Substante.Atomi.Elemente.

Legi chimice
Chimia este o stiinta a naturii care cerceteaza acele fenomene in cursul carora are loc o
modificare a naturii substantelor,adica fenomenele care produc o transformare a unei
anumite substante in alte subbstante.
Mai corect s-ar putea defini ch. ca stiinta care se ocupa cu studiul
compozitiei,structurii,proprietatile si transformarile subs. pure, gr. atomului si med. leg.
Ch. se ocupa cu specii moderale mat. definite, num. subs.,acestea se caract. Prin doua prop.
esentiale: omogenitate si comp. consid. Invariabile.
Prin omogenitate intelegem ca portiunea de materie considerata are aceleasi prop. in
cuprinsul ei.
Aliajele-omog.,dar nu sunt subs. fiindca metalele din care provin pot intra in comp. lor in
propprtii variabile.
Bezina-un lichid omogen,care poate fi separat prin distilare si prin prin alte mijloace intr-un
mare nr. de subs. caracterizate fiecare prin prop. diferite.
Asemenea materile=amestecuri
Ch. poate fi def. ca stiinta despre subs. si se ocupa de :
Comp. subs.= adica de nat. particulelor simple care le compun
-Struct. Subs.= de modul cum sunt oranduite unele fata de celelalte aceste particule
-Prop. fiz. ale subs.=acele insusiri ale subs. masurabile si exprimabile prin val.
numerice prin care o subs. se deosebeste de toate celelalte subs.
-Prop. ch. sau reactiile subs.= adica de transf. lor in alte subs.
Amestec, combinatii
Subs. care compun un amestec isi pastreaza toate prop. lor fiz. si ch. neschimbate.
Un tip special de amestecuri sunt sol., de ex. sol. de sare in apa.
Orice sol. se compune dintr-un dizolvant sau solvent si din subs. dizolvata.
Desebite de amestecuri sunt comb. ch. In comb. A doua subs. prop. acestora dispar si
se form. subs. noi cu prop. dif. de ale celor initiale.
Se stie ca subs. pot aparea la presiune adecvata in 3 stari de agregare:
Solida, la temp. joasa t-temp
Lichida , la temp mijlocie G-gazoasa, L-lichida,S-solida
Gazoasa, la temp. inalta
Unele subs. nu trec in stare solida decat la temp. f. mici.
Astfel elem. He gazos la temp. obisnuite devine solid abia la temp. sub – 268 ᵒC si
la pres. peste cea 25 at.
La alte subs. trebuie dimpotriva sa se ridice mult T pt a obs o trecere la stare L.
Grafitul=o specie de carbune, se topeste la T cca 3500 ᵒC, iar la T sa de fierbere
are cam aceasi val.
Trecerile S-L-G se pot realiza insa in toate subs daca se alege T si pres
Gazele se caract prin tendinta lor de ocupare in mod uniform tot spatiul care le sta la
dispozitie.
Forma si vol unui G sunt hotarate de numai de forma si vol vasului in care este
inchis.Vol unui G variaza deci mult cu pres.
L nu au forma fiz spre deosebire de G ele nu pot umple insa in intregime tot sp ce le
sta la dispozitie.
L incalzite trec la o anumita T fixa, in stare G si se vaporizeza.Aceasta temp este p de
firbere.
 
Starile de agregare ale materiei
L incalzite trec la o anumita T fixa, in stare G si se vaporizeza.Aceasta temp este p de
firbere.
La aceeasi temp pres ramanand neschimbata vaporii raciti se transf in L prin
condensare.
La p de fierbere pot exista deci cele doua stari L si G.
P de fierbere variaza mult cu pres el creste cand pres scade si invers.
S au forma proprie si vol ct la temp ct si se disting doua categ de subs solide:
- Cristalizate - amorfe
Marea majoritate a subs S sunt cristalizate chiar at cand forma cristalelor nu se poate
vedea cu ochiul liber (ex: un bloc de gheata, o buc de otel)
Subs cristaline se transf in subs L care sunt incalzite pana la o anumita temp fixa care
reprez p de topire.
L respectiv racit la temp joasa se solidifica .P de topire nu variaza decat putin cu pres.
Subs amorfe care sunt : sticla, rasina, smoala au prop apropiate de ale L,ele se
comporta ca lichide cu o frecare int(vascozitate) f mare.
Curgerea subs amorfe nu se obs imediat fiindaca are loc incet.
 
Legile ch.
Legea conservarii masei
Experientele facute intaia oara de Lavoiser cu balantele cele mai sensibile au aratat ca
at cand doua sau m multe subs se combina intre ele nu se produce nici o variatie a
masei lor totale.

