor acestor analize de cost il reprez reducerea costurilor-in principal- de executie(prin
alegerea unor sol constructive cat mai simple si usor de executat), prin rationalizarea activitatii din faza
proiectarii(prin aplicarea, ex a principiilor de tipizare si standardizate a reperelor si subansamblurilor).
Remarci : cele mai eficiente de analiza si selectare, ce pot fi utiliz pt analiza si selectarea variantelor
de structure d.p.d.v al performantelor econ, sunt urm :
Metoda de analiza val, care se utiliz in faza de conceptie a produselor in urm dom: cercetarea de
produse noi; moderniza produselor existente. Prin aplicarea metodei, se pot stabili sol optime pt
reperele participante la funct deficitare ale struct. In cazul produselor complexe, pt studiul de analiza
val, este necesara descompunerea acestora pe subansambluri, separarea facandu-se cat se poate de
detaliat, pana se ajunge la p in care descompunerea nu mai este posibila. Avantajele princip ale
metodei sunt urm:
- Rezultatele activitatii apar prin coloborarea interdiciplinara a personalului se specialiatate
de la desfacere, aprovizionare, proiectare, fabricatie si financiar;
- Costurile sunt definite si stabilite drept costuri de functii, pt care functiile de indeplinit de catre o
struct, respectiv de o component a acesteia, vor fi raportate purtatorilor de cost, care pot fi formati din
unul sau mai multe piese individuale; costurile calculate ale pieselor individuale se pot estima costurile
rezultante pt realiz functiei globale cerute si a functiilor partiale necesare, iar prin alegerea altor sol
pot fi economisite sau rentabilizate (reducerea costurilor de functii) functii partiale individuale.
Pt a avea o vedere de ansamblu a costurilor este necesara si analizarea structurii costurilor la
beneficiar care pot avea aspect foarte diferite de la un produs la altul .
Metoda de analiza a costurilor minine, care se bazeaza pe constatarea ca, daca costul unei
structure este o funnctie de variabila care ia valori pe un anumit domeniu, este mai usor sa se
determine val optima a variabilei ca fiind cea pt care costul structurii este minim. In acest mod,
variantele alternative ale struct, ale carei costuri depend de variabila stabilita, pot fi comparate pe
baza costurilor minime. Aceasta situatie apare, in general, atunci cand variantele alternative prezinta
unul sau ami multi factor ice sunt modificati diferit de o variabila comuna’’x’’. Costurile determ de
anumiti factori pot varia direct la cresterea valorii variabilei’’x’’, iar alte costuri pot varia invers.
Metoda bazata pe analiza eficienta-cost, care se aolica, in general, cand marimile de iesire ale
proiectului nu pot fi exprimate in unitati monetare, ci prin intermediul unor unitati fizice
corespunzatoare proiectului de structura. In cadrul acestei analize, aprecierea fiecarui scop sau
obiectiv se poate realiza in urm doua moduri: prin atribuirea unor val numerice pt carcaterizarea
importantei relative; prin logica digitala, in cazul in care nr de scopuri sau obiective performante
este mare sau atunci cand importanta relative nu este clara.
Pt a asigura o corelare cat mai buna intre proiectarea produsului si evaluarea costului acestuia, apare
necesitatea utilize intensive a calculatorului; initial sist informationale privind costurile s-au
concentrate asupra unui spectru redus de piese cu configuratie simpla dar actualmente exista sisteme
ce pot fi utilizate pt o gama larga de piese cu configuratie complexa.
 2.2.4 Proiectarea pt fiabiliate(DFR)
Fiabilitatea este definite drept probabilitatea ca un elem sau un sistem sa lucreze in urm conditii:
respectand un set specificat de parametric functionali, in conditii specific de mediu si la un mom de
timp dat. Cele 3 conditii, aparent greu de urmarit si verificat, sunt cele mai multe ori evidente, in
logica binara’’merge’’- ‘nu merge’. Prb devine tot mai complicate odata cu crestere complexitatii sist,
in special prin cresterea nr de comp, caz in care performanta unui sist depinde de fiecare din comp sale.
In cazul unor sist cu config simpla, care d.p.d.v al fiabilitatii au o struct de tip serie, sist se defecteaza
daca oricare din comp sale se defecteaza; aceasta struct reprez variant standard pt produsele curente iar
fiabilitatea sist creste prin marirea fiabilitatii oricaruia din comp sale. Sist mai fiabile, care sunt, de
regula, de tip paralel sau combinate, vor avea un cost mai ridicat, si se justifica econ in sit deosebite cand
se impune o siguranta sporita in funct(echip nucleare, tehnica aviatica si cosmica, militara).
Calculul propriu-zis al fiabilitatii sist, care este de fapt un calcul de probabilitati, necesita stab de la
inceput a dependentei sau independentei comp d.p.d.v al fiabilitatii in cadrul sist(daca defectarea unei
com, pe langa defectarea sist, deter deteriorarea altei comp sau nu); in cel mai simplu caz se poate aplica
ipoteza independentei comp iar in cazurile mai complexe se utiliz probabilitati conditionate. Un astfel
de calcul devine nesigur in masura in care val numerice fol nu corespund exact cu comp din sist; in
general calculul ofera insa o val estimative, suficient de precisa a fiabilitatii sist pt o prima evaluare, care
urmeaza sa fie ameliorate odata cu evolutia proiectului si eventual pe baza unor incercari specific.
Principalele posibilitati de optimizare a fiabilitatii sist sunt urm:
- Proiectarea intregului sist pt o fiabilitate ridicata, fara restrictii de cost;
- Urmarirea unui nivel cat mai bun de fiabilitate, dar in limitele unui cost rezonabil;
- Trecerea condi de cost pe primul plan, spre ex pt bunurile de larg consum, in acelasi timp suficient de
simple si avand in compunere comp uzuale, deja verificate in practica.
Metoda ce crestere a fiabilitatii si disponibilitatii structurilor mec pot fi grupate dupa cum urm:
- Metode de conceptie constructive, aplicabile in faza de proiectare constructive a struct si care se
bazeaza, printer altele, pe urm masuri aplicabile sau utilizabile la conceperea acestora: optimizarea
comportarii dimanice a struct; utiliz unor elem comp cu fiabilitate ridicata; aplicarea unor sol tehnice
care sa conduca la diminuarea efectelor proceselor daunatoare; prevederea unor val optime ale dimens
comp, param de lucru, rezistentelor admisibile; asigurarea unei baze de date si de informare coresp
privind structurile mec similare.
- Metode de fabricare, aplicabile in fazele de proiectare tehnologica si de fabricare a struct si care se
bazeaza pe urm masuri: prevederea unor param tehnologici de prelucrare coresp; utilize unor
procedee si sist tehnologice de prelucrare optime; utiliz unor metode si tehnologii optime de montaj.
- Metode de exploatare, aplicabile in faza de utiliz a struct mec, bazate pe urm masuri : stabilirea
conditiilor optime de exploatare; stabilirea comportarii termice a struct; optimizarea regimurilor de
lucru; controlul permanent al elem comp cu fiabilitate scazuta; supravegherea permanenta a funct;
ruperea in functiune prin efect de reparatii coresp ale elem defecte; evitarea exceselor in exploatare.
 Aplicarea acestor metode in fiecare din fazele de realiz sau utilizare a struct mec va conduce la
cresterea considerabila a caracteristicilor de disponibilitate ale acesteia dar si la o imbunatire a efectelor
econ ale utilizarii acesteia. Recomandarile generale, aplicabile in faza de proiectare in scopul realiz unor
struct mec cu fiabilitate ridicata , sunt urm :

- Studierea cu atentie a indicatorilor de fiabilitate determinati pt struct de acelasi tip aflate in

exploatare si evitarea sol constructive depistate ca nefiabile;
- Utiliz cu precadere, pt elem care constituie princip sursa de defectiuni ale struct, a sol constructive
care asigura fiabil cea mai ridicata; in cazul in care sol constrictive impune utiliz unor elem ce nu
respecta aceasta cond este necesara o stabilire cat mai corecta a param de lucru ai acestor elem;
- Prevederea posibilitatilor efectuarii unor modificari constructive si a inlocuirii usoare a unor repere
cu probabilitate de defectare mai mare;
- Proiectarea subansamblurilor din elem cu val apropiate ale fiabilitatii, sol care permite inlocuirea
simultana a unui intreg subansamblu in cazul defectarii sale;
- Evidentierea reperelor si subansamblurilor esentiale pt buna functionare a struct(in special a celor
cu uzura mare) si stabilirea sol tehnologice si de montaj cele mai judicioase.
Principalele sol constructiv-tehnologice, recomandate pt aplicarea in faza de proiectare in vederea
fiabilitatii struct mec, sunt urm :
- Simplificarea constructiva a sist cinematice prin utiliz unor sol constructive care sa elimine, pe cat
posibil, schemele cu uzura si posibilitate ridicata de defectare;
- In locul frecarii de alunecare mixta din cuplele cinematice, se impune fol cu preponderenta a
lagarelor si ghidajelor de rostogolire sau hidrostatice, a suruburilor cu bile, sol care asigura reducerea
uzurii si imbunatatirea randamentului transmisiilor;
- Protectia lagarelor, ghidajelor, suruburilor conducatoare, prin fol unor sol optime de elem de
etansare, capace de protectie, aparatori telescopice;
- Asigurarea unei izolatii bune impotriva vibratiilor;
- Alegerea cat mai judicioasa a mat pe baza criteriilor ce tin cont de solic la care vor fi supuse in timp
- Fol elem si subansamblelor tipizate, verificate d.p.d.v al fiabilitatii; aceasta sol, aplicata chiar si in
cazul pieselor simple ale struct, conduce la simplificarea proiectarii si operatiilor de intretinere;
- Utiliz unor sol de etansare sigure care sa nu permita scurgeri de ulei, atat in int cat in afara struct;
- Protejarea supraf supuse la actiunea coroziva a diversilor agenti de lucru;
- Supradimensionarea unora din elem cu fiabiliate scazuta, astfel ca acestea sa lucreze la sarcini sub
nivelul lor de rezistenta admisibil.
2.3 Prb actuale privind realiz struc mec

Procesul de realiz in varianta clasica a struct mec, de la conceptie- proiectare pana la fabricatia
efectiva, se confrunta cu o serie de prb a caror rezolv devine din ce in ce mai dificila in conditiile unor
cerinte mereu crescandeimpuse de diferiti fact(utilizatori, cresterea complexitatii struc, pregresul
tehnic, concurenta pe piata); principalele prb ale acestui process sunt urm:
- Pe fluxul realizarii struct, de la proiectare la fabricatie se produc numeroase modif ale proiectelor/
struct care vor avea drept consecinte un consum foarte mare de timp si faptul ca in urma procesului de
fabricatie va rezulta o piesa neconforma cu cea stabilita si prevazuta prin proiectul initial. Aceasta sit va
fi si mai complicate in sit fabricarii unor struct constituite din ansambluri, intrucat este suficient ca un
singur elem component sau subansamblu sa nu fie conform cu indicatiile de proiectare pt ca ansamblul
sa nu se poata realiza; aceasta va implica demontarea, modifcarea, relansarea si remontarea comp si
struct. Principalele cauze ale modif sunt: erorilor care se strecoara in caietul de sarcini al produsului si
adaptarile impuse de client in ultimul mon; evolutiile procedeelor de fabricatie; cerintele de ameliorare
a performantelor produsului; prb ridicate de catre fabricatie si montaj(prb de montaj, imposibilitate de
prelucrare cauzata de forme prea complexes au inadecvate in functie de utilajele disponibile).
Remarca: Rezult unei anchete efectuate asupra a 100 de intreprinderi evidentiaza faptul ca
activitatile direct legate de modificari reprez cca 13% din activitatea totala a birourile de proiectare;
consumul de timp este de 20% pt desenatori, 25% pt tehnicieni, 18% pt ingineri(‘Bureau d’Etude no.
76, febr. 1992’).
- In scopul testarii fiabilitatii, viabilitatii si fezabilitatii unei struct noi se recurge deseori la realiz fiz
a unui prototip a carui elaborare, fabricatie si asamblare necesita timpi indelungati si costuri ridicate.
- Complexitatea constructiva crescanda a struct si a metodelor si procedeelor de fabricatie a acestora
genereaza o complexitate a meseriilor care devin hiperspecializate si creaza prb de comunicare si de
intelegere in cadrul diferitelor grupuri de specialist; aceasta dificultate de comunicare si intelegere
constituie o cauza generatoare de foarte mari pierderi de timp care incetineste toata funct procesului de
realizare si utilizare a struct
- In cazul proiectarii asistate de calculator, inginerii proiectanti renunta de foarte multe ori sa caute
info deja create in trecut datorita sist defectuos si invechut de stocare a acestora(planse, microfise).
Tendinta in aceste cazuri este de a recrea sistematic info deja create in trecut intreprinderii, actul de
creatie fiind preferat mult mai mult decat cel de cautare a acestor info.

2.4 Metode si tehnici utilizate in proiectarea struc mec

Proiectarea struct mec trebuie sa asigure concomitent
cerintele privind precizia tehnico-functionala a struct
realizate, calit struct realizate si eficienta econ a realiz
struct, cerinte care pot fi indeplinite prin aplicarea
unor metode optime de proiectare. In tabelul 2.5 sunt
prezentate principalele aspect prinvind unele metode
si tehnici ce pot fi utilizate in proiectarea struct mec.
 Cap. 3 Contextul industrial actual
3.1 Struct sist industrial actual
Struct sist ind existenta indiferite tari este rezult unor modificari succesive in ceea ce priveste:
concentrarea productiei sau transf sist tehnnic al agentilor econ. Procesul de evolutie in struct sist ind
din tarile dezvoltate a fost marcat de urm etape si aspect:
- Pana la mijl anilor 1970, modernizarea economiilor tarilor dezvoltate a presupus o sporire a gradului
de concentrare a productiei si de creare a intreprinderilor de dimens mari;
- Incepand cu anul 1980 in SUA, Japonia si tarile Europei Occidentale(cu exceptia Germaniei), in
cadrul struct sist ind, ponderea nr intreprinderilor mici si mijlocii(IMMuri) a crescut;
- In present, desi nr IMM-urilor a sporit, ocul dominant(in ceea ce priveste nr de salariati, val adaugata
realizata, exportul, vanzarile, investitiile, chelt cu publicitatea, formarea personalului, cercetarea) revine
intreprinderilor de dimens mari, mai ales, datorita aplicarii rel econ international.
Actualmente, concentrarea productiei se manifesta, mai ales, prin formarea grupurilor de intreprinderi
care permit si prezinta urm avantaje:
- Permit comb cea mai eficienta a fact de productie si utiliz intr-o proportie insemnata a capitalului
tehnic;
- Poseda o mare capacitate de inovare-innoire a proselor si tehnologiilor;
 - Permit aprovizionarea cu materii prime achizitionarea de masini si echip modern, la preturi de
cost mult mai mici, in special, datorita pozitiei de forta detinute si a vol mare de marfuri solicitate;
- Datorita insemnatelor garantii oferite, permit procurarea cu mai multa usurinta de credite bancare
avantajoase;
- Prin oferirea de salarii mai ridicate, au capacitatea de a atrage personal de inalta calitate;
- Prin imaginea de marca detinuta, permit mentinerea unei poz dominante pe pietele traditionale; -
Prin publicitate, reclama, retea densa de distributie, servicii post-vanzare pot cuceri noi piete int si ext.
3.2 Criterii de evaluare a performantelor sist ind
Performantele unei intreprinderi ind sau ale unei ramuri ind sunt reflectate in rezult econ, tehnice si
sociale realiz la aceste niveluri. Pt aprecierea performantelor unui sist ind se are in vedere, in principal,
evaluarea unor dom de activitate; principalele domenii de activitate si criteria de evaluare a
performantelor acestora sunt prezentate in tab 3.1.

De asemenea, tot pt aprecierea performantelor unui sit ind, un elem evaluator principal este reprezentat
de competivitatea produselor, care se analizeaza sub urm doua aspect:

- Competivi prin pret, care pp reliaz unui nivel al acestuia apropiat de cel al producatorilor din alte tari;
- Competivit structural, care pp pozitionarea pe realiz independente de nivelul pretului a unor produse a
caror cerere este in crestere si a caror val adaugata este ridicata, posedand un nivel tehnologic ridicat.
3.3 Analiza comportarii unor sist ind
Obiectivul oricarei intreprinderi este acela de a afirmare a misiunii si val acesteia; acest obiectiv este
de ordin calitativ, el formalizand si sintetizand fundamentale dezv intreprinderii. Misiunea intreprinderii
consta, in primul rand, in a asigura existenta si dezv acesteia, iar val cele mai curent admise sunt urm:
- Cunoasterea si satisfacerea cerintelor clientilor, fara de care intreprinderea nu poate sa existe;
- Satisfacerea actionarilor;
- Selectarea, ascultarea si satisfacerea angajatilor care o compun, cei care fac diferenta la mijloace de
productie egale ;
- Cautarea permanenta a calitatii ca stare de spirit generala.
 Remarca : Obiectivul intreprinderii nu trebuie sa se confunde cu planul strategic care urmareste sa
realiz marile obiective la nivel cantativ, le segmenteaza in obiective foarte concrete cu termene de
realizate si mijl necesare pt atingerea lor si care determina programele de punere in lucru a strategiei.
In cond in care gradul de libertate in formularea optiunilor strategice difera de la un sector ind la altul
(in functie de: conjuctura econ, impactul noilor tehnologii, marimea costurilor de iesire pe piata,
flexibilitatea dotarilor existente) si, mai ales, in contextul in care mediul exterior al intreprinderii este
caracterizat prin socuri importante si presiuni prelungite(cresterea pretului resurselor energetice,
concurenta mare, inovari tehnologice multiple si rapide, exigente sporite privind calitatea),
comportamentul intreprind ind capata un rol important in raport struct pietei si performantele realizate.
Analiza comportamentului si a strategiilor adoptate in cadrul unor sectoare ind din industria
constructiilor de masini, scoate in evidenta diferite aspecte- tabelul 3.2 . Cauzele care influenteaza
comportarea comportarea sist ind si adoptarea strategiilor acestora sunt prezentate in tabelul 3.3.
Evolutia actuala a sist ind este orientata spre reducerea ciclului de innoire si livrare a produselor ,
cresterea cerintelor asupra asupra functionalitatii si nivelul tehnic calitativ, reducerea dimens loturilor de
fabricatie in paralel cu cresterea flexibilitatii proceselor de fabricatie. Raportand aceste tendinte la elem
de eficienta si flexibilitate se poate afirma ca, present, se cauta un optim intre urm doua extreme:
fabricatia pe loturi mici, cu mica eficienta si cu productie functionala, flexibila si respectiv fabricatia pe
loturi mari cu productie pe linii automatizate , de mare eficienta, scopul final constituindu-l obt unei
eficiente bune in conditii de flexibilitate acceptabile.
3.4 Prb actuale ale sist ind
Mediul econom in care evolueaza intreprinderile este caracterizat prin schimbari majore care impun o
redefinire a strategiilor acestora; principalele motive care determina aceste schimbari sunt urm :
- Intensificarea concurentei ca urmare a mondializarii ofertei de produse si liberalizarii schimburilor
comerciale; in aceste sit nu mai exista piete rezervate iar concurenta poate devein din partea oricarei tari
sau zone ind;
- Mondializarea pietelor, conditii in care intreprinderile nu se pot limita la piete locale;
- Pietele produselor ind au devenit intr-o mare masura piete de reinnoire, intrucat nr produselor lansate
pe piata este intr-o continua crestere iar durata de viata a produselor scade continuu.
O sinteza a sit actuale si a tendintelor noi care caracteriz mediul econ si marcheaza sit intreprinderilor
ind este prezentata in tabelul 3.4. Toate aceste schimbari si tensiuni de pe piata produselor ind,
generate de un mediu econ in plina evolutie, impun fabricantilor de produse ind noi obiective,
respective: un timp de raspuns scurt la cerintele si evolutiile rapide ale pietei; costuri de revenire mai
scazute, mai ales pt faptul ca intreprinderile concurente se instaleaza in tari in care taxele si salariile
sunt foarte mici; calitate perfecta, lipsa de calitate conducand inevitabil la esecul commercial al
produsului; servicii mai bune pt beneficiarii produselor.
 Cap.4 Prb generale privind piata produselor ind
4.1 Piata produselor ind. Evolutie si influente
Analiza evolutiei sist ind si a pietei produselor ind scoate in evidenta parcugerea urm princip perioade
de evolutie:
- Perioada cuprinsa intre anii 1945-1965, denumita si perioada de reconstructie a econ mondiale,
caracteriz prin urm aspect: cererea de produse pe piata a fost mai mare decat oferta, clientii erau
permanent in asteptarea aparitiei produselor pe piata iar fabricantii erau in cautarea sol pt saturarea mijl
de productie; in aceasta per, tehnicile de productie aveau characteristic faptul ca fabricatia se efectua pe
termen lung si fara exceptii in categoriile fabricatie de serie mare pe de o parte, si fabricatie de serie
mica sau fabricatie pe pies ape de o alta parte;
- Per cuprinsa intre anii 1965-1980, denumita si per de echilibru, caracterizata prin urm aspecte:
cererea de produse pe piata a fost aprox egala cu oferta, clientii aveau posibilitatea alegerii furnizorului
iar producatorii cautau sa produca in avans pt a satisfice nevoile clientilor; in aceasta per au inceput sa
se manifeste urm sit pe piata produselor ind: presiunea asupra preturilor cauzata de activitatile
fabricantilor pe piata mondiala, cererile tot mai diferite ale clientilor, evolutia tehnicii, exigentele mereu
crescande privind calit ca si executia produselor, luarea tot mai constienta in considerare a cond de
mediu, sit care au condus la integrarea obiectivelor de productie lucrand tot mai mult asupra sol pt struct
automatizate flexibile.
si
- Per de dupa anii 1980 si prezenta, caracterizata prin urm aspecte: oferta pe piata este sup cererii,
exigentele clientilor au crescut si se exprima in toate domeniile iar producatorii sunt obligati sa
raspunda fara intarziere si cu cel mai bun raport calitate/pret pt produsele fabricate. Asa cum se poate
observa din aceasta analiza a evolutiei pietei si a sist ind, la ora actuala clientii sunt din ce in ce mai
exigenti iar producatorii, pt a raspunde la aceasta exigenta, trebuie sa fie capabili sa furnizeze tot ceea
ce clientii doresc, la mom si in locul unde acestia il cer sis a raspunda cerintelor clientilor mai bine si
mai repede comparative cu concurenta.
Remarci: vechiul sist ind, caracterizat prin productie pe scara mare in vederea reducerii
costurilor, tinde sa fie inlocuit prin noi forme tehnico-organizatorice descentralizate care permit obt
de produse diferentiale; ex recurgerea la electronica, la noile generatii de echip, bazate pe robotica,
apariatia masinilor-unelte cu comanda numerica, a celulelor si sist flexibile de fabricatie poate sa
conduca la o diminuare a concentrarii si la o descentralizare a productiei.
Intreprinderile producatoare de astazi sunt puse in fata rezolv urm prb: ce potentiale de
rationalizare trebuie sa se utiliz cu prioritate; princip sol in aceasta directie sunt urm : studii privind
exigentele productiei; substituirea mat prime cu altele mai performante si mai ieftine; mics per de
desfasurare a procesului de fabricatie; optimizarea proceselor de fabricatie sau extinderea
procedeelor noi; optimizarea raportului productie/vanzare; standardiz masinilor,sculelor si a
tehnicilor de exploatare.
O caracteristica evidenta a sist ind actuale si a pietei actuale a produselor ind o reprez procesul de
reinnoire permanenta a acestor produse. Conceperea oricarui produs nou are in vedere si ca baza de
pornire rel cu piata de desfacere, in mediul inconjurator al intreprinderii si in interiorul acesteia. In
general, rel intreprinderii cu piata pot fi definite ca influente interne si externe asupra intreprinderii si,
in mod special, asupra conceperii produslui realizat de aceasta.
 Principalele influente externe provin din actiunea urm factori:
- Econ mondiala(cursul de schimb);
- Econ nationala(rata inflatiei, sit pietei muncii);
- Legislatia si administratia(protectai mediului);
- Piata de aprovizionare(piata furnizorilor de materii prime);
- Cercetarea si dezv tehnicii.
Piata de desfacere care poate fi clasif dupa: localizare(piata interna, piata externa),obiectul vanzarii/
cumpararii(piata produselor, piata serviciilor, piata muncii, piata capitalului, piata valutara),raporturi si
tendinte de evolutie(piata efectica, piata potentiala),piata companiilor producatoare(piata serviciilor, piata
distribuitorilor), mecanismul concurential(piata cu concurenta perfecta, piata cu concurenta imperfecta),
gradul de accesibilitate(piete accesibile, piete greu accesibile,piete inaccesibile), gradul de acoperire(piata
saturate, piata nesaturata), d.p.d.v. dinamic(piata in stagnare,piata in declin, piata in extindere).
Influentele interne asupra intreprinderii provin din modul de organizare al acesteia, respective:
organizarea vertical sau origanizarea orizontala orientate pe prb; situatia personalului(existent personalului
de dezv si fabricatie); forta financiara(posibilitati de investitii);marimea intreprinderii(cifra de
afaceri);banca metodelor de fabricator(comp si dezv preliminare care se pot prelua); know-
how(experiente de dezv, desfacere si fabricatie);management(management de proiect).
Piata, zona inconjuratoare(influentele externe) si intreprinderea(influentele interne) constituie info de
intrare in cadrul oricarui plan de desf al planificarii sistematice de produs. In acest scop, este foarte
importanta definirea unei matrice produs-piata, din care sa rezulte pe care piete va plasa intreprinderea
produsele, cu ce cifre de afaceri, profit si pondere a pietei; pe aceasta baza vor rezulta urm date
importante pe intreprindere: info privind starea actuala a intreprinderii, plusurile si minusurile
produselor individuale, alegerea strategiilor de cautare(care identifica spatiile libere strategice,
tendintele , capacit si potentialele intreprinderii), posib de a a lansa produse noi pe piete existente sau pe
piete noi.
Un criteriu important de diferentiere a intreprinderilor in raport cu piata produselor specific il reprez
modul de a raspunde la cerintele pietei; din p.d.v.d se diting urm 3 sit-fig. 4.1
- Paspunsul la cerintele pietei este asigurat pornind de la un stoc de produse singura activitate pt
satisfacerea cerintelor clientului constand in starea transportului, instalarii, asistentei, instruirii(cazul 1);
- Produsul este finalizat in mom comenzii, prin utiliz unor subansambluri si module standard, el
necesitand numia finisarea si personalizarea; in unele cazuri finisarea necesita si faze de conceptie,
aprovizionare, fabricatie(cazul 2);
- Intreprinderea introduce pe piata produse concepute si realiz la comanda, in acest caz se pot
distinge urm sit: intreprinderea propune unul sau mai multe produse standard pe baza catalogului,
dar al caror ciclu de realizare permite producerea exclusive la comanda(cazul 3);

- Intreprinderea realiz produse definite de client;clientul asigura in afara conceptiei si

aprovizionarea cu materii prime(cazul 4).
 4.2 Aspecte privind concurenta pe piata produselor ind

In pezent, in cond cresterii gradului de incertitudine pe piata si ale mutatiilor tehnologice, ci cauta sa
influenteze cererea de produse prin urm actiuni:
- Prin efect unor investitii importante chiar si in sit in care, dat fiind durata mare de realiz a lor,
exista pericolul ca, pe parcurs, sa apara modificari in nivelul si structura cerintelor beneficiarilor;
- Prin incercarea de evitare a riscurilor - prin dominarea pietei bunurilor pe care le vinde si,
totodata, a celor pe care le cumpara- astfel incat sa orienteze cererea si oferta produse.
Aceasta tendinta a oricarei intreprinderi de a domina piata se loveste insa de aceeasi tendinta pe care o
manifesta alte intreprinderi producatoare de bunuri de acelasi tip si in acelasi domeniu, cu alte cuvinte de
concurenta pe piata anumitor produse. In acest context, pretul va fi nu numai rezultatul echilibrului
dintre oferta si cerere, ci si expresia gradului de dominare exercitata de catre un producator sau un grup
de producatori pe piata resp.
In cond globalizarii concurenta se mentine sub forme noi de manifestare, cu legi proprii, in care
producatorii nu se comporta nici ca in cazul concurentei perfecte(deoarece deciziile lor influenteaza
piata), nici ca cazul monopolului(deoarece, pe langa perfectarea de intelegeri, apar si relatii de
confruntare intre ei, in special pe pietele mondiale). In acest context, obiectul concurentei este reprez in
mai mica masura de catre pret(preponderant pe plan international, atunci cand scaderea barierelor
vamale stimuleaza confruntarile in materie de preturi), concurenta avand in vedere mai curand natura,
performantele si modul de prez a produselor(concurenta generalizata) si manifestandu-se prin
diferentierea produselor, promovarea inovarilor tehnice si comerciale, reclama, publicitate, asigurarea
service-ului- modalitati care confera firmelor, in principal a celor din sectoarele concentrate, o anumita
putere pe piata.
Evolutia tehnologica si progresul tehnic deter, in general, urm influente si modificari in domeniul
concurentei dintre producatorii de produse ind:
-Modifica ciclul de viata al produselor si costul lor, conducand la primatul concurentei prin inovare, producatorii trebuin
astfel sa caute sa stapaneasca cele mai noi tehnologii de fabricatie;
- Conduce, in principiu, la scaderea costurilor pe productie, fapt ce permite intreprinderii lider fie sa dispuna de
beneficii mai mari decat concurentii(daca preturile de vanzare sunt mentinute la un nivel ridicat), fie sa-si scada pretul
de vanzare si sa-si sporeasca partea de piata;
- Determina aparitia unor noi intreprindere lider si permite ca anumite tari sa domine pietele,
concurenta prin inovare inlocuind concurenta prin pret si devenind forma de lupta cea mai eficace
in cond in care prin progresul tehnic se modifica optiunile cumparatorilor.
In acest sens, pt intreprindere o importanta deosebita revine elaborarii unei strategii privind
tehnologiile de fabricatie prin care sa opteze p tuna din urm sit:
- Pt cresterea int sau externa(achizitionarea uni intreprinderi care are deja dezvoltata o tehnologie
avansata poate fi preferat efectuarii de investitii inseminate pt inovare, aceasta din urma cale putand fi
riscanta, conducand uneori la rezulatate nesigure);
- Pt specializare sau diversificare.

4.3 Aspecte privind concurenta pe piata in cond economiilor de scara

O prb deosebit de complexa si de controversata este cea a asigurarii struct concurentiale de piata in
cond manifestarii economiilor de scara, in practica, existand, in mod paradoxal, un conflict intre
cerintele mentinerii concurentei(prin existenta unui anumit nr de producatori) si ale asigurarii efeicientei
econ in contextual evolutiei progresului tehnic(prin sporirea capacitatii tehnice si de productie in
vederea asigurarii dimens optime si, pe aceasta baza, cresterea grad de concentrare pe o anumita piata).
In cond combinarii optime a factorilor de productie, in practica, este posibila obt unor niveluri de
productie diferite, chiar atunci cand toti fact de productie variaza simultan, manifestandu-se urm 3 sit:
- Marirea in aceeasi proportie a nivelului productiei odata cu cel al factorilor de productie(randamente
ct), costurile unitare ramanand aceleasi;
- Marirea nivelului productiei intr-o proportie mai mica decat cea a factorilor de productie
(randamente descrescatoare), sit specifica acelor intreprinderi a caror dimens a devenit prea mare,
nemaipermitand o gestiune eficienta;
- Marirea nivelului productiei intr-o proportie mai mare decat cea fact de productie(randamente
crescatoare), care este insotita de o scadere a costurilor medii si unitare.
Remarci : un ex ilustrativ in ceea ce priveste evolutia inportantei economiilor de scara ii reprez ind
automobilului, caracteriz printr-o concentrare puternica a productiei, precum si prin perfectarea
diferitelor forme de asociere si de aliante. De la aparitia sa, ind atomobilului a cunoscut 3 etape majore
ca urmare a inovarilor tehnologice aplicate:
- Realiz de vehicule de lux, unicate, fabricate de muncitori calificati in sute de intreprinderi de
mici dimens a caror productie anuala nu depaseste 1000 bucati.
- Realiz de produse noi mai diversificate, coresp cererii, de catre fabricantii europeni care s-
au adaptat mai bine varietatii cond geografice si culturale autohtone.
- Diversificarea puternica a modelelor fabricate pe baza primatului preferintelor clientilor, si,
totodata, realiz rapida a comenzilor pe baza asigurarii unei sincronizari perfecte intre furnizorii de
comp si unitatile de asamblare, organizarii de cellule flexibile de productie si de echipe de muncitori
reduse numeric, dar cu niveluri de calificare ridicate, care pot realiza sarcini diverse, obtinand putine
rebuturi si lucrand cu un volum de stocuri mult diminuat.
In practica, econ de scara conduc la scaderea costului mediu de productie atunci cand se dezv
scara(capacitatea) de productie, ele putand avea un caracter tehnic sau financiar.
 Avantajele tehnice ale fabricarii pe scara mare constau in urm : posibilitatea asigurarii unei mai bune
specializari a sarc si adancirii diviziunii muncii; posibilitatea aplicarii metodelor de organizare a
productiei de masa; posibilitatea achizitionarii unor masini si echip importante si performante, care nu
se justifica decat dava vol productiei este sufficient de mare(in vederea asigurarii profitabilitatii
existenta echip specializate indivizibile face necesara fabricatie pe o scara sufficient de mare);
posibilitatea fol timpului de lucru al specialistilor de conducere si executie exclusiv in realiz atributiilor
revenite conform pregatirii manageriale si profesionale; posibilitatea infiintarii unor compartimente
puternice de cerecetare-proiectare care sa asigure progresul tehnologic.
Avantajele financiare constau in urm : obt de reduceri de pret din partea furnizorilor in cazul unor
comenzi importante; prezentarea unei mai mari garantii fata de client in ceea ce priveste calitatea
produselor si ritmicitatea livrarilor; obt unor cond de creditare si finantare mai avantajoase; reducerea
costurilor pe unitatea de produs vanduta aferente marketingului si promovarii.
Totodata, econ de scara constituie si o puternica bariera de intrare pe o anumita piata, fiind astfel mult
diminuata concurenta potential din partea altor intreprinderi. Se cuvine evidentiat, insa, faptul ca o
dimens prea mare a intreprinderii poate conduce la ingreunarea procesului de conducere- administrare ca
urmare a dificultatilor de comunicare, de coordonare a deciziilor si de control bugetar-inconveniente care
pot fi insa remediate prin aplicarea unor tehnici de gestiune bazate pe descentralizare.
In cond automatizarii flexibile nu mai este necesara realiz econ de scar ape baza unui vol mare de
productie, permitandu-se astfel funct in cond de eficienta a unor unitati de productie avand dimens mica.
In cond in care, desi atat politica ind cat si politica privind concurenta urmaresc in final realiz acelorasi
obiective(favoriz unei mai bune alocari a fact de productie, asigurarea unei cresteri econ si a competivit
ind nationale), in practica, in diverse tari si perioade, aceste politici s-au exclus una pe cealalta.
In mod obisnuit, politica privind concurenta trebuie sa echilibreze exigentele concurentei cu cele ale
eficacitatii, care poate fi favorizata de un anumit grad de concentrare a productiei. In practica, pe un
anumit prag al dimens intreprinderii, o operatie de preluare a controlului nu poate fi autorizata decat daca
riscurile pe care le poate provoca asupra concurentei(cresterea preturilor, reducerea cantitatilor produse,
scaderea calit) sunt contrabalansate de efectele poz pe care poate sa le aiba asupra eficacitatii productiei.
In present, politica devine tot mai mult un complement al politicii privind concurenta, prin masurile
adoptate cautand sa asigure struct de piata care permit desf corecta a competitiei intre agentii econ;
principalele masuri adoptate sunt urm:
- Concentrarea productiei prin favorizarea regruparilor sau a cooperarii intre intreprinderile mici si
mijlocii in vederea atingerii dimens minime necesare pt a functiona ca parteneri eficace inrel de piata;
- Eliminarea barierelor de intrare prin suprimarea piedicilor artificiale pe care le constituie
diferentele de norme tehnice sau de securitate, sarcinile fiscal discriminatorii, pietele publice inchise,
creditele de finantare cu bonificatii
- Direntierea produselor prin ameliorarea accesului la info, asigurarea unei mai mari transparente a
pietei, armonizarea normelor destinate protejarii consumatorilor.
Totusi, in practica, se aplica si politicile ind mai interventioniste datorita urm fact principali:
- existena unor dezechilibre la nivel regional car mare a liberei circulatii a oamenilor, bunurilor si
capitalului;
- necesitatii promovarii unor industrii caract prin utilize de tehnologii noi, intensitatea mare a
cercetarii, indivizibilitatea echip, utilize rand la scara crescatoare(ind aeronautica, a calculatoarelor, a
telecomunicatiilor, nucleara) si care impun o concentrare a mijl financiare, material si umane.

4.4 Teorii econ privind rolul concurentei in struct pietei si in comportamentul si

performantele intreprinderii
O preocupare majora a intreprinderilor trebuie sa o reprezinta adaptarea permanenta a acesteia la
noile exigente rezultate ca urmare a actiunii urm factori:
- Accelararii puternice a progresului tehnic;
- Mondializarii intr-o proportie tot mai mare a rel econ;
- Accentuarii concurentei pe piata international.
In acest context, abordarea struct ind prin prisma rel dintre struct de piata, comportamentul si
performantele intreprinderilor ofera intreprinderilor elem necesare pt fundamentarea judicioasa a
deciziilor in procesul de restructurare a productiei sale. Problematica naturii concurentei, a
manifestarilor comportamentale si a elem de definire a performantelor intreprinderilor, precum si a
sensului si intensitatii rel cauzale dintre acestea, a fost amplu dezbatuta intre diverse scoli ale economiei
ind care au utilizat metode de cercetare specific- tabel 4.1.

Cap. 5 Elem de baza privind conceptul de inginerie concurenta

5.1 Aparitia si dezv conceptului de ing conc
5.1.1 Premisele si motivarea aparitie conceptului
In concluziile analizei precedente privind contextual ind actual, a fost subliniat faptul ca in per actuala
o intreprindere se gaseste sub influenta urm presiuni exercitate, in special, de piata produselor
ind(datorita concurentei dintre producatorii ce lanseaza produse pe aceasta piata), de cerintele mereu
crescande ale beneficiarilor care doresc produse de o mare diversitate cu performante ridicate si costuri
scazute si de procesul inevitabil de inovare si innoire tehnologica:
- Termenele de lansare a produselor pe piata;
Remarci: in contextual actual, timpul a devenit parametrul de masura cel mai important al
performantelor intreprinderii. Pe baza unui studio efectuat de Ford-mckenzie privind importanta
relativa a unor factori asupra performantelor intreprinderilor producatoare de produse de uz
general(automobile, electronica, electrothenica) s-a constatat ca o depasire a termenului de lansare pe
piata cu 6 luni a unui astfel de produs conduce la reducerea cu 33 % a profitului pe o durata de 5 ani;
pierderile din cifra de afaceri cauzate de intarzierea pe piata a produsului pot fi calculate utilizand
reprezentarea schematic a ciclului de viata al produselor(fig. 5.1). In cazul pietei furnizorilor
informatici, caracterizata printr-o concurenta externa, o intarziere de 3 luni a punerii pe piata a unui
produs in vol coresp poate conduce la eliminarea beneficiului.
- Costurile totale de fabricatie si costurile de lansare pe piata;
 Remarci : pe baza aceluiasi studiu mentionata mai sus, o depasire cu 50% a costului de
dezvoltare antreneaza in final o erodare a profitului, relative mica, de circa 3-4% , o depasire cu
40% a costului de productie conduce la scaderea profitului pe 5 ani cu 25% , iar depasirea cu 9% a
costului de material implica o pierdere de aproximativ 27%.
- Performantele si calitatea produsului
Remarci : concurenta impune o crestere a performantelor si calit produselor printr-o modernizare,
optimizare si inovare permaneta ce antreneaza o evolutie tehnologica rapida a produselor.

Tendinta actuala, in fata actiunii acestor pres

exercitate de piata, consta intr-o concentrare a
eforturilor fabricantilor de produse ind asupra dezv si
realiz generale a produselor, a marketingului si a
evolutiei asteptarilor clientilor in vederea satisfacerii
urm 3 mari obiective: reducerea ciclului de livrare a
produselor pe piata; reducerea costurilor de fabricatie;
imbunatatirea performantelor si a calitatii produselor.
Dintre cele 3 obiective, o deosebita important apt orice
intreprindere o reprez , in contextual ind actual,
reducerea termenelor de livrare a produselor pe piata.

In ceea ce priveste proictarea produsului si a procesului de fabricatie, in cadrul proiectarii clasice

traditionale, proiectarea se realiz secvential in urm secvente : determ necesitatilor si precizarea
specificatiilor produsului, proiectarea produsului si elaborarea planului de desfasurare a procesului de
fabricatie. In cond proiectarii secventiale, rel dintre echipa de proiectare constructive si cea de
proiectare a fabricatiei este, in general , una intre initiator(care stabileste ce ar trebui facut, fara prea
mare grija daca proiectul realizat ar putea fi materializat in zona productiei) sic el care implementeaza.
Ca urmare, in cazul in care produsul proiectat in acest fel nu tine cont de regulile de fabricatie,
neconcordanta dintre proiectul constructiv si cel tehnologic se poate manifesta in urm moduri: sculele si
echip disponibile nu sunt capabile sa execute produsul la tolerantele prescrise iar costul total de
fabricatie a produsului ar putea depasi bugetul disponibil alocat; in aceste cond sunt posibile urm sit:
- Reproiectarea procesului tehnologic de fabricatie de catre inginerii tehnologici in conformitate cu
cerintele produsului
- Reproiectarea produsului printr-o colaborare mai stransa intre tehnolog si proiectant.
La proiectarea constructive sau tehnologica a unui produs, proiectantii trebuie sa stabileasca functiile
pe care trebuie sa le indeplineasca produsul, functii care se transpun in caracteristici ale acestuia;
practic, proiectantii trebuie sa stabileasca rasounsul la o serie de prb specific conceperii si realiz
efective a produsului- tabel 5.1. Din analiza datelor se obseva ca intre proiectantii constructive si cei
tehnologici trebuie sa existe o permanenta intelegere si comunicare.
 Remarca: lipsa de comunicare dintre cele doua categ de proiectanti(cel constructive sic el
tehnologic) poate fi inlaturata prin urm modalitati: instruirea inginerului proiectant in principia de
fabricatie; instuirea inginerului tehnolog in prb proiectarii; prin suprapunerea muncii celor doua
categ de proiectanti. Primele doua optiuni sunt greu de realizat deoarece nici proiectantii sol
constructive si nici proiectantii tehnologiilor nu vor sa preia responsabilitatile celorlalti. Rezulta
deci ca cele doua categ de specialist trebuie sa licreze impreuna pr a realiza un produs care sa
satisfaca atat cond existente in mediul tehnologic de fabricatie cat cele functionale, de monatj si de
manipulare.

5.1.2 Definirea si caracteristicile conceptului de ing conc

Ingineria concurenta, numita si inginerie simultana sau paralela, reprez un concept de abordare a
prb referitoare la activitatile ingineresti(de coceptie a produsului, de proiectare constructica si
tehnologica a acestuia si de planificare a productiei) dintr-o intreprindere de catre o echipa
pluridisciplinara in sensul realiz lor in acelasi timp sau in timpi considerabil redusi. Pt indeplinirea
obiectivului de suprapunere a unor activitati ingineresti, in scopul reducerii timpilor de lansare pe piata
a produselor, echipa pluridisciplinara trebuie sa include specialist din urm domenii: proiectarea si
ingineria produselor, ingineria fabricatiei produsului, marketing, aprovizionare si economic; in diferite
mom de timp, la activitatile echipei pot participa, de asemenea si principalii furnizori ai echip de proces
, ai pieselor comp achizitionate, ai materialelor si ai serviciilor achizitionate.
Remarca : ing conc, paralela sau simultana, a aparut in principal sub presiunea fact de timp, factor
de care depend din ce in ce mai mult performantele intreprinderilor; pt reducerea timpilor de
fabricatie si lansarea rapida a produselor pe piata, producatorii industriali au fost deter sa elimine
sau sa reorganizeze toate elem si activitatile generatoare de intarzieri costisitoare din cadrul
proceselor de realiz a produselor proprii.

Caracteristicile princip ale ing

concurente rezida din faptul ca
diferitele faze ale studiilor de
fezabilitate, ale conceptiei si
proiectarii constructive a produsului,
ale proiectarii procesului de
fabricatie si a sculelor necesare
fabricatiei, ale proiectarii controlului
si verificarii produsului se realiz
simultan sau paralel in fig. 5.2 este
prezentata succesiunea etapelor de
proiectare si realiz a produsului in
baza celor doua metode, respective:
realiz secventiala si concurenta.
 Ca urmare a realiz acestor etape in acelasi timp, se pot define urm caracteristici ale conceptului de ing
conc: reducerea substantial a ciclului de fabricatie; imbunatatirea consistenta a proceselor de realiz a
produselor; cresterea gradului de satisfactie a benficiarilor produselor; cresterea nivelului moral
angajatilor propriei intreprinderi.

Remarci : in concluzie, ing conc este o strategie

de afaceri care inlocuiesteprocesul traditional de
dezv a produselor cu un alt tip de process in cadrul
caruia activitatile se desfasoara in paralel. Aceasta
strategie se bazeaza pe optimizarea si distribuirea
optima a resurselor intreprinderii in procesele de
proiectare si dezv a produselor in scopul de a asigura
realiz unor procese si produse eficiente si in timpi cat
mai mici. Strategia impune anumite schimbari in
cadrul intreprinderii in ceea ce priveste cerintele de
integrare a personalului si proceselor si de
colaborare intre toti factorii implicate in realiz
produselor; aceasta implica urm cond de aplicare a
unui program de succes bazat pe conceptual ing conc:
un angajament total, lideri puternici, echipe de lucru
multidisciplinare, procese de imbunatatire continua,
comunicare si colaborare continua, atat intre indivizi
cat si intre diferite struct din interiorul intreprinderii.
Principiile de baza ale ing conc trebuie sa fie urm:
- Un angajament total din partea conducerii;
- Unificare a scopurilor proiectului si o misiune clara de afaceri;
- Dezv a planurilor detaliate urgente in cadrul proceselor;
- Revizuire permanenta a progresului si planurilor;
- Dezv de conducatori de proiectare care au o viziune totala asupra proiectului si obiectivelor;
- Analiza permanenta a pietei si o buna cunoastere a beneficiarilor produselor;
- Suprimare a individualismului si o cultivare a conceptului de echipa;
- Stabilirea si cultivarea conceptelor de integrare functionala si colaborare transversal;
- Un transfer tehnologic intre diferiti indivizi si departamente;
- Stabilirea de repere in dezv proceselor;
- Lucrul colectiv in toate fazele proiectului;
- Reducerea costurilor si a timpilor de lansare pe piata a produselor;
- Realiz activitatilor in paralel.
Aplicarea conceptului de ing conc trebuie sa se faca la inceputul oricarui proiect al intreprinderii,
ca un mijl de dezv puternica; conceptul poate fi implementat, mai ales, in faza de proiectare
constructive in cadrul careia se angajeaza o mare parte a costurilor produselor. Principalele etape de
realiz a produsului in cadrul carora isi gaseste aplicarea conceptului de ing conc sunt urm: cercetarea
produsului, proiectare, dezv, re-inginerie, fabricatie, reproiectarea produselor existente sau a celor noi.
 5.1.3 Avantaje si cerinte ale aplicarii conceptului de ing conc
Avatajele principalelor ale aplicarii conceptului de ing conc, in toate fazele de realiz a produselor:
- Aplicarea conceptului poate conduce la o reducere maxima a ciclului de viata, de la definirea si pana la
punerea la dispozitie efectiva a produsului, fapt ce va insemna pt fabricantul produsului obt de avantaje
pe piata produselor si implicit crearea de profit;
- Aplicarea conceptului conduce la rezv prb legate de reutiliz info deja existente(desene de piese, calculi
de proiectare) care pot fiincluse in baze de date; nerezolvarea acestei prb poate conduce la o mare
varietate de piese sau subansambluri ce trebuie realizate din nou(fapt ce va face dificila gestiunea
stocurilor, va antrena incarcari inutile in gestiunea pieselor de intretinere) si la necesitatea realiz unui nr
mare de modificari ce vor trebui sa se faca asupra proiectului produsului a i incat procesele de realiz vor
deveni din ce in ce mai dificile;
- Aplicarea conceptului asigura integrarea naturala a calit in funct intreprinderilor si in
comportamentul salariatilor pe baza definirii result si a criteriilor de control aplicate intr-un ciclu de
ameliorare sau inovare a proiectelor;
- Prin aplicarea concept, obiectivele privind calit sunt fixate atat la nivelul result in cadrul proiectelor
cat si la nivelul individual, astfel ca fiecare membru al echipei va purta intreaga responsabilitate in
cadrul proiectului si va avea o viziune identica si globala asupra acestuia; in aceste cond, managementul
se realiz cat mai aproape posibil de dezv, in grupele de lucru;
- Aplicarea modelului concurential(simultan sau paralel) permite obt de costuri(fig. 5.3- curba 2)
din ce in ce mai apropiate de ce angajate (fig. 5.3 – curba 1);
- Aplicarea conceptului, prin realiz in practica de
echipe pluridisciplinare si de actiuni tranversale pe
ciclul de viata al proiectelor, permite identificarea
precoce a prb, a crestere a creativitatii, o
flexibilitate buna in realiz, o buna utilizare a
tehnicilor si a interfetelor intre aceastea , o mai
buna mentenabilitate si luare in considerare in
considerare a cererilor de sustinere logistica.
Remarci : in general, intreprinderile trec la
aplicarea concept de ing conc datorita urm 3 mari
grupe de avantaje globale pe care le poate crea
introducerea acestui concept in organiz si realiz
unor activitati:
- Avantajul competivitatii pe piata prin livrarea la timp a prod, cu costuri reduse si cu calitate ridicata;
- Cresterea performantelor produselor datorita capacit de a depista si rezolva anumite prb inca din faza de
conceptie a acestora; prin realiz echipelor multidisciplinare, aplicarea conceptului permite eliminarea
unor multiple revizii ale proiectului, realiz unor prototipuri;
- Reducerea timpilor de proiectare dezv a produselor, fapt ce confera intreprinderii capacitatea de a
transfera produsele pe piata mai rapid si predictibil, de a introduce mai multe produse pe piata, de a
imbunatati mai repede calitatea produselor livrate.
 Principalele beneficii pe care le poate adduce intreprinderii aplicarea concept de ing conc :

- Timp rapid de introducere pe piata, fapt ce conduce la o crestere a pozitiei dominate si pe o mare parte
a pietei;
- Costuri de fabricatie si productie mai mici;
- Imbunatatirea calit produselor finale, cresterea performantelor si a eficientei, cresterea satisfactiei
beneficiarilor;
- Precizie ridicata de predictive a timpilor, bugetului, planificarii;
- Reducerea ratelor de defectare si cresterea fiabilitatii in procesele de dezv a produsului;
- Cresterea transferului efectiv de tehnologii;
- Cresterea abilitatii de a executa la nivele inalte proiecte complexe;
- Scurtarea proceselor de dezv si proiectare si accelerarea proiectelor de executie;
- Cresterea ratei de recuparare a investitiilor;
- Reducerea sau eliminarea nr de schimbari de proiecte sau de eforturide re-inginerie, mai ales, in
ultimele faze ale procesului de dezv; cresterea abilitatii de a recunoaste schimbarile necesare de
proiectare;
- Reducerea cerintelor de resurse si de munca;
- Cresterea capacitatii de inovare prin reunirea tuturor participantilor in fazele de dezv;
- Dezv capacitatilor si abilitatii de a lucra in paralel si cresterea coeziunii in cadrul intreprinderii; -
Imbunatatirea comunicarii dintre personae si departamente in cadrul intreprinderii;
- Scaderea riscurilor de implementare;
- Cresterea react de raspuns la schimbarile rapide ale pietei, imbunat controlului si a rel cu beneficiarii;
- Micsorarea costurilor de dezv, a proceselor de proiectare si a produselor;
Pt realiz unor proiecte de calitate, in proiectarea concurenta este necesara indeplinirea unor
cerinte importatne:
- Deter caracterului produsului, care este necesara pt a intelege ce fel de produs este, cum trebuie
elaborate un proiect adecvat si care sunt modelele da fabricatie(in cazul unui produs complex, pt care nu
exista un model si care este utilizat de un personal neinstruit, trebuie sa se asigure prin proiectaresi
fabricatie o fiabilitate max, deci trebuie compus din comp de inalta ciliate si fiabilitate care sa nu
necesite repararea produsului dupa ce acesta a fost realizat fiz; in cazul unui produs complex pt care
exista un model, daca utilizatorul nu este instruit si se intentioneaza ca produsul sa fie utilizat o perioada
indelungata de timp, atunci acesta trebuie realiz cu comp de inalta calitate, trebuie sa se asigure piese de
schim si un service pt reparatii);
- Produsul trebuie supus la o analiza temeinica a functiilor sale pt a se asigura elaborarea rationala a
proiectului;
- Executatarea unui proiect fezabil si evaluarea utiliz produsului, cond care sunt necesare pt a deter daca
fizabilitatea su utilitatea produsului pot fi imbunatatite fara a pierde functiile dorite ale acestuia;
- Proiectarea procesului de fabricatie si asamblare a produsului trebuie sa se realiz cu luarea in
considerare a caracterului acestuia; pt aceasta, sunt necesare urm: deter secventelor de asamblare cele
mai adecvate prin identificarea corecta a subansamblurilor, integrarea stragegiei de control cu procesul
de asamblare, proiectarea fiecarei comp astfel ca tolerantele sale functionale sa fie compatibile cu
metoda si secventa de asamblare, iar costul sau de fabricatie sa fie compatibil cu obiectivele stabilite pt
costul total al produsului;
- Proiectarea fabricatiei trebuie sa asigure ca stocurile, inclusive stocurile intermediare de
compensare, sunt minime sic a aceste stocuri sunt integrate procedurilor si capacit de procurare;
- Proiectarea fabricatiei trebuie sa se realiz a i fabricatia produsului sa implice pe deplin muncitorii
de productie

5.2 Tehnici de actiune specific ing conc

Dezv integrata si simultana a produselor si proceselor asociate, incluzand fabricatia si sustinerea
logistica trebuie sa ia in considerare ciclul de viata al produsului(de la conceptia acestuia pana la
exploatarea sa) sis a include calitatea si costurile produsului, planificarea realiz acestuia si cerintele
utilizatorilor. In acest scop, intreprinderile trebuie sa se orinteze spre anumite directii de evolutie
privind produsele realiz, procesele de realiz a acestora, personalul implicat, in tabelul 5.2 sunt prez
cateva directii princip de evolutie ce pot fi adoptate de intreprinderi si unele caracteristici ale acestora.