In orice proces ch suma maselor subs reactante=suma maselor produsilor, iar masa
subs care se combina ramane ct.
Σmi=Σmp=constant
Aceasta generalizare constituie primul pas in incercarea de a descrie cant un proces
oarecare.
Legea proportiilor
Procesul combinarii ch a doua elem ar putea decurge in doua moduri deosebite.
-fie in proportii variabile si arbitatre asa cum un aliaj de argint si aur se poate forma in
oriece proportie intre 0 si 100 %.
-fie numai in anumite proportii
Experimentele arata ca cea din urma posibilitate este cea reala
Etanol ρe=800 kg/m3
Apa ρa=1000 kg/m3
Legea proportiilor (John Dalton-1803)
Legea gen se anunta astfel: diferitele cant dintr-un elem formand cu aceeasi cant dintr-
un al doilea elem mai multe combinatii se afla intre ele intr-un raport de numere
intregi mici.
NO, NO2, NO3
Not de echivalent asa cum decurge din legile proportiilor este de mare insemnatate
practica fiindaca serveste la deter greutatii atomica.

Echivalentii ch=sunt expresia in alta forma a rezultatului unei analize elem cant
(rezultatul se exprima in grame).
Echivalentul exprima acelasi raport fata de 1 g H sau 8 g O.
La analiza unui nr mare de combinatii H intra in toate combinatiile sale cu o greut<
celelalte elem.
Aceasta insemana ca atomul de H este cel mai usor dintre toti atomii.
Dalton a stabilit pe aceasta baza o lista de greut relative ale atomilor elem cunoscute
pe vremea sa, in raport cu greut H luata ca unit.
Numerele obt ar reprez intradevar greut atomica ale elem daca acestea s-ar combina
in prop de 1:1.
Doua elem A si B pot forma comb ca de ex: A1B2, A1B3, A1B4, A2B3, A2A4, A2A5, A3A4.
Cu alte cuvinte un elem poate poseda m m echivalenti ch(H singur prin def echiv 1)
Prin analiza ch nu se pot determ decat echiv ch ai elem.
Greutatea atomica= cu unul din echiv elem sau cu un multiplu de nr intreg si mic al
unuia dintre echiv
Pt a alege dintre diferiti echiv ai unui elem si multiplii lor , pe acela care corespunde
greutatii atomice,sunt necesare si alte date ce nu pot fi obt pe calea analizei ch ci
numai prin metode fiz
Se stie ca la descompunerea apei cu ajutorul electricitatii, vol H format este de doua
ori > decat al O(ambele masurate la aceeeasi pres si temp).
Acelasi raport de vol se obs si la sinteza apei din H si O.

Apa formata ocupa in stare de vapori doua vol .La descompunerea termica a
amoniacului, din 2 vol de amoniac se form un vol de azot si 3 vol de H.
La sinteza de HCl se pot scrie urm egalitati:
H + Cl = HCl
1 vol 1 vol 2 vol
H + O = apa(vapori)
2 vol 1 vol 2 vol
H + azot = amoniac
3 vol 1 vol 2 vol
Asadar vol a doua gaze care se combina se afla intre ele si fata de vol combinatiei
rezultate intr-un raport de nr intregi si mici(Gay-Lussac, 1808)
Combinarea elem gazoase au deci loc numai in prop de greut definite ca la toate
celelate elem dar si vol definite(aceste vol fiind masurate la aceeasi pres si temp).
 
Legea lui Avocadro(Amadeo Avocadro-1811)
2 vol = de gaze identice sau diferite in aceleasi conditii de temp si pres contin acelasi
nr de melecule sau atomi.
NA(nr lui Avocadro)=6,023· 10²³ particule /mol Vm=22,4 l/mol2
Legile gazelor
Ec. de stare ale gazului ideal:
Legea Parametrii de stare EC. DE STARE Procesul
  variabili constanti    
Boyle-Mariotte P, V T PV=ct izoterm
Gay-Lussac V, T P Vt=V0(1+2t) izobar
Charles P, T V Pt=V0(1+BT) izocar
Klapeynor-Mendeleev P, V, T - PV=VRT  

Legea conservarii masei=masa maselor subs. care intra intr-un proces ch., este riguros
=suma subs. care rezulta din acel proces.
Autorul descoperirii-M V Lomonosov-1748, L A Lavoisier-1775
Aplicatii de calcul Σmi=Σmp=ct ; Σmi=Σ Ei/C2=ct
• Σmireact=Σmprod+ Δm
• ΔE= Δmc2

Legea proportiilor ct(proportiilor definite sau a ct compozitiei ei)