Aceste principale dir de evolutie se aplica distict si/sau continuu in fiecare din etapele ciclului de viata
ale unui proiect. In comparative cu abordarea secventiala a realiz produsului, abordarea concurentiala
ia in calcul toate elem, toate functiile care influenteaza calit result fiecarei etape din ciclul de viata al
produselor.
Concurenta de pe piata, cerintele din ce in ce mai diversificate ale pietei, cresterea complexitatii si
scurtarea vietii produselor impugn o noua definire a proiectelor prin integrarea activitatilor principale de
dezv cu cele de sustinere; in acest scop, structura proiectului va reuni urm 2 grupuri de activitati
distincte care converg catre acelasi obiectiv:
- Un grup principal de activitati care contin functiile tehnice: studii, metode, fabricatie;
- Un grup de activitati care contin functiile suport: marketing, econ, social, organizatoric.
 Aceasta structurare va conduce la un ansamblu de etape cheie care vor deveni pct de referint
parcursul derularii proiectului, fiecarei etape corespunzandu-I un rezultat masurabil(realiz de prototip,
macheta), validarea realizandu-se pe baza unor criteria de validare precise(tip de masura, validare
specificatii functionale). Tot prin comparatie cu abordarea secventiala a realiz produsului, abordarea
concurentiala pe baza echipelor pluridisciplinare va permite cresterea creativitatii si anticiparea inca din
etapa de conceptie a consecintelor deciziilor asupra diferitelor faze ale ciclului de viata al produselor,
favorizand detectia precoce a prb care pot apare. Lucrul in paralel implica din partea participantilor un
respect al angajamentelor in care improvizatia nu isi gaseste locul; eficacitatea lucrului in echipa se
bazeaza pe competenta membrilor acesteia si a conducatorului sau, care sunt responsabili in mod egal pt
organizarea clara si distribuirea precisa a sarc pt toti componentii echipei.
In dezv aplicatiilor sale, ing conc se
bazeaza pe o serie de tehnici si
tehnologii, dintre care cele mai
importante sunt urm: comunicarea,
negocierea, stocarea si distribuirea
info, existent unor indrumare si norme
de proiectare electronice, existenta
unor biblioteci de proces; principalele
aspecte privind aplicarea acestor
tehnici si tehnologii sunt prezentate in
tabelul 5.3.
 5.3 Particularitati ale echipei pluridisciplinare de lucru
5.3.1 Particularitatile organizatorice si functionale ale echipei pluridisciplinare
Orice proiect de realiz a unui produs ind integreaza aspecte tehnice, econ, sociale, organizationale, de
cercetare-dezv, marketing si management privind proiectarea si realiz produsului resp. Din acest motiv,
una din cond impuse de proiectarea pe baza conceptului ing conc este legata de formarea unei echipe
multidisciplinare de lucru, care trebuie sa reuneasca reprezent tuturor profesiilor implicate in proiect.
Remarca : deoarece nicu un proiectant nu are cunostintele totale necesare pt a putea realiza
proiectarea constructive si a fabricatiei unui anumit produs, abordarea in echipa a acestor prb
constituie sol moderna. Conform conceptului de ing conc, specialistii al caror lor ar apare mai tarziu in
ciclul de dezv si fabricatie a unui produs trebuie sa fie implicate mai devreme in procesul de proiectare
si realiz a acestuia.
Regulile de dezv a proiectelor in cadrul echipelor multidisciplinare se bazeaza pe urm elem:
- Cunoasterea si intelegerea cerintelor beneficiarilor, ierarhizarea si alinierea obiectivelor fiecaruia in
raport cu caracteristicile proiectului care sunt importante pt beneficiarul resp;
- Sincronizarea dezv noilor tehnologii in raport cu dezv produselor; prin aceasta se asigura
micsorarea riscurilor tehnice si diminuarea eventualei indisponibilitati a elem cheie nevalidate;
-Integrarea fabricatiei si a sustinerii logistice pt a se optimiza performantelor produsului, disponibilitatea
sa si costul global;
- Rationalizarea conceptiei in vederea evitarii multiplelor variante si a diversitatii comp produsului;
- Participarea cat mai timpurie a furnizorilor sau subcontractorilor pt a se beneficia de cunostintele
acestora asupra tehnologiilor, aplicatiilor si restictiilor de realizare;
- Modelarea produsului si verificarea coerentei definirii sale;
- punerea in functiune a unui sist informational unic, accesibil pt toate profesiile care intervin in realiz
produsului si def unei politici de comunicatie care sa permita echipelor sa cominice in timp real;
- utilizarea la maximum a resurselor sist asistate de calculator;
- stabilirea procedurilor de urmat in caz de eroare sip t a se creste reactia de grup in fata unei dificultati
care ar putea avea o influenta sensibila asupra desf proiectului.
Aceste reguli si elem sunt insotite de un paln de dezv care descrie toate etapele de baza ale
proiectului si de un plan de coordonare a proiectului privind specificatiile de management, planificare si
organizare a acestuia.
5.3.2 Definirea competentelor si responsabilitatilor in cadrul echipelor multidisciplinare
Referitor la echipa de lucru multidisciplinara, conceptual de ing conc are la baza urm reguli de
actiune in vederea indeplinirii obiectivelor:
- definirea prin teste operationale a unei compozitii cat mai corecte a echipei;
- capacit de rezolv a unor conflicte specific, resp intre: lucrul in paralel si consistenta acestuia,
competentele individuale si echipa de lucru, propagarea pe nepregatite a influentei si ingineria sist
riguroase;
- evidentierea mai clara a procesului exact decat struct organizatorice;
- realiz simultana a tuturor celor 3 obiective: reducerea costurilor, imbunatatirea calitatii si
 reducerea timpilor prin cresterea vit de lucru.
Constituirea echipelor pluridisciplinare trebuie sa se faca prin realiz unei coeziuni a membrilor acestora,
sa se bazeze pe cresterea creativitatii fiecarui membru si pe anticiparea inca din etapa de conceptie a
consecintelor deciziilor asupra diferitelor etape ale realiz produselor. Intrucat nu este simplu de a reuni
un ansamblu format din specialist cu profesii diferite, care pot avea fiecare propria modalitate de a
vedea rezolv prb proiectarii si realiz produsului, sol eliminarii acestei dificultati consta in stabilirea unui
limbaj comun care sa permita fiecarui membru al echipei sa inteleaga proiectul sis a se gandeasca la un
tel comun privind realiz acestuia si lansarea sa pe piata; de asemenea, lucrul in echipa implica din
partea tuturor participantilor un respect al angajamentelor luate.
Compenentele in cadrul acestei echipe sunt stabilite in functie de rezult asteptate de la fiecare etapa
principal, lucrul in echipa favorizand responsabilitatea comuna asupra result si increderea mutuala
intre functii;in acest sens, apare necesitatea clarificarii cat mai complet posibil a rezult asteptate
inainte de a se define competenetele necesare.
Eficacitatea lucrului in echipa are la baza competenta membrilor acesteia si a conducatorului sau, ale
caror responsabilitati initiale sunt urm: organizarea clara a derularii proiectului si distribuirea precisa a
sarc pt toti componentii echipei; in ncazul produselor complexe, echipa de proiectare si realiz contine
mai multe subechipe, fiecare dintre acestea fiind responsabila cu realiz unei anumite parti a produsului.
Inainte de a se define componentele fiecarui membru al echipei este necesara clarificarea cat mai
complet posibil a obiectivelor si rezultatelor asteptate.
Conducatorul de proiect trebuie sa indeplineasca urm cond: sa posede o viziune globala asupra
proiectului si a modalitatilor de realiz a acestuia; sa asigure o interactiune si coerenta intre
activitatile necesare proiectarii si fabricarii produsului, sa promoveze performanta sis a asigure ca
eforturile echipei sunt in concordanta cu obiectivele intreprinderii, s arealiz leg cu conducerea
ierarhica sup cu furnizorii sau alte entitati exterioare.
Alegerea sefului de proiect/produs este un pas important in constituirea, realiz si reusita echipei de
lucru, sarc sale principale fiind urm:
- organiz membrilor echipei si trasarea responsabilitatilor fiecaruia;reusita sau esecul acestei
organizari deoinde, pe de o parte, de pregatirea de specialitate a membrilor echipei, iar, pe de alta parte,
de modul de organizare si de modul in care acestia sunt instruiti si constientizati de catre
coordonatorul echipei privind sarc si obiectivele proiectului;
- organizarea mijl de comunicare, care trebuie sa permita comoditatea si rapiditatea comunicatiei
intre membrii echipei.
Reusita si calitatea proiectului realizat depinde intr-o mare masura de calit membrilor echipei de
lucru; princip caracteristici de calit ale acestora sunt urm: calificarea si experienta, inclinatia spre lucru
de calitate, inventivitatea, repertoriul sculelor pe care le stapaneste. Principalele cerinte impuse unui
membru al echipei multidisciplinare sunt:
- fiecare membru trebuie sa fie capabil sa contribuie la efortul echipei;
- fiecare membru al echipei trebuie sa renunte la interesele personale in favoare beneficiarului si
performantele echipei;
- fiecare membru al echipei trebuie sa conformeze comportarea sa la standardele echipei.
 Prbl de baza care apare in cadrul echipei de lucru, care insumeaza membrii avand astfel de calitati, este
aceea de a realiza suportul colaborarii dintre acestia; in acest sens, se impun urm cond si actiuni;
- reteaua de lucru pt orice activitate trebuie sa fie vizibila pt toti membri echipei de lucru;
- progresul obt trebuie sa fie raportat de fiecare membru din spatial sau de lucru, de preferinta prin mijl
informatice;
- colectarea si accesarea datelor trebuie sa se faca printr-o baza de date a retelei de lucru;
- fluxul instructiunilor, desenelor si al adoptarii sol trebuie sa se realiz fara material scrise;
- prb si intrebarile trebuie sa fie manevrate si rezolv electronic;
- istoria intregului proiect trebuie consemnata si stocata.
Remarci : evaluarea eficacitatii echipei poate fi realiz pe baza unei reprezentari a 12 evaluari ale echipei
cu note de la 0(centru) la 7(nota maxima), pe un nr de 12 axe plecand din centru catre periferie fig. 5.4.
O reprezenatare stransa arata ca echipa are capacitatea de ase dezvolta, iar o reprezentare larag arata
un nivel bun de eficacitate de la care se mai poate progresa.
In cadrul echipei de proiectare, inginerul de fabricatie trebuie sa furnizeze inginerului de proiectare
constructive cateva reguli de fabricatie(tehnologice) care trebuie sa devina restictii pt acesta din urma.
Proiectarea unui produs cu tehnologie relative complexa necesota o multime de analize, investigarea
proceselor fiz de baza, verificari si incercari experimentale si decizii dificile.

In cazul in care exista o lipsa de comunicare intre

poiectantul constructive si inginerul de fabricatie s-ar putea
adopta urm sol:
- inginerul proiectant va fi instruit in principia de fabricatie;
- inginerul tehnolog va fi instruit in prb de proiectare
constructive;
- munca inginerului de fabricatie va fi suprapusa cu cea a
inginerului de proiectare constructive.
Sol ideala este, insa, aceea ca cei doi specialist sa lucreze
impreuna pt a realiza un produs care sa satisfaca o
multitudine de cond, respective: cond functionale, cond
existente in mediul tehnologic, cond de montare si cele de
manipulare.
Marea majoritate a produselor modern necesita aplicarea unor multiple tehnici de proiectare si
tehnologii de fabricare care impugn multiple arii de competenta in cadrul echipei; in aceste cond , in
scopul realiz unui produs consistent si competitive, echipa trebuie sa cuprinda cel putin unul sau doi
membri ale caror competente depasesc competentele cerute. O cond de reusita in cadrul lucrului in
echipe multidiciplinare, pt a asigura o coordonare eficienta a ctivitatilor, consta in delimitarea si
recunoasterea independentei si interdependentei dintre membrii echipei de lucru; in acest sens, se
recomanda urm:
- dependent unul fata de celelalt trebuie asigurata in cazul realiz activitatilor prioritare;
 - dependenta unul fata de celalalt trebuie asigurata in cazul intrarilor cerute de activitatile stabilite si
de iesirile rezultand din performanta impusa activitatilor.
O influenta importanta asupra nivelului performantei si asupra gradului de satisfactie a membrilor ei
oare structura echipei, care poate fi realizata in urm variante: structura in stea , in cerc si ‘fara structura’;
principalele caracteristici ale modelelor de organizare a struct unei echipe sunt prezentate in tabelul 5.4.

5.3.3 Avantaje si riscuri ale lucrului in echipe multidisciplinare

Aplicarea princippilor ing conc prin realiz echipelor multidisciplinare reprez cel mai bun raspuns
la cerintele actuale ale pietei, respective: reducerea timpilor de proictare-fabricatie-distrubutie a
produsului; asigurarea unui nivel de calitate adecvat cererilor utilizatorilor sau pietei; diminuarea
costurilor totale ale proiectelor si produselor. Unul din principalele efecte ale realiz echipelor
multidisciplinare il reprez reducerea timpilor de realiz a produsului- fig. 5.5 .
Remarca : orice echipa de lucru cunoaste
intotdeauna urm 4 stadii de dezv:
- constituirea , care descopera sit noua si realiz
orintarea; in cadrul echipei predomina starea de
anxietate si de dependenta de responsabil;
- remanierea, care consta in organiz, contestarea
regulilor si orientarea asupra a ceea ce nu merge; in
cadrul echipei predomina starea de frustare si de
conflict;
- normalizarea, care se caracteriz prin deschidere si
schimbari, cautarea consensului asupra obiectivelor,
de definire a rolurilor si procesului; in cadrul
echipei predomina starea de cautare a coeziunii si
satisfactiei membrilor si sentimental de apartenenta
la echipa;
- performanta , care se caracteriz prin orientarea catre sol, grupul devenind productive; in cadrul
echipei predomina starea de maturitate si interdependenta.
 In fig. 5.6 este prezentat variatia productivitatii in functie de stadiile de dezv a unei echipe de lucru si
de starea de spirit a membrilor acesteia.
Realiz echipelor multidisciplinare de lucru, care
pot fi permanente sau provizorii, poate avea insa
si o serie de inconveninte, respective:
- echipele sunt intotdeauna nesigure(mai ales
cazul in care acestea sunt provizorii) si niciodata
destinate de creatorii lor sa fie unite; in multe
din cazuri, membrii nu se cunosc unii cu ceilalti;
- echipele nu investesc niciodata destul in
realiz unei viziuni commune inainte de a expun
conceptia asupra lucrului detaliat;
-in unele cazuri, membrii echipei sunt
supraincarcati si vor avea dificultati in includerea
de activitati noi;

- avand in vedere faptul ca specializarile lor sunt diverse si activitatile lor sunt in mare parte
independente, orice reunire poate conduce la pierderi de timp, la oboseala sau la cresteri ale costurilor;
- cerintele beneficiarilor sunt mai usor de enuntat decat punerea lor in practica;
- coordonarii proiectului nu ii este acordata o importanata suficienta;
- factorii motivanti sunt inclinati sa recunoasca lucrul individual mai mult decat realizarile echipei;
- coordonatorul echipei nu se ridica la nivelul functiei.

Cap.6 Proiectarea si fabricatie struc mec pe baza principiile ing con

6.1 Proiectarea struc mec pe baza principiilor ing conc
6.1.1 Particularitati ale proiectarii pe principiile ing conc
Princip deficient ale metodei clasice de proiectare si realiz a produselor, caracteriz prin faptul ca docum
se transmit succesiv intre diferitele echipe ce concur la proiectarea si realiz unui produs, sunt urm:
- intre etapele succesive ale proiectului si intre diferitele categ de specialist implicate exista
insuficiente colaborari sau in multe cazuri aceste colaborari nici exista;
- exista pericolul realiz unor optimizari locale in detrimental optimizarii globale a proiectului;
- criteriile de alegere a sol tehnice aplicate in fazele anterioare nu sunt cuprinzatoare si transparente;
- sol tehnice aplicate in etapele anterioare devin tot mai ireversibile pe masura ce proiectarea
constructiei avanseaza;
- timpii de interventie succesiva pt fiecare dintre categ de personal care concura la realiz produsului
maresc timpul total pt realiz proiectului.
Luand in consi aceste deficient si limitari ale metodei clasice de proiectare, se impune o regandire si
reorganiz a activitatilor de proiectare care trebuie sa se bazeze pe rede modalitatilor si a tehnicilor de
colaborare intre diferiti specialist, pe conceperea unor moduri optime de organizare si de circulatie a info.
 Pe de alta parte, concurenta din ce in ce mai puternica a tarilor in curs de dezv cu mana de lucru
ieftina a deter modificari in atitudinea intreprinderilor. In acest sens, datorita faptului ca aproximativ
65% din costurile pt realiz unui produs se regasesc in realiz efectiva a acestuia, intreprinderile au cautat
sa reduca continuu aceste costuri prin urm 2 modalitati: prin automatizarea ciclurilor de fabricatie; prin
trasferul de tehnologie(uneori chir a fazei de proiectare) in tarile cu mana de lucru ieftina.
Ing conc, paralela sau simultana elimina procesul secvential specific ingineriei clasice prin
includerea in echipa de proiectare a diferitelor competente necesare care sa lucreze in paralel in vederea
obt unei convergente mai rapide a result muncii lor. Proiectarea paralela sau simultana consta in realiz
prezentei in orice mom al proiectarii sau realiz produsului a specilistilor din diferite domenii (proiectare
constrcutiva, proiectare tehnologica, financiar, marketing), fiecare putand sa dea un aviz competent
vizand consecintele luarii unei decizii collective. Prin acest mod de organizare a proiectarii, se realiz
rezolv unei mari parti din prb ridicate de proiectarea clasica secventiala :
- intre etapele succesive ale proiectului si intre diferitele categ de specialist implicate exista
suficiente colaborari;
- specialistii din diferite domenii au acces in mod permanent la dosarul produsului, a i criteriile de
alegere a sol tehnoce luate in fazele anterioare sunt cuprinzatoare si transparente;
- sol tenice aplicate in etapele anterioare nu mai sunt blocate pt fazele ulterioare;
- diferitele categ de personal implicate in proiect produsului pot incepe activitatea cat mai devreme si pot
lucre in paralel, timpul proiect reducandu-se considerabil datorita suprapunrerii unor activitati- fig. 6.1.
Organiz paralela sau simultana a activitatilor nu rezolva intotdeauna toate prb; princip deficient ale
metodei sunt urm:
- desi se lucreaza in paralel, resursele nu se pot multiplica la infinit si nu se poate realiza o optimizare
globala pt ansamblul prb;
- multe prb se pot rezolva prin variante diferite, fiecare din variante conducand la sol disjuncte; se poate
vorbi acest fel de paralelismul variant care nu trebuie insa confundat cu paralelismul sarc(task-urilor);
- reunirea unui ansamblu se specialist la realiz unei aceleiasi piese este dificila, intrucat piesa este
aceiasi ca si decrierea ei dar fiecare specialist are propria modalitae de a vedea aceasta piesa; din acest
motiv, este necesara gasirea unui limbaj comun, in sensul ca fiecare trebuei sa se gandeasca la un
obiectiv comun pe care fiecare trebuie sa-l inteleag permitandu-se fiecarui specialist sa-si faca imediat
meseria sa proprie de dezv.
Proiectarea pe baza organizarii paralele sau
simultane a activitatilor necesita un process de
integrare a diferitilor fact specifici, process care
prez urm particularitati:
- integrarea ia in considerare inca din faza de
proiectare evenimentele care trebuie sa apara, mai
devreme sau mai tarziu, in fabricatie, punere in
functiune, utilizare sau distrugere a produsului; pt
aceasta trebuie sa existe o leg intre proiectant si ciclul
de viata al produsului;
- integrarea permite imaginarea unor sol in functie de mediul in care trebuie sa evolueze produsul,
intrucat utilize produsului este puternic legata de mediul(social, fizic) in care acesta evolueaza sau va
evalua atat in faza de proiectare cat si in faza de fabricatie sau de utiliza; integrarea ia, de asemenea,
in cons ciclul de viata al produsului plasat in mediul sau de dezv si de utilizare, prin interventia pe
parcursul derularii proiectarii a diferitelor categ de profesii care mai devreme sau mai tarziu au de a
face cu produsul;
- integrarea trebuie sa ia in considerare prevederea imprevizibilului, deoarece luare in considerare a
restrictiilor specifice de fabricatie depinde de existenta mijl disponibile pt realiz produsului si astfel se
impune luarea in cons a unor sol neobisnuite de utilizare;
- integrarea este legata de integrarea meseriilor si a competentelor profesionale pe parcursul
proiectarii; integrarea competentelor profesionale si luarea in cons a cerintelor acestora din fiecare
specialitate care isi adduce aportul la realiz produsului va deter o evolutie a proceselor in dir
acceptabile(se elimina ireversibilitatile in procesul de proiectare, se reduc la miximum intrarile-iesirile
intre diferitele categ de profesii cauzate la incompatibilitati ale lucrarilor deja efectuate).

6.1.2 Caracteristici generale ale principiilor de proiectare a struct mec

In faza de conceptie a unei struct mec, un prim obiectiv al proiectantului este acela de a stabili variant
de struct cea mai conforma cu cerintele impuse prin tema de proiectare si cu variantele de struc de
acelasi tip cele mai performante. Cu alte cuvinte, intr-o etapa preliminara realiz propriu-zise a
proiectului struc mec este necesar sa se precizeze tipul de struct, caracteristicile tehnico-functionale pe
care aceasta trebuie sa le indeplineasca, caile si met care pot conduce la variant optima. Pt indeplinirea
acestui obiectiv, proiectantul trebuie sa posede, in afara de datelor tehnice de baza privind struc mec ce
trebuie realiz si stadiul realiz in domeniu, un set de principii statuate pe baza realiz anterioare sau recente
in domeniu care sa-I permita stabilirea caii de urmat in vederea realiz struc cu maximum de performante
tehnice la costuri minime. Pe baza acestor principia, trebuie eliminate tendinta de a prevedea
caracteristici si sol tehnice sup cerintelor minime, tendinta daunatoare d.p.d.v econ.
Directiile principale in care trebuie realiz orintarea proiectantului pe baza acestor principia:
- de ordin functional, resp ca struct mec sa satisfaca in totalitate scopul pt care va fi realizata si
cond tehnice de baza care sa-I asigure o functionare la param de performanta impusi de acest scop;
- de ordin constructive, resp ca sol constructive sa permita indeplinirea rolului functional sis a
inglobeze sol tehnice cele mai performante ale mon;
- de ordin tehnologic, resp ca struc mec pe ansamblul ei sa poata fi realiz prin aplicarea celor mai
oprime sol tehnologice care sa conduca la fabricarea ei in cond tehnico-econ avantajoase.
Rolul acestor principia nu trebuie sa fie numai acela de a orienta proiectantul in faza preliminara
conceptiei struct ci si de a-I oferi acestuia posibilitatea de a aprecia si evalua sol finala rezultata in
urma procesului de proiectare. In acest sens, metodologia de aplicare a acestor principia trebuie sa
contina si un set de indicatori care sa permita evaularea nivelului tehnico-econ rezultat in urma aplicarii
unui anumit principiu.
 In concordanta cu dir in care trebuie orientata activitatea proiectantului in etapa preliminara a
proiectarii struc mec, aceste principia pot fi grupate: principii de proiectare constructive(principiul
unificarii si tipizarii constructive, principiul conceptiei modulare) si principia de proiectare
constructive- tehnologica(proiectare prin prelucrabilitate). Aplicarea si utiliz acestor principia la
stabilirea sol tehnice a struct mec pp discernamant din partea proiectantului si o corelare a unei
mutitudini de factori: scopul realiz struc, cond de utilizare, cond de fabricare, seria de fabricatie,
perspectivele de fabricare, performantele impuse, tendintele in domeniu si nu in ultimul rand avantajele
tehnico- econ.

6.2 Principii si tehnici de proiectare constructive ce pot conduce la reducarea timpilor de

proiectare si realizare a struc mec
6.2.1 Principiul tipizarii si unificarii constriuctive
In sensul cel mai general, tipizarea si unificarea pot fi cons ca doua trepte logice ale unui proces
de selectie in cadrul caruia indeplinesc urm functiuni :
- unificarea realiz sistematizarea, identificarea si clasificarea posibilitatilor de selectie obiectelor
representative dintr-o multime de obiecte posibile;
- tipizarea implica realiz acestor obiecte intr-o conceptie unitara.
Avand in vedere tendinta actual de diversificare care caracterizeaza constructia produselor ind si se
manifesta atat prin cresterea nr de tipuri de produse, cat si prin cresterea nr de functii indeplinite de
acestea, realiz unui astfel de process de selectie devine tot mai necesara. Pe de alta parte, activitatile de
proiectare-fabricatie din cadrul proceselor de realiz a produselor ind trebuie sa fie directionate spre
realiz urm grupe principale de obiective:
- cresterea performantelor tehnice: precizie de funct ridicata, calitate superioara si fiabilitate ridicata;
- economicitatea sol constructive si tehnologice aplicate la realiz struct : vol de munca si consum de
timp reduse, consumuri energetice si material minime, nr minim de echip de fabricatie, activitati de
pregatire-fabricatie minime.
In acest context, in cadrul activitatilor de proiectare-fabricatie a struc mec se impune aplicarea urm
doua principii:
- principiul unificarii constructive, care pp conceperea comp struct mec a i acestea sa poata fi
utilizate si alte tipuri de struct;
- principiul tipizarii constructive, care pp conceperea struct mec a i functiunile diversificate ale
acesteia sa fie realiz cu mimin de diversitate, resp in constructia struct sa fie utilizate comp a caror
fabricare a fost deja asimilata si utilizata la alte struct.
Aplicarea acestor 2 principii la realiz struct mec ar permite, printer altele, urm:
- crestarea gradului de diversificare a gamei de struct mec de acelasi tip in cond tehnico-econ optime;
- realiz unor sol constructiv-tehnologice optime d.p.d.v econ;
- cresterea performantelor tehnice ale struct mec prin utilize unor sol constructiv-functionale deja
verificate si posibil de imbunatatit in continuare;
- simplificarea muncii de conceptie in cond aparitiei unor struct mec cu complexitate constructive-
functionala din ce in ce mai mare;
 - optimizarea si automatizarea proceselor de fabricatie a comp struct mec;
- cresterea continua a capacitatii de rezolv a unor prb tehnice din ce in ce mai complexe de catre
specialistii angrenati in actictatile de proiectare-fabricatie a struct mec;
- eficientizarea econ a intregii activitati de realiz a struct mec si a proceselor de fabricatie.
Aplicarea principiilor de tipizare-unificare constructive ar conduce insa la urm dezavantaje:
- posibilitatea aplicarii acestor principii numai pt anumite grupe de struct mec;
- restrangerea sortimentelor de material, semifabricate, masini si aparate utilize la realiz struct mec
ar putea conduce la limitare a diversificarii sau progresului tehnic in dom.
Procesul efectiv de unificare-tipizare in cazul struc mec se poate aplica in cond in care prin tema de
proiectare se solicita realiz nu a unei struc mec unicat ci a unei multimi se struct avand o functiune
comuna. Formele concrete sub care se poate realiza unificarea si tipizarea in constructia de struct mec
pot fi: realiz intr-o conceptie constructiva comuna a seriilor unitare de struct mec ale caror
caracteristici de baza diferentiate sunt ordonate intr-un sir parametric sau dimensional; realiz
unificarii constructive a unor subansambluri sau comp principale ale struct mec ce formeaza o serie
unitara sau familie de struct; construirea diferitelor tipuri de struct mec derivate, pornind de la o
singura baza convertibila cu care sunt inrudite constructiv; aplicarea conceptiei modular.
In general, procesul de unificare-tipizare se poate aplica in cazul struct mec in urm succesiune
logica: definirea struct prin marimile de intrare si iesire; definirea struct prin descompunerea acesteia in
subsisteme, identificarea rel dintre acestea si a posibilitatilor tehnice de realiz a preceselor tehnologice
de prelucrare; identificarea subsistemelor struct care sunt comune cu cele ale altor struct; studiul
tehnico-econ, pe baza caruia sunt aprofundate si completate sol obt in etapele anterioare.
Procesul se tipizare se poate cons incepur in mom in care a fost stabilita multimea de struct mec
avand functiune comuna, multime denumita grupa sau clasa de struct mec. La randul sau, fiecare
grupa de struct mec se compune din mai multe familii, familia de struct mec fiind o multime de struct
inrudite, caracterizate printr-un param comun. Partea dintr-o familie ce cuprinde multimea de struct
mec de un anumit tip, caracteriz printr-o conceptie constructive comuna si cuprinzand struct ale caror
caracteristici principale diferintiate sunt ordonate intr-un sir parametric sau dimensional, form
subfamilia sau seria unitara de struct. La randul sau, fiecare serie unitara cuprined mai multe
tipodimensiuni de struct de un anumit tip destinate unui anumit regim de functionare si differentiate
prin scara de gabarit, anumiti parametric de functionare.
- prin coeficienti de tipizare dupa nr de piese, masa, manopera prelucrare, folosire, care reflecta insa
inilateral gradul de tipizare al struct; ex, nivelul de unificare-tipizare al unei masini-unelte se poare
exprima prin raportul: 𝑛𝑟
T=
𝑛

,(6.1); 𝑛𝑟 = nr de elem comp specific din constructia masinii; n= nr total de elem comp
 𝛴 𝑛𝑡 +𝐶𝑛𝑡+ 𝛴𝑣𝑡 ℎ
- prin indicatorul complex de tipizate definit si costul intregii struc : 𝑇𝑐 = ,
𝛴 𝑛 𝐶𝑛 + 𝛴 𝑣ℎ
𝑛𝑡=𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑡𝑖𝑝𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒; 𝐶𝑛𝑡 = 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑎𝑙 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑠𝑎 − 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒 𝑡𝑖𝑝𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒,
𝑣𝑡 = manopera necesara prelucrarii pieselor tipizate; h= costul mediu ora-norma prelucrari;
𝑛 = masa totala a structurii ; 𝐶𝑛 = costul mediu al unitatii de masa a struct; v= manopera totala
necesara pt executarea struct.
Efectele econ ale tipizarii se pot obt si aprecia dupa cum urmeaza:
- reducerea chelt de proiectare, efectul econ putand fi calculate cu : 𝐶𝑒𝑝 =n(𝑡1 𝐶1 +𝑡2 𝐶2 ),
n= nr de piese proiectate in sol tipizate; 𝑡1,𝑡2= normele de timp de proiectare inainte si dupa
tipizare; 𝐶1,𝐶2= costul orei-norma de proiectare a pieselor netipizate; pt deter acestui indicator al
efectului econ sa mai poate utiliza si rel :
𝐸𝑒𝑝=kΣ(𝐷𝑝𝐶𝑝), k= coef ce tine cont de timpul necesar justif fol pieselor, alegerii si multipliacrii
documentatiei tehnice(k=0.5); 𝐷𝑝= nr de desene imprumutate; 𝐶𝑝= costul de executie al unui format de
desen;
- reducerea chelt pt elaborarea tehnologiei de executie;
- reducerea chelt de fabricatie.
Remarca : in fig. 6.2 este prezentata modalitatea de aplicare a conceptiei de tipizare la constructia
unor masini orizontale de alezat si frezat, unde principiul tipizarii este aplicat sub urm formw:
- prin combinarea posibilitatilor constructive si functionale ale subansamblurilor principale(masa
1, batiul 2, capul de alezat si frezat 3, sania transversal 4) in vederea obt diferitelor variante
constructive ale acestor masini(fig. 6.2 a);
- prin modificari dimensionale ale pieselor turnate(batiu, montanti), in cond pastrarii unui modul
de baza(fig 6.2 b- batiu si 6.2 c- montant), la care se adauga tronsoane de diferite marimi.
 6.2.2 Principiul conceptiei modulare
Conceptia modula reprez o dezv a conceptului de unificare-tipizare, aplicarea acestui concept in
constructia struc mec avand aca obiectiv realiz unei familii de struct a i in constructia elem acesteia sa
se utilizeze ansambluri comp identice. Modulul se def ca elem constructive ce indeplineste o functie
bine stabilita si formeaza un obiect fiz de sine statator capabil sa-si indeplineasca functiunea sa intr-o
mare varietate de cond ext. Conform conceptiei modulare, un comp oarecare al struct este un modul cu
cond ca acesta sa faca parte dintr-o grupa de elem similare caracteriz prin trasaturi comune. Aplicarea
acestui concept in constructia struct mec are la baza aceleasi ratiuni ce stau la baza conceptului de
unificare-tipizare, resp: satisfacerea tendintelor actuale de diversificare a gamei de struct de acelasi tip in
cond tehnico-econ optime; reducerea timpilor alocati fazei de conceptie a struct; optimizarea si
automatizarea tehnologiilor de fabricare a comp struct. In acest context, principiul conceptiei modulare
aplicat la realiz struct mec consta in fol de subansambluri(module) unificate onstructiv, a i sa formeze
variante de struct mec adaptate unor cond de lucru diverse. Comparativ cu un subansamblu oarecare, cu
modul realizat in conformitate cu principiul enuntat mai sus prez urm caracteristici suplimentare:
- Posibilitatea de a functiona independent sau de a fi testat in mod independent;
- Posibilitatea de interconectare functionala cu alte module;
- Adaptabilitatea rapida la modificarile rapide cerute de cresterea tehnologicitatii si fiabiltatii;
Aplicarea principiului conceptiei modulare la realiz struct mec conduce la avantaje substantiale in
toate activitatile procesului de realiz a struct:
- Pt activitatea de proiectare conduce la diminuarea muncii de proiectare constructive si la cresterea
productivitatii in sectoarele de conceptie si proiectare tehnologica prin preluarea in constructive a
modulelor realiz si verificate anterior; activitatea proiectantului se limiteazala combinarea intr-un mod
nou, coresp scopului propus, a unor subansambluri cunoscute, atentia concentrandu-se, in special,
asupra ansamblului;
- Pt activitatea de fabricatie permite: organiz fabricatiei independente(separate) a ansamblurilor
unificate; folosirea la miximum a produselor realiz in cadrul uzinelor specializate si reducerea, in acest
mod, a vol de munca necesar pt fabricarea structurii; realiz in cond econ optime a struct mec de diferite
tipuri si variante constructive, corespunzand unei multitudini de scopuri tehnologice; scurtarea
termenelor si reducerea pretului de cost al proiectarii si pregatirii tehnice in vederea fabricarii;
convertirea rapida a unei variante de struct in alta si de la un gen de productie la altul(cresterea
flexibilitatii productiei); reducerea termenelor de fabricatie si micsorarea chelt de productie; mecanizarea
si automatizarea montajului;
- Pt activitatea de exploatare a struct mec conduce la diminuarea nr si varietatii pieselor de schimb
necesare intretinerii, reducerea timpilor de reparative prin organizarea tehnologica a activitatii de
reparatii pe principiul inlocuirii modulelor, cresterea fiabilit struct prin utliz unor module testate si
fiabile.

Constructiile realiz din module prezinta, insa, unele dezavantaje, resp:

-Datorita aparitiei unei parti suplimentare de batiu, dimens de gabarit depasesc constructiile fara module;
 - Din acelasi motiv, creste nr supraf de baza de imbinare, fapt ce deter cresterea supraf de prelucrare,
a vol lucrarilor de montaj, a cant de organe de ansamblare, resp deter o influenta nefavorabila asupra
rigiditatii ansamblului struct.
Cond de baza pt aplicarea eficienta a principiului conceptiei modulare consta in disponibilitate
unor sist de module din care proiectantul sa poata alege pe cele care ii sunt necesare pt o anumita struct
mec sau produsc. Pe baza compunerii struct mec pe principiul constructiei modulare, trebuie luate in
considerare urm aspecte: functional tehnologic si constructive. D.p.d.v , modulele utiliz:
- Functionale, destinate unor functiuni tehnologice si care, in functie de rolul indeplinit : elementare ,
complexe;
- Module tehnologice, care reprez ansambluri de module functionale elem; multimea modulelor
tehnologice se compune din urm grupe module: module comune, module distincte;
- Module constructive, a caror multine include urm tipuri fe module: module mobile; module stationare;
module auxiliare, care indeplinesc functiile auxiliare.
In cazul cel mai general, procesul de generare a unui sist de module este un proces logic care se desf in
urm etape: inventarierea tuturor variantelor posibile ce corespund scopului propus; selectarea variantelor
efectiv necesare; alegaerea variantelei optime care se poate face prin aplicarea urm doua principia de baza:
sist trebuie sa satisfaca cea mai mare varietate de cerinte cu o varietate iminima de module; sist optim este
sist constituit din module cu grad de integrare din ce in ce mai ridicat.
Indicatorii de baza care listeaza gradul de compunere al unei struct mec pe baza principiului conceptiei
modulare sunt:
𝑛𝑟
- Gradul de refolosire a modulelor: R= 100 (6.3); 𝑛𝑟 = nr de module refolosibile in noua
𝑛+𝑛𝑟
constructive de la struct realiz anterior; n= nr de module noi introduce in constructia struct;
𝑁
- Gradul de tipizare a modulelor: T=𝑁𝑡 100 (6.4); 𝑁𝑡= nr total de module tipizate; N= nr total de
module din component struct.
Remarca: in fig. 6.3 este prezentat exemplul de
aplicare a conceptiei modulare in cazul unor
masini unelte de frezat longitudinal, la care, prin
fol de grupe identice d.p.d.v consturctiv, in cadrul
aveleiasi tipodimensiuni de masina se obt urm 7
varinate constructive cu functii diferite: un
montant si cap de frezat orizontal(a); un montant,
consola si cap de frezat vertical(b); un montant,
consola si cap de frezat orizontal si vertical(c);
doi montanti(unul auxiliar), traversa si cap de
frezat orizontal(d); doi montanti(unul auxiliar) si
doua capete de frezat orizontale(e); doi
montanti(unul auxiliar), traversa si doua capete
de frezat vertical(f); doi monatanti(unul
auxiliar) , traversa, doua capete de frezat
orizontale si doua capete de frezat vertical(g).
 6.2.3 Integrarea cunostintelor tehnologice in proiectarea constructive a struct mec
Struct mec sunt realiz dintr-o combinare judicioasa a unor comp diferite forme si dimens, confectionate
din diferite materiale. Piesele comp ale struct mec pot avea o mare varietate de forme, de la cele mai
simple(tije, capace) pana la cele mai complicate(carcase, cadre), varietate deter, in special, de scopul
functional al acestora in cadrul ansamblului struct. In functie de acest scop, formele pieselor rezulta prin
combinarea unor supraf elem de diferite forme si dimens si cu diferite cond de precizie dimensionala si
de calitate impuse de rolul functional. In foarte multe sit, forma si dimens pieselor comp ale struct mec
trebuie sa fie adaptate la posibilitatile tehnologice de fabricatie, iar cond de precizie si calitate ale supraf
trebuie sa fie adoptate pe baza unui compromisintre cond constructive, posibilitatile tehnologice si cond
de funct ale struct.
Ca atare, proiectarea constructiva a struct mec si comp lor este necesara luarea in cons a principiului
conform caruia intre forma constructive a pieselor si posibilitatile tehnologice de fabricatie ale acestora
trebuie stabilita o corelatie. Criteriile principale in baza carora se poate realiza corelatia intre forma
constructive si forma tehnologica sunt:
-Eficienta econ a procedeului tehnologic adoptat, conform caruia fabricatie piesei trebuie sa se realiz
cu consumuri minime de materiale, comsumuri minime de timp si consumuri minime de manopera;
- Performantele tehnice ale precedeului tehnologic, conform caruia fabricatia piesei trebuie sa se
realiz cu respectarea cond tehnice de precizie si calitate impuse, iar regimurile de lucru utilizate sa nu
influenteze negative calitatea materialului si comportarea piesei in exploatare;
In general, modul de asigurare a caracterului tehnologic al constructiei struct mec sau comp lor
influenteaza calitatea struct pe ansamblul ei. Pe de alta parte, cerintele impuse caracterul tehnologic sunt
influentate de tipul comp si de rolul lor functional, de cond si proportiile productiei, de etapele si
operatiile procesului tehnologic. Din acest motiv, in etapele de proiectare constructive este necesar sa se
acorde o importanta deosebita aspectelor tehnologice care influenteaza calitatea struct mec,
productivitatea fabricatiei si, mai ales, chelt de fabricatie. Este remarcabil, in acest sens, ca analiza
caracterului tehnologic al constructiei struct si comp sale sa inceapa cu verificarea nivelului tehnic si a
concordantei cu cele mai bune constructii similare. Aceasta verificare permite sa se descopere lipsurile
existente in sol constructiva si tehnologica adoptata sic a intreaga activitate, care ca scop obt unor forme
constructive si sol thenologice optime, sa capete o animita orientare precisa.
Procesele tehnologice fund ale obt a formelor copm struct mec sunt: turnarea, sudarea, deformarea
plastic, prelucrarea prin aschiere. Analiza formelor pieselor si proceselor tehnologice fol pt fabricarea lor
permite stabilirea unor principia general-valabile care pot sta la baza evidentierii corelatiilor posibile
dintre forma constructive si forma tehnologica a pieselor. In acest sens, la stabilirea formei piesei se pot
lua in cons urm reguli de baza:
- Cu cat forma piesei este mai complicate cu atat procesul tehnologic de prelucrare va fi mai complex sic
a atare productivitatea prelucrarii va fi mai redusa iar manopera mai mare;
- Utilize copm standard/tipizate ori de cate ori este posibil;
- Utiliazarea unor proiecte precedente oro de cate ori este posibil;
- Caract tehnologic al semifabricatului nu asigura si caracterul tehnologic al piesei prelucrate pe cale
mec, iar caracterul tehnologic al pieselor nu constituie o confirmare a caracterului tehnologic al masinii in
ansamblu;
 - Evitarea unor specificatii exaggerate pt tolerante sic alit supraf;
- Piesa care este tehnologica in cond de productie de serie mica, poate sa fie cu totul netehnologica la
fabricarea ei in productia de masa, iar tehnologia productiei de masa, care realiz pretul de executie cel
mai mic al pieselor, poate sa devina o sursa de sporire a chelt si pierderilor de serii mici de fabricatie;
- La proiectarea formei geom a pieselor sa se aiba in vedere: manipularea usoara a acestora,
centrarea si fixarea precisa si sigura, prelucrarea cat mai multor supraf din aceeasi prindere;
- Elem auxiliare care nu sunt tratate cu aceeasi atentie comparative cu elem de baza, in ceea de
priveste operatie de finisare, contin reserve mari de economii;
- Analiza constructiv-tehnologica pe elem separate poate duce la cresterea coeficientului de utilizare a
metalelor, la imbunatatirea caract tehnologic al pieselor fabricate, la cresterea rand masinii si la reducerea
pretului de cost al fabricatiei;
- Finisarea pieselor, pt obt formelor tehnologice necesare, este legata de utilize pe scara larga a pieselor
si ansamblurilor unificate, de unificarea diferitelor elem constructive, de reducerea nomenclatorului de
materiale, scule si instrumente de masura;
- Reducerea timpului de pregatire-incheiere,inificarea maxima a diametrelor int si ext ale orificiilor
si pieselor si amplasarea lor in piesa pt utilize pe linia de prelucrare in flux a acelorasi dornuri,
suporturi, dispositive de ghidare maresc gradul de echipare a procesului si reduc consumurile de forta
de munca-in cazul trecerii pe linia de fabricatie in flux, de la prelucrarea pieselor de un tio la un lat tip;
- Proiectarea pt prelucrabilitate sa nu piarda din vedere asigurarea facilitatilor de montare a pieselor
comp in produs;
- Piesele finite pot rezulta prin modif formei unui semifabricat sau prin imbinarea unor
semifabricate, in functie de procedeul de prelucrare preconizat; in acest sens, se recomanda preluare
avanajelor formarii geom a materialului semifabricat in proiectarea comp;
- Minimizarea prelucrarilor cerute ori de cate ori este posibil; daca o piesa cu o anumita forma
constructive se poate realiaza prin mai multe procedee tehnologice, adoptarea unui procedeu de executie
depinde de influenta mai multor factori ca:dimens, precizie dimensionala si geometrica, factorul econ;
- Obt unei forme tehnologice coresp nu conduce numai la micsorarea consumurilor de manopera si
materiale, la reducerea greutatii si scurtarea ciclului de fabricatie, ci deter si modificari radicale in
conceperea diferitelor ansambluri ale masinii si creaza premisle coresp in ceea ce priveste
imbunatatirea calitatii si marirea sigurantei in exploatare a masinilor si pieselor.
Remarca : forma constructive, materialul si procedeul tehnologc preconizat sunt interdependente
si, prin urmare, a proiecta corect o forma constructive insemana a proiecta o forma tehnologica, iar
pt aceasta este necesar a se lua in cons toate cond tehnologice impuse piesei.
In constructia struc mec un nr important de elem comp mec se realiz prin turnare din fonta. D. p. d.v
al rolului functional pe care aceste piese il au in ansamblul struct, ele se pot grupa in urm categ:
- Comp al caror rol functional impune cond de rezistenta mec ridicata si de executie precisa;
- Comp al caror rol functional nu necesita cond de rezistenta si executie deosebite.
 Marea majoritate a comp struct mec, inclusive cele realiz in faza de semifabricare prin turnare sau
alte procedee, sunt supuse prelucrarilor finale prin aschiere. Stabilirea procedeelor de prelucrare, a nr
de faze si de operatii se face luand in considerare urm aspecte:
- Cond tehnice de precizie dimensionala si calitate a suprafetei piesei finite, care impugn tipul
operatiei de prelucrare, nr de faze si param cinematici al prelucrarii;
- Forma si nr suprafetei de prelucrat, care impugn tipul si nr de operatii de prelucrat;
- Nr pieselor de prelucrat, care det tipul procedeului si al utilajului de lucru;
- Indicatorii tehnico-econ spefici fiecarui procedeu de prelucrare.
Alte elem comp ale struct mec pot fi realiz in constructive sudata, datorita urm avantaje pe care le
confera acest tip de constructii trunate: reducerea consumurilor materiale cu cca 30…40%; reducerea
manoperei de executie cu cca 30% datorita micsorarii adaosurilor de prelucrare; micsorarea duratei de
executie de cca 2..3 ori; posibilitatea corectarii erorilor de conceptie si executie. Un alt nr important de
piese comp ale struct mec sunt realiz prin deformare plastica(forjare libera, matritare), in general, ca
procedeu de semifabricare si mai putin ca procedeu de realiz a pieselor finite.
Procesul tehnologic general de executie a strcut mec se incheie prin precesul de asamblare. Avnd in
vedere faptul ca usurinta, productivitatea si costul asamblarii depend intr-o foarte mare masura de forma
pieselor, este necesar ca in faza de proiectare sa se tina cont de cerintele impuse de procesul de montaj.
Recomandarile generale ce trebuiesc avute in vedere la proiectarea formei pieselor d. p.d.v al cond de
montaj sunt:
- In productia de seria mare sau de masa operatiile de lacatuserie si ajustaj sunt excluse;
- Formele complicate ale pieselor creeaza dificultati la montaj;
- Tolerantele prea stranse sa fie prevazute doar in cazurile absolut necesare;
- Piesele standardizate si normalizate sa fie utilizate intr-o masura cat mai mare;
- Lanturile de dimens sa fie formate din cat mai putine dimens; nr de ajustaje de precizie inalta al unei
aceleiasi piese sa fie cat se poate de mic posibil;
- Subansamblurile sa fie formate dintr-un nr cat mai mic de piese comp, introducerea de piese
suplimentare fiind justificata numai in cazurile in care se ajunge la o simplificare a formei pieselor sau
subansamblurilor.
6.2.4 Proiectarea asistata de calculator
Proiectarea asistata de calculator(Computer Aided Design-CAD) se refera la proiectarea unor modele sau
produse pe baza unor software-uri specifice;principalele activitati realiz pe baza acestei thenici de
proiectare sunt:
- Realiz de schite, planuri si proiecte constructive;
- Realiz calculelor ingineresti impuse de cerintele functionale si de proiectare a produselor;
- Stab specificatiilor de materiale, materii prime, energie care sunt necesare pt realiz produsului;
- Analiza econ prin evaluarea costurilor;
- Analiza si selectarea variantelor optime ale produsului sau comp sale sau testarea si verificarea
variantei selecate pe baza unor programe de simulare care reproduce cond de functionare ale
produsului sau comp acestuia;
 - Selectarea variantei finale pe baza unor criteria tehnico-econ.
Algoritmul de lucru pt proiectarea asistata de calculator include urm faze:
- Introducerea datelor din tema de proiectare;
- Prelucrarea datelor de intrare prin executarea calc de dimmensionare si a desenelor; dupa realiz
acestora toate calc si desenele se stocheaza;
Remarca : prelucrarea datelor incepe cu cautarea in baza de date a unui produs similar; in cazul
gasirii unui produs similar, acesta se decompune in ansambluri, subansambluri si piese-tipizate sau
specific; comp sus mentionate sunt cautate in arhiva si afisate pe display; dupa care proiectantul
decide daca pot fi utilizate ca atare sau cu anumite modificari.
- Intocmirea proiectului preliminar care cuprinde desenele de ansamblu si subansambluri,
performantele tehnice si evaluarea costurilor;
- Proiectarea de detaliu pe baza unor prg specific care realiaz calculi de proiectare, modelare, simulare sau
optimizare; result obt de concretizeaza in desenel de executie si listele elem copm ale produs.
Remarci : unsistem CAD contine urm elem de baza: hardware, software de baza, extesie
software de baza, compilatoare, software de aplicatii. Toate datele obt pe baza proiectarii CAD sunt
necesare pt proiectarea tehnologica care, in cazul aplicarii organizarii pe baza principiilor
ingineriei concurente, se executa in paralel cu proiectarea constructive. Implementarea unui sist de
proiectare asistata de calc este necesar sa se faca pe baza unei analize econ a costurilor.