Indiferent pe ce cale se obt o comb ch componentele ce o alcatuiesc se unesc
intotdeauna in proportii de masa ct la patrat.
L J Proust-1799: H 2O- raport de masa H: O=2:16=1:8
Lagea proportiilor multiple=daca doua elem se combina pt a forma m m comb ale
unuia din elem care se uneste cu aceeasi cant dintr-un elem
J Dalton-1804
Ex. Oxizii azotului : N₂O, NO, N₂O₃, NO₂ , N₂O₃
Rapoartele de masa sunt: N:O=28:16,14:16,28:48,14:32,28:80
sau 1:1,1:2,1:3,1:4,1:5
Legea proportiilor echivalente=elem si comb ch interact si se inlocuiesc reciproc in
raporturi stricte de echivalenti-gram sau raportul de masa in care interact 2 subs.=raportul
echivalentilor gram al celor 2 subs
K F Wentzel, J B Richter-1791 mt /mB=echiv gA/echiv gB A, B-elem
Legile volumice(de vol)
Legea vol ct(combinarii in vol a gazelor)
La pres si temp ct intre vol a doua gaze care se combina ca si intre fiecare dintre vol gazelor
care se comb si vol combinatiei gazoase rezultateexista un raport simplu de nr intregi si
mici.
Gay Lussac-1808
1 volum de H₂+ 1; volumde Cl₂=2;volume de HCl; gazel reactante se afla in raport de 1:1
HCl cu fiecare gaz care intra in reactie –in raport de 2:1
 Structura atomului
Atomul ca parte elem constitutiva a materiei.
Inca din antichitate se cons ca materia se compune din particule indivizibile num atomi, derivat din
cuv grec atomoi=indivizibil.
Corpurile sun formate din particule f mici, care nu pot fi devizate mai departe.
Se pune prb daca materia este sau nu este infinit divizibila daca nu este infinit divizibila inseamna ca
este alctuita din constituienti elementari care nu mai pot fi descompusi in continuare , adica in
atomi.
Pe baza acestei ipoteze ca materia este alv din atomi se poate spune ca un compus ch este alc din
elem ch fund in proportii fixate, definite, caracteristice compusului.
Astfel se pot reprez diferiti compusi ch prin formule simple, de ex H₂O, KOH, NaOH, HCl, HNO₃,
H₂SO₄.
In aceste rel sunt utilizati nr intregi care ne arata ca doua unitati de H se combina cu o unit O pt a
forma o unit de apa.
Marile descoperiri in fiz de la sf sec XIX lea si inceputul sec XX au contribuit la o schimbarea a
modului de interpretare a elem ch ceea ce a determ aparitia si dezv teoriei structurii electronice a
atomului.
Astfel,se considera ca atomul este alc dintr-un nucleu central in acre este concentrata sarcina poz si
aproape intraga masa a atomului si un invelis electronic , alc dintr-unnr de electroni gravitandpe
orbite inchise in jurul nucleului.
In ansamblu atomul este un sist neutru d p d v electric si poate exista fie fiz liber fie in combinatii cu
alti atomi identici sau diferiti alcatuind molecula.
In urma numeroaselor experiente efect de-a lungul timpului s-a aratat ca atomul este compus dintr-
un nucleu pozitiv format la randul sau din protoni si neutroni, resp electroni.
Electronul=particula fund cu cea mai mica scara observata vreodata, cons unit nat de
sarcina si not cu e(e are o sarc neg masurata a fi egala=1,6·10 -19 C)
In urma masuratorilor experimentale efectuate s-a stabilit ca masa electronului
me=9,1·10-31 kg
Protonul=particula elem ce intra in componenta nucleului atomic, are o sarc
pozitiva=cu unit nat de sarc , iar masa de 1840 > decat cea a unui electron ,
mp=1,67·10-27 kg
Pt un atom definim numar atomic, Z, care reprez nr de protoni din nucleu care intr-o
stare neperturbata=nr de electrini din atomi.
Neutronul=particula elem ce intra in componenta nucleului atomic neutra d p d v
electric si avand o masa aprox =cu masa protonului. Nr de neutroni din nulceu, not cu
N, se num nr neutronic.
Pt orice atom se defineste nr de masa,A, prin rel: A=Z+N si reprez nr total de protoni si
neutroni din nucleul atomic.
El reprez nr intreg cel mai apropiat de masa atomica reala a speciei resp.O specie
nucleara este caracteriz de val unice pt A si Z.
Un elem este definit ca o specie de atomi avand acelasi nr atomic, Z, pana in prezent
se cunosc 118 elem(90 gasite in nat si 28 obtinute artificial).
Unii atomi avand nt atomice Z identice si nr de masa A diferite=izotropi
Izotropii desi au mase atomice diferite au prop fiz si ch asemanataore.
Ex Hidrogenul are 3 izotropi: protium H11 , deuteriu(D) H12 si titriu(T) H13
Desen