6.3 Metode de organizare a fabricatiei ce pot conduce la reducerea timpilor de realiz a

struc mec
6.3.1 Elem ale planificarii si selectiei proceselor de fabricatie

Planificarea proceselor de fabricatie poate fi definite ca un process de tranf a datelor de proiectare in

instructiuni de lucru sau ca o functie ce stabileste precesele si parametrii acestora care trebuie utilizati si
masinile capabile sa desf aceste procese in scopul de a transf un semifabricat intr-o piesa finite.
Planificarea productiei reprez una din activitatile cele mai amri consumatoare de timp; de cele mai
multe ori planificarea este precedata de o analiza a altenativelor procesului si de optimizare a acestuia.
Principalele activitati ale procesului de planificare pot fi impartite in urm categ generale:
- Interpretarea si insusirea cerintelor specificate; impartirea pieselor de prelucrat pe masini;
-Deter necesitatilor produselor pt fiecare etapa de lucru; selectia princip echip pt conducerea proceselor
- Selectia sculelor, a secventelor si a pasilor de lucru pt fiecare operatie;
- Calculul timpilor de realiz a operatiilor; elaborarea planului documentatiei de lucru.
Planificarea operatiilor procesului de fabricatie poate fi realiz in urm 2 moduri:
- Planificarea manuala a operatiilor se bazeaza, de regula, pe planuri nestandardizate ale procesului
si creste probabilitatea introducerii de scule nestandard;
- Planif si selectarea automata a proceselor(CAPP – Computer Aided Process Planning), caz in care planificatorul
transcribe datele desenului sub o forma conversationala in codul necesar, si prg executa restul activitatilor prin tratarea
automata; avatajele principale ale planificarii automate sunt urm: reducerea dependentei de experienta planificatorului;
reducerea duratei de planif; reducerea costului planificarii si, implicit, al productiei; elaborarea de planuri mult mai
adecvate; gener de planuri mult mai precise; cresterea productivitatii.
 Remarca : procesul planificarii automate se bazeaza pe urm doua metode de generare
si implementare ale procesului de planificare:
- Metoda variantelor, care este bazata in principiu pe tehnologii de grup si consta in urm pasi
esentiali: constr catalogului sau a meniului pe care este chemat si a planului proceselor de fiecare
gama de piesa care da setul de masini unelte; crearea software-lui necesar pt examinarea fiecarei
piese, descoperirea planurilor necesare in catalog precum si gasirea planurilor de operatii asociate.
- Metoda generative a planif proceselor, care consta in urm pasi esentiali: descrierea de detaliu a
piesei; descrierea in catalog a proceselor necesare pt a se fabrica piesa; descrierea masinilor unelte
si a sculelor care ar putea realiza aceste procese; elab software-lui pt inspectia pieselor, proceselor
si masinilor necesare, capabil sa controleze sis a deoisteze orice incompatibilitate existent la pct ant.
Selectarea tehnologiei ca va fi utilizata este influentata de un mare nr defact. In afara cerintelor
diverse si multiple ale beneficiarilor, unul din cei mai importanti fact in slectarea tehnologiei il reprez
costurile; pt stabilirea caract de cost se utilize urm formule:
- f(x)= K𝑥 𝑎 (6.5), pt x>0, unde: f este functia de cost, k este o constanta iar a este param econ de
scara(0<a<1)
- f(x)=0, pt x=0;
- f(x)=F+vx, pt x>0, F, v sunt costurile fixe , resp variabile.

6.3.2 Metode optime pt reducerea timpilor de fabricare a produselor

6.3.2.1 Sol gen de reducere a duratei cilcurilor de fabricatie
Reducerea duratei ciclului de fabricatie, care influenteaza princip activitati econ ale intreprinderii,
este indreptata in urm doua dir:
- reducerea per totale de fabricatie a produselor;
- reducerea la maximum sau eliminarea intreruperilor din cadrul ciclului de fabricatie.
Principalele sol tehnice de reducere a duratei ciclurilor de fabricatie:
- reducerea duratei operatiilor tehnologice, care se poate realiza prin urm metode: innoirea so
modernizarea tehnologiilor de fabricatie; automatizarea, robotizarea si informatizarea proceselor de
fabricatie; introducerea sist flexibile de fabricatie, perfectionarea organizarii spatiale si in timpa a
productiei, rationalizarea proceselor de munca prin aplicarea principiilor ergonomice;
- reducerea la maxim a timpilor de pregatire- incheiere, prin efectuarea operatiilor specific in per de
intreruperi(in zilele nelucratoare, in schimburile in care nu se lucreaza), prin introducerea metodei de
prelucrare in grup sau prin fol unor reglari tip si universal care conduc, in gen, la reducerea vol de
munca pt realiz lucrarilor de pregatire-incheiere;
- automatizarea sau mecanizarea operatiilor de control combinata cu aplicarea metodelor statistice
sau de calcul probabilistic, a metodelor de autocontrol;
- reducerea ca durata a operatiilor de transport intern prin optimizarea fluxurilor de transport din
cadrul intreprinderii, prin mecanizarea operatiilor de manipulare a operatiilor de incarcare, prin utilize
unor mijl de transport ci viteze si capacit sporite;
 - reducerea duratei proceselor natural prin inlocuirea acestora cu procese tehnologice
avansate(inlocuirea proceselor de iscare naturala in cazul vopsirii cu procese bazate pe diferite tehnici);
- reducerea duratei intreruperilor interoperationale prin aplicarea unor masuri de imbunatatire a
organizarii fluxurilor de fabricatie si amuncii.
Reduceea duratei totale a ciclului de fabricatie demonstreaza o fol buna a fortei de munca, a
masinilor, utilajelor, suprafetelor de productie.

6.3.2.2 Metoda Just in Time

Metoda Just in Time a fost create de fabricantii japonezi in idea reducerii spatiilor de stocare si a
consumului de resurse materiale; metoda este ascociata cu sist *stocuri reduse* sau *zero stocuri* care
conduc la fluxuri rapide si la un sist de gestiune simplificat. Aplicarea metodei este impusa de
necesitatea de a face fata variabilitatii cererii pietei, exigentei clientilor in materie de termene si a
concurentei mondiale; rezultatul scontat trebuie sa fie realiz productiei la cerer, fara intarzieri si la
costuri scazute(fig. 6.4). De altfel, ecuatia fundamental a conceptului Just in Time este urm:
Productie=Cerere, ceea ce inseamna ca fabricantul produce cant de produse strict necesara pr a
satisfice la mom oportun cerintele immediate ale beneficiarilor.
Actualmente, fabricantii produselor ind au urm 2 importante preocupari, preocupari care corespund, de
altfel, dir de actiune ale metodei Just in Time:
- de a creste reactivitatea sist logistic si de productie, resp de a livra fara intarziere o cerere de
diversificata; pt aceasta este nevoie de scurtarea ciclurilor de fabricatie, fapt ce impune reducerea
stocurilor la toate nivelurile, resp: stocurile de mat prime(pp o livrare frecventa a acestora), stocurile in
curs(pp reducerea timpilor interoperationali si de fabricatie nefectiva) si stocurile de produse finite(pp
schimbarea foarte rapida a fabricatiei);
- de a diminua costul global al productiei rationalizand fabricatia prin eleiminarea operatiilor
inutile; astfel, operatiile neproductive(miscari de materiale si piese, stocari, asteptari, cautari, grupari,
control, distrugeri, reparari, supravegheri) care nu aduc nici o val adaugata pot fi in mare parte
redusesau chiar suprimate diminuamd stocurile, fapt, ce va deter o circulatie mai rapida a pieselor.
Remarci : in cadrul sist Just in Time, comunicarea se
face de la faza finala catre cele primare, a i
semifabricatele/produsele ajung exact la timp la p de
fabricatie urm, iar fluxul productive este astfel
coordonat incat este evitata acumularea de inventor
suplimentar intre operatii.
Aplicarea metodei are ca effect reducerea intarzierilor,
cu cond imperativa de reducere a supraproductiei si a
stocurilor, cauze generatoare de mari pierderi de timp
in procesul de fabricatie.
Prin eliminarea excesului de stocuri, care su tendinta
de a masca adevaratele prb ale productie, va fi mult
mai usor a se detecta si a se rezolva prb reale.
 6.3.2.3 Metoda Kanban
Este o forma particulara a metodei Just in Time , al carei obiectiv este Acela de s dimunua inertia sist
de fabricatie-care se masoara prin durata intre urm 2 mom: mom livrarii materiei prime de catrea un
furnizor si mom livrarii produsului de ctrea fabricant, aceasta inertie este cu atat mai mica cu cat
circulatia fluxului de material este mai simplificata iar debitul este mai mic si omogen ca natura. Metoda
asigura so controlul ordinii activitatilor si stocurilor din cadrul procesului de productie.
Metoda vizeaza dimunarea inertiei sist de fabricatie ptin urm actiuni: circulatia simplificata a
fluxurilor materiale; realiz unui debit simplu de flux material prin reducerea marimii loturilor de
fabricatie si livrarea materiilor prime la mom oportun; omogenizarea naturii fluxului material care
poate fi obt prin standardizarea produselor si a fabricatiei.
Remarci : sist bazat pe met Kanban lucreaza astfel :
- cartel(eticheta) Kanban este lipita pe fiecare container care contine un nr predet de piese;
-info incluse pe cartel sunt urm: denum piesei si a operatiei, denum locului de origine si a destinatiei,
cant din container;
- in mom in care un post de lucru are nevoie de aprovizionare cu piese, muncitorul preia din zona
de depozitare un container, scoate cartel de pe container si o depune intr-un loc stabilit dinainte;
- cartela Kanban este preluata de persoana care se ocupa cu refacerea stocurilor interfazice;
- supervizorii pot regla sist a i daca nivelul stocurilor tinde sa creasca vor scoate din circulatie un
nr de Kanban-uri, iar daca nivelul stocurilor este scazut pot sa-l creasca.
Nr ideal de cartele Kanban dintr-un sist se poate calcula cu rel : N=DT(1+x)/C,
N= nr total de containere; D= ritmul planificat la locul de munca; T=timpul mediu de
asteptare pt refacerea cu piese plus timpul mediu de fabricatie pt un container cu piese ; x=o
variabila legata de politica manageriala care reflecta posibila ineficienta in sist.
Principalele cerinte impuse asupra sist, in vedeerea reducerii inertiei acestuia:
- implementarea rationala a mijl de fabricatie(in insule sau in linii de fabricatie) in vederea
coordonarii optime a fluxului material, a minimizarii timpilor neproductivi(de transfer, de stocare) si a
descentralizarii oprganizarii si distribuirii sarc de fabricatie;
- fluxul material implica optimizarea rel cu furnizorii prin urm forme: contracte de fidelitate,
comunicare buna, comenzi deschise, localizare geografica apropiata;
- adaptabilitatea mijl de fabricatie la loturile de fabricatie, resp la debitul mediu al fluxului material,
prin posibilitatea efectuarii unor reglaje rapide, a schimbarii rapide a sculelor;
- fluxurile informationale trebuie sa asigure regularizarea fluxului materiale.

Remarca : metoda Kanban nu poate functiona intr-un sist neflexibil;din acest motiv, inaintee
de trecerea la aplicarea metodei trebuie realiz flexibilitatea sist de productie prin: includerea de
celule flexibile in sist de fabricatie, motivarea personalului, integritatea lantului aprovizionare-
fabricatie-distributie, mentanenta productive.
 6.3.2.4 Metoda *zero defecte*
Defectiunile care apar in timpul unei faze de fabricatie impugn oprirea imediata a fabricatiei in faza
urm, conducand astfel la riscul intarzierilor in livrarea produsului. De ex, defectarea si oprirea masinii
in cadrul unui proces de fabricatie antreneaza oprirea tuturor masinilor care opereaza in aval. La randul
lor masinile care opereaza in amonte ar trebui oprite, intrucat functionarea lor ar conduce la constituirea
stocurilor in fata masinii defecte. Pt eliminarea acestui risc, una din netodele optime o reprezinta
metoda *zero defecte*, care pp realiz unei fiabilitati ridicate a echip de fabricatie.
Remarci : in contextual aplicarii metodei Just in Time, orice defectare a unei masini poate conduce la
pierderi ce depasesc pe cele cauzate strict de defectarea masinii resp. Este inutil sa se puna la p un
process de fabricatie tip *just in time * sau *zero defecte* daca se formeaza stocuri de piese in dreptul
masinilor.
Fiabilitatea necesara a echip de fabricatie poate fi obt, in gen, pe urm cai:
- masuri aplicate de proiectant si fabricat, resp: prevederea unei accesibilitati, logistici si activitati
de service optime;
- masuri aplicate de utilizatori, resp: prevederea de personal specializat pt realiz mentenantei,
asigurarea unor cond de lucru adecvate si stabil unei logistici cpresp pt mentenanta produsului.
Realiz unor caracteristici de fiabilitate optime a sist de fabricatie impune insa, cunoasterea atat
de catre producator cat si de beneficiarul echip a urm etape:
- cunoasterea proceselor daunatoare care pot aparea in procesul de functionare, a cauzelor si
defectelor acestora si care influenteaza caracterisricile de disponibilitate ale echip de fabricatie;
- cunoasterea nivelelor de calitate impuse pt realize chip de fabricatie si a nivelelor atinse de
producatorii de echip similare in vederea asigurarii disponibiltatii optime a echip;
- cunoasterea met si sol tehnice ce pot fi aplicate, atat in faza de conceptie cat si cea de utilizare a echip
de fabricatie, in vederea imbunatatirii si asigurarii unor caract optime de disponibilitate ale acestuia.
Metodele de crestere a fiabilitatii si disponibilitatii echip de fabricatie pot fi grupate :
- metode de conceptie constructive, aplicabile in faza de proiectare constructive a echip si care se
bazeaza, printer altele, pe urm ,masuri aplicabile sau utilizabile la conceperea acestora; optimiz
comportarii dinamice a struct echip; utiliz unor elem comp cu faibilitate ridicata; aplicarea unor sol
tehnice care sa conduca la diminuarea efectelor proceselor daunatoate; prevederea unor val optime ale
dimens comp, param de lucru, rezistentelor admisibile; asig unei baze de date coresp privind echip
similare.
- metode de fabricare, aplicabile in fazele de proiectare tehnologica si de fabricare ale echip si acre
se bazeaza pe urm masuri: prevederea unor param tehnologici de prelucrare coresp;utilize unor
procedee si sist tehnologice de prelucrare optime; utilize unor metode si tehnologii optime de montaj;
- metode de exploatare, aplicabile in faza de utilizare a echip, bazate pe urm masuri: stabilirea cond
de exploatare; stabil comportarii termice a struct masinii unelte; optimiarea ciclurilor de lucru ale
masinii unelte; controlul permanent al elem comp cu fiabilitate scazuta; supravegherea permanenta a
functionarii; rupunerea in functionare prin effect de reparatii coresp ale elem defecte; evitarea
exceselor in exploatare.
 Aplicarea acestor metode in fiecare din fazele de realiz sau utilize a echip de fabricatie va conduce la
cresterea considerabila a caract de disponibilitate si la o imbunatatire e efectelor econ ale utilize acestuia.
In gen, la realiz unor caract optime de disponibilitate si fiabil se pot aplica urm doua strategii: de
inlaturare a defectelor; de prevenire a defectiunilor. Aplicare uneia dintre cele doua strategii va fi
evidentiata prin luarea in considerare a ponderii costurilor defectelor sau prevenirii defectiunilor in
totalul costurilor pt asigurarea fiabilitatii; daca costurile defectelor sunt preponderente, rezulta ca au
fost aplicate principiile si sol tehnice coresp primei strategii, iar daca costurile de prevenire sunt
preponderente a fost aplicata cea de-a doua strategie.
Metoda *zero defecte* poate fi aplicata pe urm 2 planuri disticte:
- in interiorul unitatii productive, functia scop fiind aceea de a diminua la zero refuzurile de produse
sau comp ale acestora, rebuturile, pierderile de mteriale; realiz acestui deziderat se bazeaza pe
depistarea defectelor ce pot aparea intr-o per de timp data, analiza acestora si a cauzelor ce le produc,
deter chelt necesare pt eliminarea lor. Printr-o analiza econ comparative a variantelor posibile se poate
selecta variant optima, adoptarea deciziei bazandu-se pe urm elem: posibilitatile tehnice si
organizatorice de eliminare a defectelor si cauzelor lor, necesitatile beneficiarului si sit concreta pe
piata a produsului resp;

- in rel cu furnizorii, caz in care acceptarea produselor finite sau semifabricatelor se face pe baza urm
metode : A.Q.L (nivel de calitate acceptabil), cinform careia livrarea produselor sau semifabricatelor
are la baza gruparea defectelor in 3 clase(val A.Q.L sunt reglementate prin standard si normative
specific fiecarei fabricatii si reprez nivelul max considerat acceptabil al produselor cu defecte din
cadrul lotului livrat de furnizor, depistarea primului defect critic conducand la respingerea lotului);
P.P.M(parti per milion), care comparative cu AQL, preconizeaza reducerea ponderii produselor ca
defecte din cadrul lotului sub 0.1%(aplicarea acestei metode pp o colaborare stransa intre beneficiar si
fuenizor pt punerea la p a programelor de calitate si necesita o per de timp si fonduri de investitii
inseminate pt realiz de noi linii de fabricatie).
6.3.2.5 Metoda proiectarii pt fabricatie (DFM- Design for Manufacturing)
Metoda proiectarii pt fabricatie este o incercare care trebuie sa deter inginerii din proiectare sa
reduca complexitatea produselor prin reducerea nr de piese sau elem care il compun sis a deter
diminuarea ciclului proiectare-fabricatie. Proiectarea pt fabricatie se va face utiliz un set de restrictii, de
regulide fabricatie si de cerinte in proiectarea produsului, care pot utilizate pt a orienta proiectul spre
satisfacerea cerintelor fabricatiei.
In reprez cunostintelor despre fabricatie se pot utiliza urm metode: utiliz calc, logicii predicatelor,
retelelor semantice, regulilor de productie; prin aceste metode datele pot fi reprez intr-o struct unica
specifica, iar intr-o eventuala baza de date continand cunostintele despre fabricatie, pt planif procesului
ar putea fi utilizate unele restrictii parametrice pt: selectarea procesului selectarea masinii-unelte,
divizarea proces pe secvente de prelucrare, selectarea sculelor, selectarea dispozitiv si a elem de fixare.
In gen, inginerii de fabricatie trebuie sa cunoasca, inca din faza de studio de proiect,
constrangerile legate de fabricatie-datorate mijl tehnice si montajelor pe care intreprinderea le utilize;
de asemenea, ei trebuie sa integreze prb de logistic ape care utilize produsului le poate impune .
 Pt aceasta inginerii de fabricatie trebuie sa posede un bun nivel de cunoastere a metodelor si tehniciilor
de planificare sau de aprovizionare, a mijl de productie ale intreprinderii si de asemenea, de o maniera
gen, ei trebuie sa cunoasca dificultatile si specificitatile de lucru ale proiectantilor din celelalte
compartimente.
In cazul struct mec, pt realiz unor forme, moduri de cotare si marimi ale tolerantelor in cazul comp
acestor struct, care sa corespunda param functionali impusi si cond concrete de lucru si care sa permita
o realiz cat mai econ si d.p.d.v tehnologic, este necesar ca, pt realiz fiz in cond optime a elem comp al
struct, in faza de proiectare sa se realiz o corelare intre forma constructiva rezultata din calcul si forma
tehnologica a acestuia.

6.3.2.6 Metoda P.E.R.T

Metoda P.E.R.T a fost pusa la p de NASA in 1956bpt lansarea programului Polaris sub denum de
*Programul de evaluare si control a activitatilor*(Programme Evaluation and Research Task);
initial,metoda a fost fol pt controlul termenelor de execuite a diferitelor lucrari in scopul scurtarii
acestora(pert-time), dar ulterior sfera ei de aplicare s-a largit cuprinzand mai multe domenii(pt calculul
pretului de cost al produselor-pert cost).
Metoda fol reprez grafica bazata pe teoria matematica a grafurilor. In cazul aplicarii metodei la
studiul proceselor de fabricatie, procesul se descompune in lucrari sau operatii simple(fig. 6.5), care
implica cinsumuri de timp, materiale sau manopera; aceste date se transpun in grafice simple cu
simboluri distincte stabilite in baza unei codificari zecimale(in functie de gradul de complexitate a
procedului de fabricatie si de gradul de impartire a acestui process in operatii simple).

Pt constructia unei retele sunt necesare urm 6 etape:

- stabilirea listei de lucrari, ale ordona dar cu cond cuprinderii tuturor acestora;
- stabil unei liste de lucrari care trebuie sa se succeada in ordinea anterioritatii acestora;
- construirea grafurilor partiale, care consta mai intai in definirea lucrarilor imediat anterioare altora,
construirea apoi a unei matrice(in care se include lucrarile-unele anterioare celorlalte) pe baza careia se
stabilesc grafurile partiale prin plasarea lucrarilor la nivelul stabilit anterior in cadrul matricei;
- regruparea grafurilor prin transf sumei grafurilor partiale intr-o retea a i fiecare lucrare sa nu se poata
regasi decat o singura data;
- deter lucrarilor initiale si finale;
- construirea retelei propriu-zisa pe baza careia se vor deter timpii si limitele acestora.
In functie de result obt pe operatii si e totalul procesului, datele prezentate in grafice sunt
restructurate, urmarindu-se continuu reducerea timpului de executie a licrarilor(costul ecestora).
Metoda PERT permite un control permanent al datelor preliminate cu realiz effective ale procesului de
fabricatie, fapt ce faciliteaza luarea de masuri operative pt inlaturarea cauzelor care genereaza abateri
de la programul stabilit initial.
 6.3.2.7 Metoda MRP
Metoda MRP(Materials/Manufacturing Requirements Planning) este o me de gestiune a productiei
prin planif. Fol metodei in cond practice se realiz in scopul conducerii si gestionarii productiei atat pe
termen lung cat si pe termen scurt si numai pe baza tehnicilor infomatice care necesita date de intrare
de mare acuratete.
Nivelurile de aplicare ale met sunt urm:
- MRP I, care se aplica ca un sist de control al stocurilor(lansarii comenzilor);
- MRP II, se aplica ca un sist de control al productiei si stocurilor;
-MRP III, aplicata ca un sist de planificare si programare a resurselor dedicate activitatii de produxtie
si care cuprinde pe langa subsist de fabricatie si subsist de marketing, contabilitate, finante, proiectare.
Metoda MRP se aplica, in special, in cazul fabricatiei unor struct complexe ce au numeroare comp
constructive. Principalele functii ale sist MRP sunt urm:
- Planul ind si commercial, al carui obiectiv este acela de a fixa directia pe care o va urma
intreprinderea pe linia de productie intr-o per imediat urmatoare si care stabil plecand de la strategia
intreprinderii si da la info interne sau ext furnizate de diverse servicii(commercial,productie, personal);
- Programul director de productie, care este stabilit in cadrul planului anterior printr-o impartire pe
per relative scurte si care defineste productia pt per imediat urm;
- Calculul incarcarilor glogale, care permite verificarea concordantei dintre nevoile planificarii si
capacit intreprinderii;
- Calculul necesitatilor dependente, care stabileste necesarul de resurse in vederea realiz productiei;
- Calculul incarcarilor detaliate, prin care se verifica daca incarcarile stabilite prin calculul
necesitatilor nu sunt sup capacitatii postului de lucru cons;
- Urmarirea si controlul fluxului incarcarii, care permite controlul la posturile de lucru cele mai
importante in sensul in care exista diferenta intre durata utilizata in calculul nevoilor si cea dintre mom
intrarii si iesirii piesei din postul de lucru;
- Contolul executiei, care verifica daca ansamblul ordinelor de fabricatie ce trebuie sa soseasca la
un post de lucru coincide cu cele prevazute in planul director de productie;
- Buclele de reglaj, resp o prima bucla care permite refacerea planului director in cazul in care
calculul incarcarilor indica imposibilitatea respectarii angajamentelor luate prin acest plan si o a doua
bucla, plasata intre controlul executarii incarcarilor si calculul nevoilor; in cazul constatarii unor
abateri(supraincarcari sau subincarcari) intre incarcarea globala si capacitatea intreprinderii se stabilesc
o serie de masuri de reglare.
Reglarea finala a planului are ca scop urm ajustari:
- Ca sarcina de productie sa fie inferioara capacit, cond materiala evidenta;
-Ca sarc sa tinda catre capacit, cond econ ce permite rentabilizarea utilizarii mijl si a capacit de fabricatie.
 Cap. 7 Tehnici si concepte de proiectare si fabricatie a struct mec pe baza
principiilor ingineriei concurente
7.1 Tehnici si concept de conducere si realiz optima a fabricatiei
7.1.1 Fabricatia asistata de calculator(CAM)
Fabricatia asistata de calculator (Computer Aided Manufacturing- CAM) realiz, pe baza activit asistate
de calc, conducerea si supravegherea mijl de productie la executia produselor in procesul de fabricatie.
Sist CAM se bazeaza pe comanda dir a uilajelor pe prelucrare prin intermediul unor programe pt
utilajele de prelucrare resp(masini unelte cu comanda program numerica, centre deprelucrare, sist
flexibile de fabricatie) care sunt arhivate pana la lansarea comenzii pt executia produsului, mom in care
acestea sunt utilizate de catre sist CAM.
Princip caracteristici ale fabricatiei asistate de calcul sunt:
- Cresterea gradului de automatizare a operatiilor specific procesului de productie;
- Descentralizarea responsabilitatitii in realiz operat pana la nivelul cel mai scazut in executia lor.
Functiunile de baza ale sist de fabricatie asistata de calc sunt: pregatirea semifabricatului si sculelor,
planificarea si programarea fabricatiei, fabricatia propriu-zisa, functiuni auxiliare intermediare.
Avantajele aplicarii sist CAM, d.p.d.v al tehnologiilor:
- Realiz o reducere considerabila a timpului consumat de produs;
- Faciliteaza analiza variantelor constructive-tehnologice in vederea stabilirii sol optime;
- Elimana erorile privind comanda si conducerea procesului de prelucrare si realiz controlul automat al
prelucrarii;
- Prin simulare numerica se pot elimina unele testari experimentale, dificile si costisitoare;
- Posib reducerii loturilor si a seriilor de fabricatie in stransa leg cu cresterea diversitatii ofertei pornind
de la acelasi produs de baza in concordanta cu oscilatia puternica a cererii pt produsele de baza.
7.1.2 Conceptul fabricatiei flexibile
Conceptul de falexibilitate se manifesta sub urm 2 forme:
- Flexibilitatea de utilize a sist de fabricatie, care exprima capacity acestuia de a prelucra un nr cat
mai mare de piese, variante d.p.d.v. al caracteristicilor constructive si tehnologice;
- Flexibilitatea de adaptare a sist, care exprima capacity acestuia de a prelucra un nr cat mai mare de
piese in cond unui effort minim de adaptare la schimbarea sarc de fabricatie.
Aceste doua comp ale flexibilitatii, desi conduc la prb diferite in ceea ce priveste conceptia si
fabricarea sist flexibile, pot si solutionate simultan a i sa conduca la realiz caracterului flexibil al sist
de fabricatie. Gruparea fabricatiei, a sist de transport, a stocarii intr-un sist automatizat flexibil ofera
multiple posibilitati comparative cu struct clasice de fabricatie.
Automatiz complexa si flexibila a fabricatiei impune cresterea performantelor echip tehnologice in
sensul automatiz ciclurilor de lucru, al ridicarii criteriilor de eficienta si productivitate; pt echip de
automatizare se impugn urm cerinte: cresterea flexib si preciziei de functionare; imbunatatirea
comportarii dinamice; reducerea consumurilor de energies i materiale; miniaturizarea si modularizarea
comp si aparatelor; simplifucarea operatiilor de montare, intretinere si depanare; tipizarea interfetelor
si consolelor operator.
 Elem de masura pt automatizare flexibila constau in: automatizarea struct de productie;flexibilitatra
struct de productie; introducerea unui sist logistic de transport, depozitare; automatizarea mijl de
transport; automatizarea sist de depozitare si stocare a semifabricatelor, sculelor si pieselor finite;
imbunatatirea sist de mentenanta.
Introducerea flexibilitatiinsi utilize acesteia, tat de producator cat si de beneficiar, sunt dependente
de urm factori: graduln de pregatire genrala a productiei; experienta si pregatirea in dom proiectarii,
fabricatiei si utilizarii unui sist flexibil; gradul de automatizare a proiectarii si fabricatiei; gradul de
adaptabilitate a fabricantului si beneficiarului la tipul rapid de productie, la realiz si utilize produselor.
In acest context, conceptual de flexibilitate implica un studio complex al procesului de fabricatie,
studio ce necesita realiz unui sist complex de indicatori ce contine si defineste urm aspecte:
- Activitatea econ a fabricantului(caracteristicile productiei, tipodimens si sortimente de piese
fabricate), nivelul tehnic al masinilor unelte si sist de transport din dotare(grad de automatizare,
posibilitati de reglare si intretinere), experienta in dom proiectarii, nivelul de organizare si experienta
in dom exploatarii sist flexibile;
- Activitatea econ a beneficiarului(necesar de produse, cond de calitate si procizie impuse,
experienta in exploatarea produselor);
- Eficienta econ a investitiei(oportunitatea introducerii sist flexibile, marimea productiei, ritmul de
schimbare a tipului de produse, beneficii).
Integrarea unui sist flexibil de fabricatie in cadrul unei intreprinderi trebuie sa aiba in vedere urm:
- Struct organizatorica si de desfasurare a activitatilor din cadrul intreprinderii(circulatia info prin
documemte are un efect de franare asupra introducerii sist automatizate flexibile deoarece eficacitatea
acestora depinde de gradul lor de integrare in derularea activitatilor );
- Exploatarea sist felxibile da fabricatie isolate nu este utila intreprinderii decat in masura in care
serveste pt dezv unor proiecte pilot; din acest motiv, realiz de sist flexibile de fabricatie isolate trebuie
sa se efectueze numai printr-o planificare total apt integrare;
- Rata de utiliz a fiecarei post de lucru din cadrul sist flexibil depinde de urm fact: caracteristicile
comenzii, succesiunea comenzilor, ordinea de marime a comenzilor;acesti factori pot conduce la
pierderi de capacity pe fiecare post daca sist flexibile sunt realiz cu masini care se completeaza
reciproc(sist flexibile care sunt realiz din masini ce pot acoperi o arie larga efera posibil functionale
suplimentare de echilibrare a ratei de utilize pt fiecare sist flexibil);
- Sist de scule, dispositive, mijl de functionare, transport si stocare trebuie sa fie integrate de o
maniera echilibrata in organizarea unui sist flexibil, iar mijl pt sarcinispecifice(prindere, fixare) care nu
contribuie la crearea de val trebuie sa fie integrate in spatial masina;
- In stadiul de planificare este indispensabila simularea unui sist flexibil, logica de organizare
rezultata trebuie sa corespunda cu software-ul de comanda care va fi utilizat mai tarziu;
- Calc de rentabilitate traditionale nu mai sunt utilizabile in cazul fabricatiei flexibile datorita orientarii
lor asupra procedeelor de prelucrare;
- Stabil din start a unui sist adecvat de comunicatie asigura disponibilitatea tehnica a sist flexibila;

- Obiectivele productiei automatizate si flexibile conduc la o repartitie a lucrului si la evaluarea

prestatiilor dupa forme si continuturi noi ale muncii;
 - In cazul fabricatiei flexibile nu este important numai nr de piese produse in unit de timp, o
importanta deosebita prezentand-o calitatea produselor, comportamentul, responsabilitatea in cadrul
echipei, atitudinea fata de mijl de productie;
- Activitatile de supraveghere, de intretinere sau comunicare in cadrul unui sist flexibil de fabricatie
impugn noi profile de activitate pt personalul deservent;
- Utilizatorul unui sist flexibil trebuie sa-si aduca aportul prin idei practice posibile in ceea ce
priveste derularea, interdependente, modul de lucru, inca inainte de stabilirea software-ului de organiz;
- Activitatile de planificare a activitatilor, de calcul de timp, de programare a masinilor vor fi
efectuate flexibil pt ca toate datele necesare la un mom dat sunt disponibile in orice mom.
Efectele econ principale ale realiz si utilize sist felxibile de prelucrare: cresterea considerabila a
productivitatii muncii; reducerea nr de masini, in comparative cu sist traditionale; micsorarea spatiului
de productie si a spatiilor auxiliare; reducerea consumatorilor specifice; cresterea calitatii si preciziei
prelucrarii; reducerea timpului necesar pregatirii productiei si a timpilor necesari reglarii masinilor-
unelte; reducerea la minim a stocurilor de productie neterminata; reducerea duratei de asimilare in
fabricatie a produseloer noi; realiz unui process de productie usor de supravegheat in toate pct cheie.

7.1.3 Conceptul fabricatiei integrate cu calculatorul(CIM)

In baza acestui concept, ultimul nivel in struct ierarhica a sist felxibile de fabricatie esre
reprezentat de sist integrate cu calculatorul. Daca masinile unelye automate si sist flexibile aveau ca
principal obiectiv realiz fabricatiei fara inteventia operatorului, sist de fabricatie integrate se refera la
acelasi obiectiv, realizat insa, prin integrarea proceselor materiale cu cele informationale.
In afara sist flexibil de fabricatie, struct unui sist de fabricatie integrat ci aclculatorul(CIM) include
calculatoarele si programele aferente cu privire la activitatile de proiectare, planificare a productiei,
controlul produselor so proceselor, marketing. Rolul calculatorului este acela de a coordona intregul
process de productie, de la proiectare, specificatiile privind materialele si receptia semifabricatelor
pana la activitatile de fabricatie si desfacere.
Implementarea sist CIM poate conduce la
urm avantaje: cresterea vit de adaptare la sarc
ext si cresterea productivitatii muncii si
reducerea nr de masini unelte; reducerea
costului si timpului de lucru pt realiz
produsului; imbunatatirea considerabila a calit
produselor; reducerea gradului de ocupare a
spatiilor si imbunatatirea cond de lucru.

In cadrul unui sist CIM, intrarile sunt

reprez de comenzile pt fabricarea produsului,
iar iesirile sunt reprez de produsele finite,
asamblare, verificare si pregatire pt utilize.
Schema etapelor de realiz a unui produs in
cadrul unui sist CIM este prez in fig. 7.1.
 Caracteristicile de baza ale unui sist CIM pot fi definite astfel:
- Sist CIM poate fi cons ca un sist global ce contine toate subsist care realiz toate cerintele productiei;
-Integrarea sist este realiz cu ajutorul calc, prin utilize unor programe specifice si a unei baze de
date unice care este reinnoita permanent;
- Sist CIM pot fi automatizate complet si au create posibilitatile si cond pt optimizarea continua a lor;
- Toate activitatile productive din cadrul unui sist CIM pot fi interconectate si corelare, deoarece aceste
activitati au un suport comun;
- Struct unui sist CiM se realiz in functie de activitatile ce trebuie desfasurate in cadrul unei
intreprinderi ind si coordinate prin calc;
- Coordonarea prin calc a activitatilor sist CIM se asigura prin urm sist: computer aided design-
CAD, computer aided testing-CAT, computer aided planning-CAP, computer financial planning-CFP,
computer aided manufacturing-CAM, computer aided quality assurance-CAQ.
Implementarea sist CIM in cadrul intreprinderilor ind impune, insa , rezolv urm prb de natura
tehnica, econ si sociala:
- Cerinta de a prevedea echipe de utilizare, programare si intretinere a sist, formate din personal cu
pregatire de specialitate in dom utiliz tehnicii de calcul, elaborarii programelor sau intretinerii si
remedierii defectiunilor la marea varietate si complexitate a echip comp;
- Nr mare de masini si echip care trebuiesc inlocuite prin utilize sist si care nu mai corespund cu
noile cerinte tehnice;
- Capitalul mare ce trebuie investit datorita costului ridicat al echip si programelor;
- Conceptiile econ si mentalitatile sociale care favorizeaza mentinerea sist de fabricatie conventionale.
De asemenea, implementarea sist CIM necesita un timp indelungat datorita complexitatii etapelor ce
trebuie parcurse, resp: introducerea marii diversitati de sist si programe; implementarea unor noi metode
pt managementul intreprinderii. Decizia cu privire la implementarea unui sist CIM trebuie sa fie luata,
dupa o analiza a eficientei econ, analiza care trebuie sa ia in considerare un sist complex de parametrici.
Cu toate aceste prb difcile care ingreuneaza implementarea sist CIM, introducerea si utilize lor pe
scara larga in cadrul intreprinderilor ind trebuie sa se bazeze pe urm considerente:
- Un sist CIM este o sursa importanta de introducere a progresului tehnic, care impune si creaza
cond pt o perfectionare permanenta a pregatirii utiliatorilor sai;
- Desi eforturile financiare pt introducerea sist CIM sunt destul de importante, eficienta utilize lor
este evidenta, intrucat aceste sist sunt create pt folosinta indelungata.

7.1.4 Conceptul de reconfigurare a sist de fabricatie

Sist de fabricatie reconfigurabile(SFR) au aparut ca raspuns la incapacitatea sist anterioare(sist
flexibile de productie, liniile de transfer) de a face fata cu success la schimbarile frecvente ala cererii
de produse, functionalitatii sau ale vol de productie; sist reconfigurabile trebuie sa furnizeze
productivitatea si flexibilitatea necesare la mom potrivit si la cel mai bun cost.
 Aceste sist poarta denum de reconfigurabile deoarece sunt constiuite din module care pot fi
rearanjate ssau inlocuite rapid si intr-o maniera flexibila si au fost concepute sa faca fata schimbarilor
frecvente ale pietei referitoare la produse, vol sau tehnologie; sunt sist de fabricatie hibride ce realiz u
compromise intre sist de fabricatie flexibile si liniile de transfer. Reconfigurabilitatea unui sist de
fabricatie reprez posibilitatea de adaugare, suprimare sau modificare a functionalitatilor, comenzii,
struct masinilor sau proceselor sist. Arhitectura unui sist reconfigurabil trebuie sa fie deschisa pt ca in
caz de nevoie sa poata fi ameliorata, reconfiguarat sau marita in loc sa fie inlocuita.
Reconfigurarea unui sist de fabricatie este impusa de urm cauze: schimbarea pieselor produse;
schimbari in vol productiei; schimbari ale scalei productiei, deschiderea catre alte piete sau scaderea
cererii pt un produs; schimbari ale felxibilitatii necesare unei configuratii date: trecerea de la productia
de masa la o productie de loturi sau mixta; schimbari de tehnologie sau de proces: ex, trecerea de la
prelucrarea conventionala la prelucrarea de mare vit.
Principalele nivele de realiz a reconfigurabilitatii unui sist sunt urm: reconfigurarea la nivelul sist;
reconfigurarea la nivel functional; reconfig la nivelul operatorului.
Criteriile de baza aplicate in conceptia sist de fabricatie reconfigurabile sunt urm:
- Flexibilitatea: flexibil produsului, masinii, traseului tehnologic, operatiilor, vol;
- Timp: productivitatea, timpi tehnologici, aux, de transfer, de reconfigurare, de schimbare a productiei;
- Cost : viabilitate econ, capital imobilizat, costul echip, costul spatiilor imobilizate, investitii in stocuri
de materii prime/ utilaje/consumabile, costul functionarii(energie, taxe, consumabile, intretinere, punere
in functiune, utilaje, timpi de amortizare ), costul reconfigurarii(rearanjarea modulelor, schimbarea sau
rectificarea operatorilor, costul schimbarii utilajului, costul lansarii in productie);
- Resurse: disponibilitate, fiabiliatate, variabilitate, reactivitate;
- Calitatea: legata de produs(capabilitate, game de precizie realiz, tolerante geom, de forma si
dimensionale, starea supraf, rugozitate), legata de sist de fabricatie (repetabilitate, durata de viata a
pieselor fabricate, rapiditatea raspunsului fata de cererile pietei, resp normelor de calitate);
- Reconfigurabilitate: modularitate, integrabilitate, convertibilitate, personalizare, diagnosticare; -
Specificatii tehnice: rigiditate, capaci dimensionale, marimi(compactitate, spatiu ocupat, accesibilitate,
vizibilitate), puteri, vit de aschiere si avans, vit de pozitionare, lungimi de curse, parametric limita;
- Energie: disponibilitate , fiabilitate, variabilitate, reactivitate;
- Mediu: tipul de energie, reciclarea echip si consumabilelor, respectarea normelor de mediu;
-Intretinere: caract de intretinere, disponibilitate, siguranta in functionare, robustete, fiab, disponibilitate si
cost al pieselor de schimb si al competentelor tehnice, timpi medii de eparatii, tipul intretinerii;
- Resursa umana: disponibilitate, fiabilitate, variabilitate, securitate, cost, ergonomie.
7.1.5 Conceptul refabricarii produselor
Conceptual de refabricare pp realiz unui ansamblu de operatii prin care in produs complex, avand
o uzura fizica sau morala pronuntata, poate fi adus in starea de produs nou fabricatprin utilize unor
elem comp din struct veche a produsului. Principalele avantaje ale aplicarii conceptului de refabricare
sunt urm: reducerea costurilor produsului refabricate, reducerea substantial a termenelor de fabricare si
livrare, imbunatatirea peerformantelor produselor refabricate.
 Ciclul de refabricare al unui produs cuprinde urm 2 faze disticte:
- Faza de demontare a produsului uzat urmata de trierea vizuala, controlul dimensional si
defectoscopic, evaluarea pieselor rezultate; in urma acestei faze pot rezulta urm categ de piese: piese
uzate care nu mai pot fi recuperate d.p.d.v tehnic, piese recuperabile care pot fi fol ca semifabricate pt
alte piese noi si piese bune de utilizat in cadrul subansamblurilor produsului refabricate;
- Faza de refabricare, care include elaborarea proiectului de refabricare(prin proiect se poate prevedea
extinderea si imbunatatirea performantelor produsului), resp elaborarea proiectului constructive si a
tehnologiiloe de refabricare, alaborarea planului calitatii pt operatiile intermediare si finale, analiza
variantelor posibile si alegerea variantei optime pe baza analiz tehnico-econ si economico-sociale,
incercarea prod refabricate, elaborarea instructiunilor de utilizare si a sist de urmarire in exploatare.
Principalele efecte tehnoci-econ ale refabricarii produselor ind sunt urm:
- reducerea consumurilor specifice prin materialele recuperabile ce intra in piesele refolosibile(cu
sau fara recinditionari) sau prin materiale recuperabile si reciclabile;
- posibilitatea schimbarii destinatiei sau rolul initial al produsului in sensul imbunatatirii acestora;
- eliminarea unor etape de proiectare si fabricatie;
- posibilitatea imbunatatirii performantelor tehnice ale produsului.
Remarci : refabricarea produselor este un concept care poate fi inclus in conceptul general al dezv
durabile. Prin refabricare produselor devin reciclabile, efectele fiind deosebite pe mai multe planuri,
resp: tehnici, econ, social, ecologic.
7.2 Tehnici de simulare si modelare a struct mec si a proceselor de fabricatie
7.2.1 Conceptul de simulare a struct si proceselor de fabricatie
Proiectarea struct mec sau a proceselor de fabricatie pe baza principiilor ingineriei calsice si a
metodelor analitice s-au dovedit a fi neacdevatept studierea interactiunilor complexe dintre comp struct
sau dintre fazele procesului de realiz a acesteia. Din acest motiv, au fost create o serie de metode si
tehnici care sa permita studierea aspectelor de mai sus fara a fi necesara realiz fiz a struct sau procesului.
Una din aceste tehn o reprez simularea, care constituie un instrument de analiza aplicat in urm scopuri:
- stabilirea efectelor schimbarilor effectuate in cazul unei struct existente;
- evaluarea performatelor unor noi struct.
Simularea este def ca fiind procesul de proiectare si realiz a unui model sau experiment in scopul
studierii si intelegerii comportamentului struct si al evaluarii strategiiilor posibile pt functionarea si
realiz acesteia; tehnica de simulare este fol, in gen, pt proiectarea unor struct complexe, pt planificarea
si controlul acestora. Construirea unui model de simulare pt o stryuct reale are ca prim pas stabil info
despre struct, info ce pot fi dobandite din exoerientele anterioare si pot fi introduse in nforma simbilica
sau numerica. Ipotezele si info adoptate in simulare au la baza date tehnice, experimentale si teoretice
accumulate din experienta anterioara, fapt ce confera reazultatlor obt o foarte buna concordanta cu
realitatea. Prin tematica sa generala, simularea urmareste descrierea modelului, realiz efectiva a
modelului sau analiza acestuia.
 In cazul simularii procesulor d fabricatie, modelul creat pt simulare opereaza in paralel cu sist de
fabricatie, iar parametrii planificati suntidentificati si fol in derularea modlului dupa un altgoritm sau o
strategie de optimizare urmarindu-se marirea performantelor sist. Tehnicile de simulare a fabricatiei pot
contribui essential la elaborarea unor procese de fabricatie cu performante ridicate. Pe baza acestor
tehnici, in urma analizei rezul, se obt date privind eficienta econ, info functionale sau se pot analiza
caracteristicile fabricatiei(nr de piese prelucrate, timpul de executie, costul aproximativ al procesului) pt
a folosi ulterior strategii de optimizare pt realiz unei mai bune precizii si eficiente econ.
Cresterea complexitatii struct si proceselor necesita strategii de similare mult mai eficiente pt
accelerarea procesului de simulare.
Remarci : in cazul simularii functionarii unui atelier, simularea pe un model existent al atelierului
permite detectarea pct ‘slabe’ ale acestuia, resp: existent zonelor de strangulare, intreruperile fluxului
de piese asigurate de catre sist de transport, nr insufficient de palate. Analiza prin simulare a
diverselor propuneri de modificare, deduse pe baza diagnosticului efectuat, permite urm:
- evaluarea propunerilor, reducerea termenelor de livrare, reducerea productiei neterminate;

- conducerea corecta a atelierului prin prevederea termenelor de fabricatie, evaluarea

costurilor, minimizarea productiei neterminate, dimunarea rebuturilor.
- In cazul aparitiei unei comenzi urgente, simularea permite prevederea perturbatiilor inevitabile, ceea
ce va permite cinducatorilor atelierului sa modifice ordinea indeplinirii comenzilor sau sa redistribuie
resursele a i sa se minizeze consecintele asupra result activitatii atelierului
- Evaluarea si compararea diferitelor strategii de conducere a atelierului, in scopul de a asopta
sol cea mai performanta;
- Realiz de aplicatii complexe ale simularii, destinate imbunatatirii continue a reazult
productive, plecand de la modificarea zilnica a planului de conducere, a i capacitatile fiz,
resursele umane si materiale sa fie utilizate optim.

7.2.2 Conceptul de modelare a struct si proceselor de fabricatie

Modelarea unui sist poate fi def ca o reprez logica in cadrul unui model a comp importante din sist.
Princip caract ale modelarii sunt urm: sa fie expresiva, sa inglobeze in model toate proprietatile din sist
care intereseaza, sa fie usor de inteles si folosit, sa permita analiza si luarea de decizii cu privire la sist
real. Avantajele princip lae unui model sunt: este usor si ieftin de realizat si fol comparative cu sist real;
nu ia in consideratii detaliile nerelevante;este usor de analizat si de luat decizii pe baza lui.
Modelarea unui sist real trebuie sa ia in consideratie in cadrul modelului realizat urm aspecte ale sist:
- Aspectul structural, care trebuie sa reflecte comp sale si leg dintre comp;
- Aspectul functional, care trebuie sa reflecte functionalitatea sist ca intreg, exprimata prin functiile
de transfer ale sist indifferent de starile sale individuale;
- Aspectul comportamental, care trebuie sa reflecte starile diferite prin care trece sist pe parcursul
procesului de utilize.
 Intrucat exista o multitudine de tehnici de modelare, prb importanta a procesului de modelare o
constituie deter celei mai bune metode de creare a modulului. Cele mai frecvent utiliz modele discrete
care furniz caract statistice ale variabilelor ce descriu fluxurile; ex, in cazul sist de fabricatie.
Modelele discrete pot evidentia urm aspecte: coef de utilize al unei masini; nr mediu de piese aflate in
asteptare pe un sist de transport, media patratica a intarzierii livrarii unui ansamblu de piese; estimarea
duratei necesare pt realiz unui plan impus; ponderea timpului ocupat de fiecare ioerator in parte.
Una din cele mai utilize metodologii de modelare este modelarea inteligenta a sist de fabricatie, care
prez struct, comportamentul si functionalitatea sist ca un intreg al com sale, evidentiind rel cauza-efect
dintre comp.
Pt proiectarea,controlul si evaluarea diferiteloe aspecte ale unor procese ce compun un sist ind, este
necesara elaborarea riguroasa a unei retele de modelare care are rolul de a sesiza complexitatea sist de
productie si de a inlesni analiza detaliata a sist.
Metodologia de modelare include toate aspectele unui sist ind : struct(poate fi ierarhica sau grupata),
comportarea si functionalitatea sa. Modalitatile de modelare sunt multiple, dar raspunsurile date de
acestea sunt partiale referitor la problematica modelarii unor astfel de sist; uneori capcit lor de analiza
nu se adreseaza nevoilor special ale domneniului de fabricatie. Strategia de modelare este axata pe
procesul de proiect, procesul de planificare si prelucrare; ex , pot fi simulate schimbarile din proiect iar
pe aceasta baza pot fi evaluate corespondenta rel cauza-efect, planificarea procesului si procesul de
prelucrare(similar, o schimbare la finalul productiei poate conduce la modificare in proiect sau in
delurarea oricarei alte activitati a procesului). Avantaj princip ale acestui tip de modelare si analiza sunt:
poate conduce la o intelegere mai buna a proiectului si la o integrare mai buna a activit de productie.
O alta metodologie de modelare este cea bazata pe ‘retelele functionale orientate pe obiecte’, in
cadrul careia intreg procesul este reprez graphic ca o retea de activitati conectate prin canale
informationale; elem informationale care trec prin canale vizeaza activitatile, iar fiecare activitate
consuma info de intrare, o evalueaza si genereaza elem informationale la canalele sale de iesire in
conformitate cu regulile care defines fiecare activitate. Aceasta metodologie a fost dezv pt a incorpora
toate aspectele privind un sist: struct, fucntionalitatea si comportamentul sip t a permite utilizatorului
un control calr al unui sist complex la orice nivel, fara a pierde vreun aspect urmarit.
Strategia de modelare bazata pe retelele functionale orientate pe obiecte suporta reprez grafice prin
vizualizarea modelului ca o retea; modelarea introduce categ de modele fundamentale si specifica cum
se realiz obiectele programate pornind de la obiectele reale. Aceasta strategie de modelare este
potrivitta, in special, pt procese complexe de productie; strategia pune in evidenta rel de leg
calitative(cauza-efect) dintre activitati cu sist de productie(aspect neglijat de majoritatea metodelor de
modelare) si are posibilitatea de a reprez procese ind complexe cu detalii si semnificatii suficiente.
7.2.3 Conceptul fabricatiei virtuale
Fabricatia virtuala(Virtual Manufacturig) este un mediu de fabricatie integrat artificial, aplicat pt a
simula si verifica toate nivelurile de decizie si control din cadrul unui process de fabricatie. Dezv
fabricatiei virtuale are ca scop usurarea proiectarii pieselor si fabricilor, analiza productiei curente,
simularea perturbatiilor din sist si controlul operatiilor zilnice. Schema unui process modern de realiz a
unui produs utilizand, printer altele si fabricatia virtuala, este prez in fig. 7.2.
 Un sist de fabricatie virtual trebuie considerat ca o imagine software a sist de fabricatie integrate
care poate simula si procesul de proiectare a unui produs si procesul de fabricatie la nivelul unei sectii.
Calculatoarele integrate intr-un process de fabricatie virtual pot realiz urm activitati:
- Datorita automatizarii ciclurilor de fabricatie, pot colecta info de pe o portiune larga a operatiilor
desfasurate in cadrul procesului de fabricatie, info care include cea mai buna prognoza asupra
performantelor trecute si viitoare;
- Pot prognoza raspunsul fabricii la modificarile aduse proiectelor de executie pt piese, loturi de
piese, planuri sau alocari de resurse;
- Pot simula cu exactitate operatiile desfasurate in intreprindere si intr-o fabrica similara celei ce a fost
controlata recent.
Pe aceasta baza, inginerii de fabricatie pot analiza cu usurinta urm aspecte privind fabricatie:
- Beneficiile aduse de achizitionarea unor masini noi;
- Modificarile aduse desenelor de executie fara a fi nevoie de realiz unor prototipuri costisitoare.
Remarci : in variant clasica, inginerii de
fabricatie utilizau pachete de programe de simulare
de sine statatoare pt a analiza aptitudinile de
fabricatie sip t a evalua posibilele modificari; pt
validarea simularii era necesara o cant insemnata de
info de descriere a sectiei de fabricatie si a operatiilor
sale curente si experti pt a organiza, rula si
interpreta result simularii. Din aceste motive si
datorita marimii procesului si a costurilor rodicate cu
manopera, simularile erau foarte costisitoare si
rareori folosite.
Sist fabricatiei virtuale introduce noi abordari si
caractetistici ale procesului de proiectare si fabricatie
a unui produs:
- Posibilitatea testarii si validarii produsului pornind
de la criteria subiective(estetice, ergonomice); -
Evitarea realiz machetelor sau prototipurilor, care
conduc la durate si costuri mari de fabricate; -
Posibilitatea varierii param produsului pe un prototip
vitual, pt a-l optimiza, in diferite faze de conceptie-
fabricatie-montaj a acestuia.