Un atom care in urma unui proces oarecare a pierdut unul sau mai multi electroni form
un ion pozitiv.
Analog un atom care a castigat unul sau mai multi electroni form un ion neg.
Procesul de pierdere sau castigare de electroni=ionizare.
Modele atomice
S-au elaborat mai multe concepte care se pot clasifica in doua categ:
- Concepte atomice precuantice: Thomson si Putherford
- Concepte atomice cuantice: Bohr si Bohr-Sommerfield
Modelul ch. Thomson
Este primul model precuantic conform caruia atomul are o sarcina elem poz uniform
distribuita in tot vol sau,iar electronii oscileaza in interiorul acestuia datorita unui camp
electric.
Acest model mai este numit modelul atomic static, el nu poate explica o serie de fen
importante intre care si structura de linii a spectrelor atomilor rezulta ca pt atomi nu se
poate elabora si accepta decat un sist dinamic.
Modelul atomic Rutherford
In 1912 E R a enuntat teoria nucleara a atomului, conform careia nucleul este format din
particule: incarcate pozitiv(protoni), unele neutre(nucle ioni)
Modelul planetar al atomului propus de R arata aseminarea dintre strucutura materiei
la nivel macrocosmic.In mod asemanator a sist solar nucleul este plasat in centrul
atomului, iar electronii se rotesc in jurul acestuia.
Fortele de atractie dintre nucleu si electroni sunt asemanatoare gravitatiei modelul
conceput fiind denumit modelul planetar al atomului.
S-a dedus ca nr de electroni ce inconjoara nucleul trebuie sa fie= nr de sarcini poz ale
nucleului pt ca atomul sa fie neutru.
Modelul lui Bohr. Postulatele lui Bohr.
Bohr a propus un model al atomului in care electronii se rotesc in jurul nucleului pe
traiectorii bine definite num orbite.
In acest model atomul este format din electroni(sarcini -) si nucleul din protoni(sarcina
+) si neutroni.
• Primul postulat al lui Bohr
Este legat de orbitele atomice si pp ca electronul se roteste in jurul nucleului numai pe
anumite orbite circulare permise, fara a emite sau a absorbi energie radianta.
Aceste stari se num stationare si au un timp de viata infinit si energie ct, electronul
trecand pe alte nivele energetice doar daca este perturbat din interior.
Primul postulat a fost introdus pt explicarea stabilitatii atomului.
• Al doilea postulat a lui Bohr
Afirma faptul ca un atom emite sau disociaza oscilatie electromagnetica doar la
trecerea dintr-o stare stationara in alta.
•  
Energia pe care o primeste sau o cedeaza =cu dif dintre energiile celor doua nivele
intre care are loc tranzitia.
Atomul trece dintr-o stare stationara in alta cu energie superioara dar daca I se
transmite cant de energ coresp diferentei dintre cele doua nivele.
La revenirea pe nivelul inferior se emite o radiatie de aceeasi frecv ca si la absortie.
Acest fapt exprima nat discontinua a mat si energ la nivel microscopic.
Modelul lui Bohr-Sommerfield
Teoria lui B-S se bazeaza pe faptul ca miscarea periodica sub influenta unei forte
centrale duce la orbite eliptice cu nucleul sit in centru.
Energia=dependenta de un nr cuantice
Electronul este caracterizat prin nr cuantice.
- Nr cuantic principal ‘n’ care caracteriz distanta orbitei stationare a electronului fata
de nucleul atomului, are val de la 1 la 7, fiind not cu K,L,M,N,O,P si resp Q.
- Nr cunatic sec ‘l’ care corespunde momentului unghiular al electronului pe orbita,
are val intre 0 si n-1.
- Nr cuantic magnetic ‘m’ care caract momentul magnetic creat prin rotatia
electronului pe orbita lui, are 2l+1 valori(-l, 0,+l)
- Nr cuantic de spin ‘s’ care caract momentul magnetic propriu electronului, in misc de
rotatie in jurul axei sale, are val + si -
 
Teoria lui Schrodinger
In 1930 , S a explicat fen legat de struct atomului prin principiile mecanice cuantice
inlocuind not de orbita cu orbital, zona in care electronul se roteste cu maxima
probabilitate in jureul nucleului.
Bazundu-se pe conceptia lui L De Broglie ca electronul are prop de unda, a cons ca misc
de unda se propaga in spatiu pe cate 3 coordonate ox,oy,oz.
Ec care ii poarta numele descrie miscarea electronului din atomul H in jurul nucleului.
2
+ (Et-Ep )=0