7.3 Concepte de intreprinderi bazate pe strategii ce iau in cons reducerea timpului de fabricatie
7.3.1 Intreprinderi bazate pet imp si varietate
Strategiile bazate pet imp si varietate caracteriz intreprinderile care utilize intreg potentialul sist
avansate de productie pe care le au in dotare; aceste intreprinderi valorifica superior timpul ca principal
sursa de avantaj copmpetitiv. Principalele caracteristici ale unei astfel de intreprinderi sunt:
 - Activitatile se desf a i timpul de raspuns la orice solicitare sa fie min, fara a reduce diversitatea
produselor fabricate sau eficienta econ de ansamblu;
- Capacit organizationale trebuie sa permita funct fara strangulari, intarziri si stocuri mari;
- Fluxurile informationale si materiale trebuie sa circule rapid, deciziile trebuie sa fie luate prompt,
iar adaptabilitatea la modificarile mediului trebuie sa fie rapida;
- Capacit manageriale trebuie sa inteleaga sis a permita castigarea avantaj competitive print imp si
varietate.
In cadrul unei intreprinderi bazate pet imp, timpul consumat pt toate activitatile este concentrate
in vederea scurtarii duratei de raspuns a acesteia sip t evitarea disiparii performantelor potentiale.
Disiparea sau pierderea de timp se produce in cadrul activitatilor de programare a productiei, vanzare-
desfacere, cercetare-dezv; modul in care intreprinderile resp trebuie sa actioneze la nivelul activitatilor
mentionate mai sus este urm:
- In cadrul activitatilor de productie se impune utilize sist flexibile de fabricatie, a sist CIM, a
metodei Just in Time, utilize sau aplicarea acestora conducand la eliminarea timpilor de asteptare, la
cresterea timpului de prelucrare efectiva, la marirea vit de circulatie a info; de asemenea, intreprinderea
va cauta sa produca loturi mici de fabricatie dar variate, sa scurteze cat mai mult timpul de raspuns sis a
evite seriile mari de fabricatie;
- In cadrul activitatilor de vanzare-desfacere se impune implementarea unui prob\gtam de reducere
a timpului de raspuns la solocitatile pietei;
- In cadrul activitatilor de cercetare-dezv, scurtarea timpului cinsumat cu aceste activitati permite
intreprinderii sa promoveze rapid produsele noi pe care le realiz.
În concluzie, rezultă că timpul reprezintă o variabilă de bază prin intermediul căreia se pot aprecia
performanțele unei întreprinderi,;astfel, o întreprindere va avea întotdeauna posibilitatea să se mențină
sau să câștigi noi poziții în domeniul și piața pe care acționează în următoarele condiții: - își bazează
toate activitățile pe timp pentru a profita la maxim de potențialul de care dispune
- realiz o varietate mare a producției și un proces de inovare continu pentru a realiza o apropiere de
cerințele beneficiarilor
- va acționa pentru reducerea sau elimin întârzierilor și va răspunde rapid la modificarea mediului econ

7.3.2 întreprinderea ideală (virtuală)

O întreprindere ideală (virtuala) reprezintă idealul de organizare al unei întreprinderi producătoare de
produse industriale în cadrul căruia ar trebui să acționeze o multitudine de zero - uri( zero defecte, zero
stocuri, 0 întârzieri, zero accidente, 0 hârtii, 0 conflicte), efectele acțiunii acestor multiplii de 0 sunt
prezentate în tabelul n r 7.1.
 O întreprindere virtuală trebuie să satisfacă
următoarele condiții:
- la nivel de întreprindere, sistemul de simulare are
nevoie de modelarea întregului sistem în detaliu, la
nivelul de detaliere la care sunt modelate
subsistemele (secții de prelucrare și asamblare,
magazin și sisteme de transport);
- spațiul acoperit de sistem întreaga întreprindere
sau chiar mai multe întreprinderi;
- sist trebuie să facă față sit în care nivelul de automatizare diferă de la o secție la alta și de la o mașină-
unealtă la alta;
- modelul realizat trebuie să poată fi extins treptat în mărime și detaliu;
- modelul trebuie să permită și înlocuirea unui subsistem vechi cu unul nou
Pentru dezvoltarea unei întreprinderi virtuale se pot utiliza următoarele două metode:
- dezvoltarea unui sistem de simulare complet nou
- construirea unui sist utilizând tehnicile de simulare deja existente (metode mai eficientă in reducerea
efortului pentru dezvoltarea unui întreg model de simulare).

7.3.2 Conceptul de re- inginere întreprinderii

Conceptul de re-inginere propune reconfigurarea organizării întreprinderii la nivelul proceselor
operaționale, pt ca aceasta să înfrunte cu succes schimbările din lumea afacerilor; practic întreprinderea
va înceta organizarea serviciilor pe baza diviziunii muncii și va trece la organizarea acesteia pe procese
ce vor fi orientate spre satisfacerea în condiții superioare a cerințelor clienților și pe creșterea
competitivității întreprinderii. Conceptul a apărut ca urmare a cerinței de a reproiecta funcționarea
întreprinderii în raport cu noul context econ, tehnologic și social care se manifestă prin trecerea de la
societatea industrială la cea informațională globală.
Remarcă: Noțiunea de proces în cadrul re – ingineriei trebuie interpretată în sens larg, care depășește
limitele inteprinderii și ia în considerare leg acesteia, în amonte și în aval, în cadrul fluxului ce începe
de la originea intrărilor și până la beneficiarul produsului.
Conceptul de re-inginere, pe baza căruia se realiz orientarea și redefinirea activităților din
întreprindere, este impus de următorii factori:
 - clienții, care ti piața produselor industriale au devenit profesioniști, ei fiind cei care decid în
raport cu furnizorii: ce doresc, când doresc, cum doresc;
- competiția, care se intensifică în condițiile căderii barierelor vamale și globalizării pieței; în aceste
condiții, performanța va fi reprezentată de prețul scăzut, calitate ridicată și cele mai bune servicii
- schimb, care se accelerează ca ritm, ca urmare a globalizării pieței și a econ, când pe piață sunt prezenți
din ce în ce mai mulți competitori, ciclul de viață al produs sa redus simțitor iar tehnologiile au evoluat.
Obiectul re -ingineriei î-l reprezintă orientarea și reproiectarea acelor procese care au fost
identificate de următoarele trei criterii:
- disfuncționalitatea, respectiv acele procese care generează cele mai multe probleme prin lipsa lor
de eficiență si contribuția redusă la asigurarea competitivității;
- importanța, procesele cele mai importante fiind cele care sunt orientate nemijlocit spre satisfacerea
cerințelor clienților( costuri, calitate, diversitate ,timpul de livrare) și contribuie în mare măsură la
obținerea valorii adăugate;
- probabilitatea de succes a acțiunii de re-inginere, conform căreia procesele cu cele mai mari șanse de
reușită vor fi cele care se vor situa pe primele locuri ale unei liste de priorități a proceselor pentru care se
inițiază reproiectarea.
Principalele direcții în care se produc schimburile în cadrul întreprinderii care își reproiectează
procesele sunt următoarele:
- trecerea de la organiz funcțională la cea pe proces, resp de la departamentele funcționale la echipele de
process;
- trecerea de la operațiile simple la lucrări complexe;
- transformarea lucrătorilor din subordonați în decidenți;
- trecerea pregătirii lucrătorilor de la stadiul calificării la cel a educație multivalente;
- deplasarea centrului de greutate la binomul performanțe- recompense de la activitate la rezultate; -
transformarea criteriilor de avansare a lucrătorilor prin înlocuirea rezultatelor cu abilitățile;
- transformarea valorilor în cadrul culturii întreprinderii;
- transformarea rolului managerilor din supraveghetori în îndrumători;
- transformarea structurilor organizatorice in sensul aplatizării acestora;
- transformarea șefilor din apreciatori de rezultate în lideri.
Problemele perioadei actuale care impugn re- ingineria intreprinderi pot fi grupate astfel:
- schimbările importante în parametri și regulile care definesc competiția respectiv: flexibilitatea în
operare a cerințelor, timpul de introducere pe piață a produselor, maximizarea profitului, ciclul de
viață mai redus al produselor;
- capacitatea structural- organizatorică pentru implementarea schimbărilor majore, având în vedere
faptul că întotdeauna birocrația și mentalitățile opun rezistență schimbării;
- ineficiența sistemelor informaționale care pot determina costuri ridicate;
- conducerea ineficientă a tehnologiilor avansate pentru realizarea schimbărilor majore
 Cap. 8 Rolul colaborarii in conceptia si dezv proiectelor/produselor ind
8.1 Aspecte generale privind colaborarea in industrie
8.1.1 Elem de colaborare la dezv unui produs/proiect ind
Ciclu de dezv a unui produs/ proiect industrial este compus din mai multe faze, dintre care
principalele pot fi grupate astfel: studiul de fezabilitate, pre- dezvoltarea, dezvoltarea, industrializarea
și producția, caracteristicile principale faze pot indica necesitatea realiz unei colaborări între membrii
echipei care își aduce aportul la dezv produsului/ proiectului sunt prezentate în tabelul 8.1

Conf concept de Inginerie concurentă realiz acestor faze trebuie să se bazeze pe urm principii de bază:
- pe o colaborare puternică în cadrul sau între diferite faze/ procese concurente
- pe o bună cuprindere și putere de înțelegere a rezult din cadrul fiecărei faze de către toți membrii
echipei de lucru
- pe integrarea rezultatelor obținute în cadrul fiecărei faze.

8.1.2 Necesitatea realizării unei munci colaborative și a creării unui mediu colaborativ
Conform principiilor ingineriei concurente, colaborarea este facilitată prin metode de lucru comune
în fiecare din procese, iar reușita aplicării acestor principii constă într-o colaborare strânsă între membrii
echipei de lucru, respectiv prin crearea unui mediu de muncă colaborativa. Sub termenul de muncă
colaborativă se pot regrupa toate activitățile umane care se bazează pe intervenția, simultană sau nu, a
mai multor personae; termenul poate fi utilizat și pentru cazul colaborări la distanță( pe baza tehnicilor
informatice actuale, colaborarea la distanță poate fi sincronă și interactivă)
 Remarci: Un domeniu de cercetare care se ocupă de problematica colaborării pluridisciplinare și
care regrupează ansamblu de tehnici și metode ce contribuie la realizarea unui obiectiv comun de
către mai mulți indivizi( separați sau reunit prin timp și spațiu, cu ajutorul tuturor dispozitivelor
interactive se fac apel la informatică, telecomunicații și la metodele de conduit a echipei) este
domeniul denumit: munca colaborativă asistată de calculator( Computer Supported Collaborative
Work- CSCW);aceasta este un domeniu interdisciplinar care se bazează și reunește elemente din
stiințele umane, conducere și științele inginerești. Datorită confuziei dintre termenii colaborativ și
cooperativ, în unele publicații domeniul Computer Suported Collaborative Work mai este denumit și
Computer Supported Cooperative Work; întrucât termenul colaborativ este mai cuprinzător decât
cooperati, pare mai corectă utilizarea primului termen.
Implementarea în practică în cadrul întreprinderilor a muncii colaborative a fost facilitată de
apariția unor programe de concepție asistată de calculator( C AD) și a unor sisteme de schimburi de
date numerice care au permis implicarea unor servicii diferite din cadrul întreprinderii. În acest mod,
toți intervenții din fazele de realizare a unui produs - de la concepție până la marketing - au posibilitatea
să cunoască în orice moment starea de avansare a locului în cadrul proiectului (exemplu, în cazul în
care în cadrul concepției se efectuează o modificare a produsului, celelalte servicii trebuie să fie
prevenite automat). Munca colaborativă și în special cea asistata de calculator se poate baza pe
următoarele tipologii de mijloace:
- tipologia spațiu - timp, care se bazează pe două tipologii, respectiv: o prima tipologie bazată pe
timp care face distincția între munca asincronă, realizata simultan de diferiti participanți și munca
asincronă care permite fiecărui lucrător să lucrezi atunci când are posibilitatea sau când este necesar;
o ador tipologie bazată pe spațiu, respectiv atunci când se poate lucra în același loc sau când lucrul
se realizează la distanță iar prezența poate fi virtuală sau reală;
- tipologia funcțională, care se bazează pe definirea a trei spații pentru munca colaborativă asistată de
calculator;cele trei spații sunt următoarele: spațiul de cooperare în cadrul căreia documentele comune
ale colaborării sunt accesibile- pe baza anumitor reguli- pentru toți participanții;spațiul de coordonare,
care care permite colaborarea în timp, iar coordonarea asigură eficacitatea în realizarea activităților
echipei prin sincronizarea relativa muncii comune;spațiul de comunicare, care oferă participanților
posibilitatea schimbului de informații și de a ști ce are de făcut.
Succesul muncii colaborative depinde în mare măsură de faptul dacă colaborativ utilizat este capabil
să creeze și să susțină o dinamică bună a echipa ,exprimată prin numărul de schimburi de info. În cazul
în care colaborarea se realiz la distanță mediul colaborativ trebuie să îndeplinească urm condiții:
- să contribuie la a face să dispară virtualitatea prezenți în echipa de lucru;
- lucrul trebuie să se deruleze la fel de natural ca și în cazul prezenței reale;
- lucrulul in echipa trebuie să se bazeze pe o conducere mai eficace organizării lucrului care să se
sprijine pe posibilitățile noi oferite de tehnicile informatice – ca nou suport pentru cooperare,
comunicare și coordonare;
- dispozitivul tehnologic utilizat la mediul colaborativ nu trebuie să perturbe locul și dinamica
echipei create.
 Realiz acestor cond de către mediul colaborativ este impusă de faptul că dimensiunea sociala a
lucrului și a colaborării în echipă nu este mai puțin importantă decât dimensiunea tehnică. În cadrul unui
mediu colaborativ sunt importante următoarele elemente:
- coeziunea grupului, care este favorizată de îndeplinirea următoarelor condiții: membrii echipei
trebuie să se cunoască cât mai bine; fiecare membru al echipei trebuie să obțină informații sociale și
organizaționale despre ceilalți membri; împărțirea informațiilor globale pe sarcini de lucru și pe
activitățile în cursă ale echipei consolidează aparența obiectivă și subiectivă la echipă;
Remarcă: Pt a se creea un spirit de echipă este necesar să se creeze sentimentul apropieri între
membrii acesteia; în acest sens, un mijloc de eficace pt realiz coeziunii este oferit de programele de
mesagerie instantanee,care permit utilizatorilor să detecteze prezența colegilor pe linie pentru a le
transmite un mesaj, de a crea medii virtuale cât mai apropiate de mediile fizice obișnuite,de a pune în
practică anumite coduri ce pot reprezenta sentimente. Unul din riscurile princip ale acestor noi medii
de lucru este respingerea de către utilizatori a realizării unei comunicări totale. Prin urmare
mediul ,colaborativ creat trebuie să respecte viața particularăa membrilor echipei și libertatea de
organizare a muncii individuale.
- cunoaștere sau conștientizarea situației, conform căreia orice membru al echipei trebuie să
cunoască activitățile celorlalți membri, fapt ce va permite să dea un context propriei sale activități.
Remarcă: În cazul echipelor dispersate geografic, când schimburile de info sunt dificil de realizat- fapt
ce implică dispariția cunoștinței de grup - realiz unui mediu colaborativ impune crearea de mecanisme
de schimburi informale care să permită eliminarea acestui neajuns; în acest sens,o colaborare efice nu
se poate realiza decat intre persoane care au o încredere mutuală și legături bine stabilite

8.2 Faze de colaborare în cursul ciclului de dezvoltare al unui produs/ proiect

Colaborare reprez abilitatea de a comunica verbal, vizual sau prin alt mod în scopul de a face
schimburi de info și de a crea o înțelegere sau cooperare între două sau mai multe persoane care realiz un
obiect creativ comun. Aplicarea colaborării la dezv unui produs trebuie tratată cu mare atenție întrucât
aceasta poate oferi potențialul de a reduce costurile și de a crește viteza de livrare a produsului pe piață.
Colaborarea diferă la o fază de dez la alta a unui produs, ex, în fazele de studiu de fezabilitate și de pre
-dezvoltare nr de membrii ai echipei de lucru este mic iar reunirea fiz a acestora este posibilă, nr de
membrii trebuie să crească în funcție de complexitatea produselor în fazele de dezvoltare și
industrializare și în consecință reunirea fizică a acestora va fi dificil de realizat (feig 8.1).
Aceste diferențe implică problematici particulare pentru fiecare fază a procesul de dezvolt, astfel, în
cazul unui număr mic de participanți colaborarea este ușoară, iar în cazul unui număr mare de participanți
colaborarea devine dificilă, datorită localizării diferite - în multe cazuri în țări diferite cu limbi diferite.
Remarcă: În cazul produselor complex, repartiția și ierarhizarea activităților pentru dezv
acestora poate fi împărțită pe mai multe niveluri ierarhice, iar colaborarea va avea loc pe diferite
nivele.
 Primele etape ale colaborării au loc în faza de pre -dezvoltare când partenerii se reunesc în același loc
pentru a forma echipe de proiect integrate. Următoarele etape de colaborare se desf în faza de dezv, în
cadrul căruia membrii echipelor de proiectare sunt dispersați geografic. Această împărțire în faze în care
membrii echipelor pot fi în același loc sau dispersați prez urm inconveniente: costurile legate de
dispersarea personalul sunt mari, împărțirea în faze care se desfășoară între un singur loc sau în locuri
distanțate nu permit urmărirea ușoară și eficace a proiectului in sensul capitalizării cunoștințelor.
Remarcă: Un concept de colaborare care se aplică
în dom managementului proceselor de fabricație
poartă denumirea Collaborative Manufacturing
Management (CMM). Acest concept reflectă
necesitățile fabricanților de a colabora cu
cumpărătorii și alți parteneri, de a fi mai flexibil, agili
și sensibil. Conceptul fabricație colaborative este utilă
în planif, conducerea, documentarea și expunerea
infor despre operațiile proceselor și reprezintă o suită
de aplicații ce combină vizibilitatea stării producție în
timp real, traseul și istoricul produsului fabricat,
analizei performanței operațiilor de producție,
managementul procesului de producție, documentației
inginerești și proiectării ansamblului.

8.3 condiții și mijloace pentru o colaborare eficientă

La crearea unei structuri de colaborare este necesară gândirea, propunerea și stabilirea unor mijloace
sau condiții ce trebuie aplicate pt a preveni și favoriza lucrul în comun al unor participanți diferiți d.p.d.
v al domeniului de specialitate și d.p.d.v al localizării. Pentru rezolvarea acestor probleme este necesară
găsirea răspunsului urmatoarele întrebări:
- cum va fi posibil ca diferiti parteneri la conceperea și dezvoltarea unui proiect/ produs să poată fi
prezenți în cadrul fazelor ciclui de viață al produsului/ proiectului cu propriile lor concepții și
comportamente fără a fi necesare discuții și analize prelungite pentru stabilirea unei soluții unice?
- cum se poate rezol o sit în care avansează în mod diferit în rezolvarea sarcinilor din cadrul proiectului,
în care sunt necesare așteptări ale rezult unor parteneri când intențiile sau sol unor parteneri nu sunt
explicite?
- cum se poate realiza apariția la timp a produsului în cazul în care există tensiuni și conflicte între
diferiți parteneri?
- cum pot fi reformulate cunoștințele specifice unei anumite specialități și stabilite întru-un context
specific pentru a fi utilizate într-un context diferit?
- cum poate fi controlat aportul fiecărui partener la realizarea proiectului sau produsului?
 Răspunsurile la aceste întrebări se pot regăsi printre următoarele soluții:
- inventarierea și reflectarea asupra principalelor prb cu care se confruntă un mediu colaborativ
- inventarierea aspectelor tehnice și organizațională privind colaborarea reală și aspectele privind
abordarea colaborării într- o structură virtuală
- integrarea mai ușoară a partenerilor prin realizarea unei reciclări prealabile acestora pe problemele
specifice concepției și dezvoltării produsului/ proiectului la care urmează să colaboreze
- realiz unor echipe de concepție/ dezv pe baza unei experiențe anterioare a diferiților parteneri pe
problemele specifice
- identificarea și conceperea unui sistem de criterii care să permită integrarea diverselor puncte de vedere
diferite în cursul procesului de concepție;
- stab unor sol de reprez a produselor și procesorul care să permită o capitalizare coresp a cunoștințelor
- stab unor sol de utilize a cunoștințelor capitalizate și obț în cadrul proiecte pentru realiz proiectului/
produsul nou
- conceperea, dezvoltarea și punerea în aplicare a unui mediu de lucru pentru concepția colaborativă
- stabilirea unui sistem de gestiune și coordonare a fazie de concepție în vedere ameliorării continue a
performanțelor.
Remarcă: În cadrul unei colaborări inginerești, riscurile care sunt reduse prin colaborare nu trebuie
înlocuite prin alte riscuri care sunt inerente în cadrul colaborării. Pentru a menține această colaborare
este necesară transferarea datelor între colaboratori.
O colaborare eficientă a mai multor parteneri, pentru concepția sau dezv unui produs sau proiect,
impune respectarea mai multor cond sau cerințe, ex: pt o colaborare standard se impun urm cerințe:
- integrarea partenerilor, condiție care impune urm cerințe: accesul direct al tuturor partenerilor la info
și transparența pentru toți colaboratorii indiferent de rolul lor, în cond în care echipele create au
caracteristic continuitatea lucrului și reunirea unor sisteme neomogene
- ușurința utiliz unor tehnici sau mijl de comunicare și colaborare ,cond care impun urm cerințe: ușurința
implementării acestui mijl și tehnici, ușurința lucrului cu acestea, flexibilitate, extensibilitate, asigurarea
inspecțiilor și siguranței în funcționare
- integrarea ciclului de viață al produs, cond care impune posibilitatea de acces la date din dif domenii
- stabilirea unor sol comune cond care impune , de ex, aplicarea cu precădere a formelor de
standardizare, a conceptelor de tipizare sau modularizare sau aplicarea conceptului de fabricare.
Tehnologia colaborarii, care permite diferitelor persoane sau grupuri de persoane de a lucra împreună
din locații depărtate, se poate baza pe o serie de tehnici informatice de proiectare sau comunicare. În
cazul utiliz tehnicilor asistate de calc, sist de colaborare se clasif după urm criterii: după dimens
aplicațiilor, timpul în care se desfășoară activitatea de colaborare și după amplasarea utilizatorilor de
sist, criteriile și subcriterile de clasif si tipurile de sisteme de colaborare sunt prezentate în schemă 8.2.
 Mediul de lucru colaborativ trebuie să satisfacă urm
funcționalități: baze de obiecte, în care să poată fi
stocate și gestionate cunoștințe, mesaje, documente,
forme, memorii, rapoarte; tehnici de excces si
distribuție care să permită utilizatorilor să localizeze și
să disemineze info, cadrul de lucru pentru dezv de
aplicații care realiz manipularea serviciilor existente sit
pe un nivel inf de destocare de obiecte, distribuție și
acces.
Remarcă: Mediul de stocare colaborativ reprezintă
o' platformă' ce trebuie să realizezi urm funcții:
- integrarea următoarelor tehnologii: transmisia de
mesaje, baze de date împărțite, conferențiere
electronică, flux de lucru
- capacitatea de a realiza o gamă largă de combinații
de tehnologii
- capacitatea de a suporta o migrare dinamică între
și prin toate modurile de lucru în grup: comunicație,
cooperare și coordonare.

Sist de colaborare asistată de calc se bazează actualmente pe urm tipuri de aplicații: transmisii de la
și între PC -uri, poșta electronică și extensii, teleconferințe desk- top, conferințe în timp real, de
instruire electronică sau sist de grup, sist de învățare la distanță, sist de publicare de referințe.
Domeniile de aplicabilitate imediată si avantajele acestor sisteme sunt:
- activitatea creativă de cercetare, proiectare și dezv de produse noi și aplicații în colaborare( autor
prin cooperare) în dom ca de ex: proiectarea asistată de calculator/ fabricatia asistată de calc CAD/
CAM( Computer Aided Design/ Computer Aided Manufacturing), inginerie concurentă
- procesele economico- administrative pt: activitățile de marketing, desfacere, aprovizionare și
financiare( gestiunea comenzilor și facturilor) procesarea tranzițiilor, gestiunea fluxului de lucru,
activitatea de personal, activități de birotică.
Remarcă: Elem de baza ce trebuie considerate la utiliz și dezv sist de lucru in cooperarea asistată de
calc sunt urm: conștientizarea( precizarea) grupului, spațiului, colecțiile și tipurile de info împărțite,
modalitățile și tipurile de comunicație, cunoașterea facilităților mediului de dezv, interfețele
multiutilizator, controlul lucrului simultan, coordonarea în cadrul grupului, pe mediul eterogen și
deschis creează aplicațiile utilizator singulare.
Sist de colaborare asistate de calc reprez o integrare a urm funcții și tehnologie: comunicație
concretizată printr-un schimb de mesaje, cooperare care facilitează un spațiu de lucru mare, împărțit
virtual, coordonare care permite adăugarea struct proceselor econ precum și atributelor de
comunicație și cooperare în vederea posibilității implementării politicilor unor unități economice sau
administrative.
 Cerințele funcționale, specifice pentru sist și platformele de dezv de colaborare asistată de calc sunt
urm:
- posibilitatea de integrare cu resurse externe (instrumente pentru Pc -uri, colecții de info din diverse
baze de date relaționale)
- independența de platformă pentru a asigura o utilizare extinsă și protecția investiției
- mobilitate pentru a putea suporta multe localizări dispersate geografic incluzând o gama eterogenă de
echipamente
- cu existența unor aplicații comune mai multor unități și abilitatea de a extinde ușor aplecația inițială
prin adăugare succesive.
Remarcă: În cazul unităților economico - administrative cerințele funcționale pentru sist și platformele
de dezv de colaborare asistată de calc sunt urmă: să permită conlucrarea sist de operare la un nivel de
client, rețea și server, să permită lucru în regim mobil și la distanță, să asigure interactivitatea între
unități econ diferite. Aceste sist sunt funcționale dacă țin cont de realitățile modului de lucru al
personalului și de comunicația între unități economice participante la cooperare.
În cazul concepției și proiectării unui produs în funcție de programul utilizat orice desen 2D sau model
3D poate fi vizualizat, marcat, manipulat și modificat pe baza calc printr-o acțiune interactivă a
proiectanților ,tehnologiilor, furnizorilor sau cumpărătorilor, în acest sens există mai multe tipuri de
programe ce pot fi angrenate în realizarea următoarele tipuri de colaborare:
- colaborări bazate pe sist angrenate spre o documentație 2D care permit multiplilor utilizatori de a
vizualiza, crea, marca și modificat documentația 2D, aceste sist permit realiz de reuniuni virtuale ale
diferiților participanți aflați în locații dispersate în scopul de parcurge împreună documentație
- colaborări bazate pe sist angrenate spre o documentație 3D care permit multiplilor utilizator de a
vizualiza,crea, marca și uneori de a modifica modelele 3D
- calaborări bazate pe sisteme care permit utilizarea webcam - urilor prin care utilizatorii pot să se vadă,
să interacționeze, să lucrezi în cadrul unor reuniuni virtuale.

C a p. 9 Elemente de bază privind conceptul de inginere concurentă

9.1 Elemente definitorii ale conceptului ingineria colaborativă
9.1.1 Motivația apariției conceptului de Inginerie colaborativă
În cond eforturilor de globalizare, echipele inginerești devin din ce în ce mai distribuite intre
departamente variate, localizate la distanțe mari în diferite orașe sau țări. De asemenea, în cazul unor
proiecte din ce în ce mai complexe realiz de diferite grupuri industriale( domeniul aeronauticii) concept
de inginerie concurentă prezintă o serie de inconveniente, inconvenientul major constituindu-l
necesitatea deplasării frecvente a membrilor echipelor pluridisciplinare pentru a întâlni și lucra împreună
- în condițiile în care aceste echipe sunt din ce în ce mai dispersate geografic.

Deplasările frecvente efectuate de membrii echipelor de proiectare pluridisciplinare pt a se întâlni

conduc la costuri ridicate și la pierderi de timp in procesul de dezvoltare al produsului. Din acest motiv,
punerea la p a unui mediu de lucru care să permită fiecărui membru al echipei de proiectare de a lucrat
cu un coleg care este despărțit geografic prin distanțe mari ,fiecare dintre ei rămânând în mediul său
familial constituie un obiectiv major a celor ce lucrează la dezvoltarea de produse.
 Progresul actual în domeniul rețelelor informatice de comunicare permite dezv unor aplicații eficace
ale conceptului de inginerie concurentă, pe baza acestor tehnici de comunicare devine din ce în ce mai
mult posibilă colaborarea punctuală și ușoară a partenerilor aflați la distanță considerabile.
Remarci: Actualmente există o serie de tehnici, sol și mijl informatice care permit rezolv unor prb
de colaborare, printre acestea pot fi menționate sol intranet (Netscape, Microsoft), solu de
gestionarea documentelor (Open text, Interleaf,Documentum ), sol workflow (staffware, Keyflow
Filenet, Banyan), grupuri de evidența timpului și programare (lotus/ iBM notes, microsoft exchange)
Dar, în cadrul proiectelor complexe nu este suficientă această tehnică de a realiza înlăturarea pt
colaborare a persoanelor aflate la distanță, în acest caz este necesar un mediu de inginerie colaborativă(
formată atât din tehnici cât și din metode asociate) care ține cont de nevoile de colaborare pe tot ciclul de
dezvoltare al produsului).

9.1.2 Definirea și obiectivele conceptului de Inginerie colaborativa

Dezvol conceptului de Inginerie colaborativă ,care deter trecerea de la o viziune secvențială a
activității conceptuale la o viziune Integrată și concurentă a condus la crearea unei alte viziuni mai
centrate pe cooperarea tuturor celor implicați în realiz unui anumit proiect sau produs. Pe de altă parte
dezvoltările recente din domeniul tehnologiilor informatice și de comunicare au făcut posibilă crearea
mijloacelor necesare colaborării eficiente diferiților parteneri.
Remarci: În per creării conceptului de Inginerie concurentă (în jurul anilor 90) mijl de colaborare
pe baza tehnicilor informatice și de comunicare constituiau o realitate dificil de utilizat sau atins. Am
ajuns aceste tehnici, care se dezvoltă continuu au ajuns actualmente mijl care se inserează din ce în
ce mai mult în dispozitivele sist de infor de la nivelul întreprinderilor sau grupurilor industriale.
Domeniul concepției inginerești din cadrul acestui întreprinderi sau grupuri industriale reprezintă
domeniul pentru care sunt îndreptate multe din cercetările actuale și în care acestei tehnici și
mijloace poate fi din ce în ce mai multe prezente în viitor.
Ingineria colaborativă prezintă un concept aplicat pentru a proiecta procese/ produse complex și care
implică intr-o muncă colaborativă un nr mare de specialiști dispersați ce trebuie să colaboreze de o
manieră virtuală activă pentru a îndeplini obectivele care sunt fixate.
Remarcă: Dezv aplicării conceptului de ingineria colaborativă este strâns legată pe de o parte de
crearea și dezv mijl tehnice necesare colaborării și pe de altă parte de necesitatea creării unui mediu
propice de realiz a colaborării între diferiți parteneri și de dezvol activității proprii acestora. Acestea
sunt de fapt cele două axe principale pe care se desfășoară activitățile de cercetare privind conceptul
de Inginerie colaborativă.
Obiectivele principale ale ingineriei colaborative sunt:
- studierea diferitelor soluții în amonte pentru a optimiza concepția
- accelerarea deciziilor prin punerea în comun a diferitelor soluții și idei
- reducerea erorilor și a proceselor iterativ
- intensificarea și simplificarea comunicării în cadrul echipelor
- integrarea tuturor profesiilor tehnice și economice ale proiectului
- eliminarea tensiunilor cauzate de localizarea geografică a membrilor echipei.
 9.1.3 Avantajele și limitele de aplicare conceptul de ingineri colaborativă
Avantajele aplicării conceptului de ingineri colaborativă pentru intreprinderile industriale sau pt
conceperea și dezvoltarea produselor/ proiectelor sunt:
- reunirea fizică a membrilor echipei de proiectare sau dezv a produsului/ proiectului nu mai este
necesară, membrii echipei pot colabora în cadrul unor reuniuni virtuale putându-se afla în orice localizare
geografică
- în cadrul muncii colaborative furnizorii materiilor prime pot discuta cu cumpărături acestora din
locațiile lor
- intreprinderile sau producătorii produselor pot comunica prin întâlniri regulate regulate virtuale cu
cumpărătorii produselor și pot colabora cu aceștia în cadrul proiectelor fara afi necesare chelt deplasare
sau de timp
- receptibilitatea obiectivelor și rezultatelor la toate nivelurile întreprinderii
- reducerea termenelor și costuri de dezvoltare a produselor prin reducerea cheltuielilor de deplasare
necesare pentru realizarea reuniunilor fizice
- ameliorarea schimburilor de date tehnice prin realizarea acestora între o manieră sincronă
- posibilitatea anticipării unor riscuri( dificultăți de montaj) și de a interveni rapid pentru efectuarea
modificărilor prin aplicarea tehnicilor de simulare, încurajarea inovării
- îmbunătățirea proiect, scurtarea ciclurilor de proiectare și reduce termenilor de livrare a produs pe piață.
Remarcă: Principalele avantaje care justifică implementarea muncii colaborative pe baza
conceptului de Inginerie colaborativă sunt:
- costul implementării mijl și tehnicilor de colaborare va fi mult mai mic cu costurile ce implică
reuniunea fizică a partenerilor( costurile care sunt reprezentate de costurile călătoriei, cu timpul
neproductiv consumat cu călătoriile)
- scurtarea timpilor de livrare a produselor pe piață, fapt ce creează reveniri mai rapid și vânzarea
mai rapidă a produselor
- proiectarea mai bună a produselor, cu șanse mai reduse de erori și de modificări ale proiectelor
- acoperirea unor segmente mai mari și sigure pe piață
Limitele de aplicare a concep de inginrie colaborativă sunt impuse de următoarele cauze:
- dificultăți de compatibilizare a diferit prg( software-uri) costuri ridicate ale prg și de instalare a acestora
- probleme de confidențialitate și de securitate a rețelelor de comunicații și de schimburi de informații -
debitul ridicat de comunicări și schimburi de info pt sol lucru împărțite în timp real și dezorganizări ale
sistemului creat la nivelul întreprinderii
- necesitatea definirii responsabilităților fiecărui intervenient și drepturile de acces ale acestora( se
impune stabilirea persoanei sau persoanelor ce au dreptul de a interveni asupra proiectului, a mom în
care se poate interveni și asupra cărei părți a proiectului sau documentului)
- dificultăți la nivel juridic, întrucât este necesar a se prevedea un contract între diferitele grupuri ce
lucrează la un proiect pentru a se evita probleme de drepturi de autor sau de proprietate individuală
privind concepția și marca produselor.
 Remarci: Dezvoltarea ingineriei colaborative necesită noi infrastructuri, noi tehnici pentru noi
structuri de produse finite, noi tehnologii de proiectare bazată pe reutilizare, în combinație cu o
securitate avansată, cu rețele de lucru și metode de management.
D.p.d. v tehnic cadrul de lucru actual al ingineriei colaborative nu suportă prea bine integrarea
mediilor inginerești complexe care rezultă prin interconectarea unor grupuri de integrare multiplă și
nu consideră o serie de factori ca protecția, securitatea, administrarea la distanță sau automatizare a
fluxului proiectării distribuite.

9.2 Realizarea și coordonarea mediului colaborativ conform conceptului de Inginerie

colaborativă
9.2.1 Elemente de bază și etape de creare a mediului colaborativ
Crearea unui mediu colaborativ conform conceptului colaborativă pp parcurg urm etape( fig. 9.1): -
studierea situațiilor de colaborare pentru a se defini nevoile și a se stabili etapele de colaborare în
cadrul unui ciclu de dezvoltare a unui produs
- studierea resurselor de colaborare disponibile, studiu care trebuie actualizat permanent
- definirea mediului colaborativ cel mai adaptat la o situație de colaborare dată
- realizarea unui etalari a mediului ales (o sală de trecere în revistă a concepție colaborative la
distanță) - analiza rezult experienței acumulate utilizatorii mediului colaborativ în scopul de a ameliora
specificațiile viitoare
O schemă simplificată de asamblare a datelor în cadrul unei munci colaborative este prez în fig .9.2
Angajarea întreprinderilor în proiecte de inginerie colaborativă se realizează progresiv în diferite etape,
exemplu:
- instalarea unui program CAD comun la toate birourile de studii și omogenizarea lucrului
- reducerea nr de prototipuri prin utiliz unui prg de gestiune a datelor numerice care permite angajarea în
spațiu comun a diferitelor scule necesare celor din echipa de concepție și efectuarea de simulări (calcule
de eforturi, calculul structurilor)
- utiliz unui program PLM (Product Life Cycle Management) care va servi la înmagazinarea cunoștințelor
si a le face cunoscute diferiților membrii implicați în proiect (marketing, proiectanți, vânzări).
 9.2.2 Mijloace și tipuri de comunicare în mediul colaborativ
Comunicarea între un mediu colaborativ trebuie să se bazeze pe schimbările interactive de infor sau
cunoștințe de specialitate. Mijl cele de comunicare utilizate în muncile colaborative pot fi bazate pe sol
simple sau sol avansate, principalele caracteristici ale acestor sol de colaborare sunt prezentate în tabelul
9.1. Tipurile reprezentative de colaborări sunt reuniunile improvizate și pregătite, caracteristicile
principale ale acestor două tipuri de reuniuni sunt prezentate în tabelul 9.2.
Condițiile principale impuse acestor mijl sunt urm: posibilități de conectare ușoară în funcție de
modul de manevrare a transmisiilor de date, ușurința utilizării, ușurința instalării programelor.

La implementarea mijl de comunicare bazat în special pe tehnici de comunicare informatice să se ia în

considerare următoarele aspecte:
- performanțele mijl aplicate trebuie să fie foarte bune ,caz contrar rezultatele utilizatorului vor fi scăzute
- dificultățile de implementare a mijl de comunicare trebuie să fie anticipate în scopul de a evita
întârzierile în timpul fazei de implementare
- chiar dacă mijloacele de comunicare sunt ușor de utilizat este necesară efectuarea unor instrucțiuni
realizarea instrucțiunilor de exploatare
- introducerea unor mijloace moderne este acceptată mai greu deși cerințele de introducere sunt mari
- este necesară o campanie de introducere a mijloacelor de comunicare
- aspectele privind securitatea sistemelor trebuie să fie luate în considerare înainte de instalarea
mecanismelor de comunicare.
 O comparație din punct de vedere al beneficiilor realizate prin utilizarea mijl de comunicare în
cadrul ingineriei colaborative este prez în fig 9.3 ;se poate observa că d.p.d.v al beneficiilor obținute,
utilize sist PLM este mult mai avantajoasasă decât mijloacele simple de comunicare.
Remarci: O definiție dată sist PLM de CIMdata Inc. este urm: este o cale de afaceri strategice care
implică un set consistent de reguli și inf ,de afaceri, creație elaborativa, management, diseminare infor
și utiliz info privind produsul, sist PLM ajută întreprinderea extinsă (care include cumpărături,
proiectanți, furnizori sau alți parteneri) poate opera de la faza de concepție până la sfârșitul ciclului de
viață al produsului și realizează integrarea persoanelor proceselor, sistemului de afaceri și info.
Principalele avantaje și concepte fundamentale ale
sistemului pe aliment sunt următoarele:
- este universal, garantat, permite un acces coordonat
și o utilizare coordonată a info de def a produsului -
menține integritatea a definirii produsului și a
informațiilor referitoare la ciclul de viață al acestuia
- permite conducerea și menținerea proceselor de
afaceri aplicate la crearea, conducerea și utilizarea
informațiilor.
 Pe ansamblu, utiliz tehnicilor de comunicare sau reunire virtuală a membrilor echipelor este mai
avantajoasă comparativ cu unirea fiz a acestora, ducând la reduceri considerabile are prețul de cost pe
utilizator (fig 9.4)
Remarcă: Utiliz sist client/ server bazat pe tehnologia www - intranet conduce la o redefinire a
arhitecturii sist de colaborare asistată de calc la nivel organizațional. În cadrul tuturor
întreprinderilor intranet-urile reformează conceptele privind leg comunicaționale, colaborarea,
productivitatea muncii și inovativitate.

Aplicațiile acestor sist ,bazate pe fol Web-ului

pt obiectivele interne ale intreprinderilor intranet
permit următoarele facilitate:
- utilizarea acelorași tipuri de servere și
browsere fol în aplicații interne distribuite prin
intermediul rețelelor locale ale întreprinderii
- accesibilitatea fiecărui membru din cadrul
întreprinderii fără a ține seama de alegerea platformei
hardware
- server-ele intranet permit o reală
funcționalitate și o cooperare eficientă între
colectivități din cadrul unei întreprinderi astfel ele
fac pubil publicarea-difuzarea de info, procesarea
datelor execuția aplicațiilor având ca suport baza
de date, colaborarea eficientă între personalul
societății, colaborarea cu furnizorii și clienții
societății.

9.2.3 Mecanisme de coordonare a activităților în cadrul muncii colaborative

În cazul unei munci colaborative și a existenței unei dependențe între activitățile mai multor
utilizatori este necesară coordonarea activității acestora cu ajutorul unor mecanisme de coordonare. Unul
dintre aceste mecanisme îl reprez sist de gestiune electronică a proceselor (workflow) care este un mijl de
coordonare a activităților, de gestiunea proceselor și a fluxurilor de info, de automatizare a proceselor
întreprinderii; rolul sist este de a optimiza repartizarea sarcinilor de lucru între oameni și mașini. Sist
poate fi aplicat în cazul documentelor complexe de tip oficial care necesită o validare succesivă de către
mai multe persoane.
Remarcă: Procesele de coordonare sunt de urm două tipuri: procese formale și procese informale.
Sistemul de gestiune electronică a proceselor permite reprezantarea și automatizarea
proceselor formale. Influența propriilor activități ale membrilor echipei asupra proiectului
trebuie cunoscută ,respectiv fiecare membru trebuie să fie conștient de mediul său ;noțiunea de
cunoștință a mediului participă la efortul de coordonare informală.
 Gestiunea ciclului de viață al produsului/ proiectului este un alt mecanism pe baza căruia se poate
realiza o colaborare bună între diferiți participanți la dezvol unui proiect/ produs sau între diferite
competențe/ specialiști care intervin în cursul procesului de dezv. Pe baza mecanismului de gestiune
fazele ciclului de viață al produsului realizate în paralel pe măsura disponibilității info și utilizând o bază
de date unică pt toate competențele/ domeniile de specialitate care permite schimburi de info mai intense
și o reactivitate mai importantă ;pe baza mecanismului ansamblului de date ,de info, de procese legate de
produs este construit prin integrarea dimensiunilor temporale. Metoda aplicării mecanisme de gestiune
contribuie la ameliorarea calității concepției prin ameliorarea integrării diferitelor elem comp ale unui
ansamblu; practice, prin aplicarea mecanismului ,erorile de interferență ale eleme se reduc considerabi.
Mecanismul de gestiune garantează că toate datele introduse și utilizate sunt de cea mai recentă dată.
Remarci: În prezent editorii de programe CAD caută să integreze mecanismele de gestiune a ciclului
de viață în modelator,fapt ce permite ușurarea procesului de concepție prin faptul că la conceperea
produsului se poate lua in considerare mediul acestuia (integrarea tuturor datelor geometrice necesare
concepții). Modulele programelor de coordonare pt proiectarea pe baza conceptului de inginerie
colaborativă permit proiectanților să colaboreze în specificarea sau schimbarea deciziilor de proiectare
intr-o anumită fază a procesului de proiectare ;în acest scop ,sunt luate în considerare diferite moduri de
interacțiune dintre proiectanți.
În cazul generării configurației și a modificărilor produsului, se poate aplica un mecanism de gestiune
ce permite capitalizarea cunoștințelor și păstrarea unui traseu al deciziilor luate privind dezvoltarea
acestuia. Gestiunea configurație poate asigura o buna traiectorie a produselor și a info asociate și
permite de asemenea, de a păstra un traseu a tuturor schimbărilor, tuturor modificărilor și de a avea o
viziune a istoricului proiectului.
Remarci: Configurația poate fi considerată ca o fotografie instantanee a stării proiectului
putând fi utilizată ca probă pentru a prezenta corespondența dintre realizare și cerințele inițiale si pt
a cunoaște starea elementelor de producție pentru a introduce fabricație un produs conform cererii.
Gestiunea configurație se ocupă de evoluțiile documentelor.
Un mecanism de coordonare eficientă a colaborării este dat de crearea echipelor integrate de
produs, al caror obiectiv este de a ameliora interfețele dintre diverse competențe/ domenii de
specialitate și de a îmbogăți cunoștințele prin combinarea cunoștințelor specifice domeniului de
specialitate,;aceste echipe pot fi create la diferite nivele ale unui anumit program în urm situații: pt
singur partener sau pentru mai mulți parteneri.
În cazul în care echipele sunt create pentru un singur partener și în cazul în care mărimea echipei
nu este importantă, echipa poate fi plasată într- un singur loc iar coordonatorul acesteia trebuie să
asigure libera circulație a info pt diferitele domenii de specialitate, să rezolve conflictele ce pot
interveni, să mențină spiritul de echipă pentru o eficacitate mai buna in dezvoltare a produsului, să
permită diseminarea cunoștințelor noi către alte echipe ale întreprinderii și să posede: competente de
management și comunicare, competențe punctuale în cadrul unui nr mic de domenii de specialitate, o
experiență bogată în majoritatea altor domenii de specialitate.
În cazul în care mărimea echipei este importantă, este preferabil să fie create echipe distincte în func
de dom de specialitate, reunind din același locuri diferiți specialiști pe grupe de dom de specialitate,
coordonatorii fiecărei echipe trebuie să asigure circulația liberă a info în cadrul echipei resp.
 În cadrul organizării unor reuniuni și scopul realizării eficienței acestora, se poate aplica un
mecanism de coordonare numit' agenda divizată'. Aplicarea acestui mecanism va putea conduce la rezol
unei mari părți din prb de organizare a reuniunilor participanților la proiect, permițând organizatorilor
să aibă o viziune clară asupra disponibilității acestora de a participa la realiza proiectului, în acest mod
poate fi găsită, de exemplu ,o dată care convine la toți participanții pt organizarea reuniunii.
Remarcă: În în anumite faze ale proiectului pt bunul mers al acestuia, este necesară reunirea
unor persoane care au cunoștințe și competențe particulare, în cazul în care datele reuniunii pot fi
planificate aceasta poate fi organizată fără dificultăți, dar în cazul în care eu nu pot fi planificate
înainte pot apărea o serie de dificultăți.
Pe baza' agendei divizate' se pot găsi relativ ușor datele care convin tuturor persoanelor pt a
organizare reuniunea. Datorită faptului că acest mecanism este bazat pe împărțirea agendei personale ,a
carui gestiune este lăsată la latitudinea fiecărei personae, se poate întâmpla frecvent ca persoanele fie sa
nu utilizeze mecanismul și să nu se întâlnească în zile regulate datorită faptului că nici un sist nu permite
de administrat proprietățile;din acest motiv pt a mări eficacitatea mecanismului este necesar să se
sensibilizeze persoanele privind utiliz acestuia ,mai ales, pt faptul că aplicarea sa conduce la câștiguri de
timp în organizarea reuniunii și la o creștere a activității prin reunirea competențelor importante.

9.3 Metode de decizie privind mijloacele de colaborare în cadrul mediului colaborativ

9.3.1 Etape suport pentru luarea deciziei
O metodologie eficace pt luarea unei decizii privind mijlde colaborare între mediul colaborativ, în
cadrul căreia se pot aplica mai multe alternative potențiale, poate prevedea următoarele etape suport:
- identificarea alternativelor potențiale, care pp definirea ansamblului de alternative (sol ale ingineriei
colaborative disponibile pe piață și succeptibile de a evolua) ce trebuie examinate, acest ansamblu de
alternative nu este considerat ca definitiv, el putând fi supus oricând unor revizuiri prin care alternativele
pot apărea sau dispărea
- modelarea preferințelor decidentului pe baza căreia vor fi posibile diferențierea acțiunilor și
alternativelor potențiale, în general compararea alternativelor plecând de la consecințele lor, necesită
elaborarea unor criterii care permit analiza comparativă - criteriul fiind de fapt o funcție 'c' definită pe
ansamblul alternativelor posibile
- aplicarea unei proceduri de angrenare pe baza
căruia va fi posibilă furnizarea de elem de răspuns
pentru prb de decizie,;procedura poate va fi realizată
utilizând, ex matricea alternativelor prin stabilirea
performanțelor ce caracterizează alternativele posibile
de evaluat (fig 9.5).
Remarci: Funcția 'c' este definit a î două
alternativ 𝑎1 și 𝑎2 să poată fi comparate pe baza
valorilor c (𝑎1) și c (𝑎2).
 Preferințele celui care decide poate fi prez prin un ansamblu de criterii pt fiecare criteriu putându-se
asocia o anumita importanță în raport cu alte criterii. Pt a garanta o bună reprezentare a performanțelor
este necesară o coerența a familiei de criterii care impune o verificare a exigențelor la care aceste
criterii trebuie să răspundă. Evaluarea alternativelor trebuie să se facă pe baza fam de criterii stabilită.
Evaluarea alternativelor se poate face pe baza unei matrice, în cadrul căreia criteriile sunt
prezentate pe coloanele alternativele pe linii( fig 9.5) ,de exemplu performanța unei alternative 𝑎𝑖 se
poate evalua pe baza criteriului 𝑐𝑗 statul evaluării fiind exprimat prin valoarea 𝑐𝑗 (𝑎𝑖 ).

9.3.3 Criterii de evaluare a soluțiilor posibile

Un proces de evaluare obiectiv necesita identificarea și aplicarea unor criterii de evaluare
adecvată, caracteristicile principale ale unor categorii de criterii ce pot fi utilizate pentru evaluarea
soluțiilor posibile de mijloace de colaborare sunt prezentate în tabelul 9.3.
Pe baza acelor criterii este posibilă realiz testării prin notarea sol posibile selecționate. În acest
scop, poate fi creată o grilă de notare care să permită evaluarea obiectivă a diferitelor criterii după care
pot fi testate mijl de comunicare selecționate și pe baza analizei rezul poate fi ales un mijl eficace si de
colaborare. Mijl selectat pe baza acestui criteriu nu este totuși în concordanță cu nevoile specifice în
general datorită faptului că actualmente pe piață nu există o sol de mijl de colaborare care satisfacă toate
exigențele impuse de concepția colaborativă.

Remarci: Întrucât mijl selectat pe baza acestor criterii nu este în concordanță cu nevoile
specifice este necesară realiz unui mecanism care să permită selecționarea unui mijl de comunicare
în funcție de nevoile specifice ale viitorilor utilizator. Una din sol ce pot fi adoptate se bazează pe
crearea unui sist care să traducă nevoile specifice ale utilizatorilor într-un limbaj sau o formă
inteligentă de către aceștia. Prb dificilă care apare este dată însă de faptul că în cadrul muncii
colaborative nevoile utilizatorilor sunt foarte variate ele depinzand de mediul fizic al viitorilor
utilizatori ,de mediul informatic și de procesul de concepție. În acest caz în funcție de nevoile
specifice ale utilizatorilor se pot aplica anumite punctaje de importanță pentru fiecare criteriu de
evaluare.