2 .6 .

B ila n ţ u r i t e r m o e n e r g e t ic e

O p e re a z ă c u c a n tită ţile d e c ă ld u r ă f iz ic ă c o n ţin u te d e p u rtă to ri (a b u r , a p ă

f ie r b in te , g a z e d e a r d e r e , e tc .) , p r e c u m ş i c u c a n tită ţi d e c ă ld u r ă d e g a ja te ( s a u
a b s o rb ite ) d e re a c ţiile la c a re p a rtic ip ă c o m b u s tib ili ş i/s a u m a te r ie p rim ă . B ila n ţu l
te r m o e n e r g e tic e x p r im ă c o r e la ţia d in tr e c ă ld u r a in tr a tă în tr - u n c o n tu r d e b ila n ţ,
p ie r d e r ile c a r e a u lo c ş i e n e r g ia u tilă n e c e s a r ă p r o c e s e lo r c a r e s e d e s f ă ş o a r ă în
s is te m u l a n a liz a t. P rin p a r tic u la r iz a re a re la ţie i (2 .2 ) s e o b ţin e e c u a ţia d e b ila n ţ
te rm ic :
Q i  Q u  Q p  Q rec ( 2 .2 5 )
u n d e Q i r e p r e z in tă c a n tita te a d e c ă ld u r ă in tr a tă în c o n tu r u l d e b ila n ţ, Q u, c ă ld u r a
u t i lă , Q p c ă l d u r a p ie r d u t ă î n p r o c e s , ia r Q re c c ă ld u r a li v r a t ă a lt o r c o n t u r u r i d e b i la n ţ
c a re s u rs ă s e c u n d a r ă . I n c e e a c e p riv e ş te u n ita te a d e m ă s u ră , a ş a c u m a m a ră ta t în
p a ra g r a fu l 2 .3 , c a n tită ţile d e e n e r g ie s e r a p o r te a z ă la o u n ita te s e m n if ic a tiv ă a
p ro c e s u lu i te h n o lo g ic .
 Dacă raportarea se face la unitatea de timp [s], atunci ecuaţia de bilanţ este o ecuaţie în
puteri, iar în ecuaţie intervin practic dreivatele în raport cu timpul al cantităţilor de căldură
(dQ/dt). Deoarece de cele mai multe ori se analizează procese staţionare, în continuare, fără a
mai face alte notaţii, vom exprima cantităţile de căldură sub formă de puteri.
Toţi termenii din ecuaţia (2.25) au o structură complexă, calculul fiecăruia dintre aceştia
fiind descris mai jos.
Căldura intrată în contur, Qi, cuprinde, după caz, următoarele componente:
 cantitatea de căldură generată prin arderea combustibililor;
 căldura sensibilă a materialelor intrate în contur;
 cantitatea de căldură introdusă în conturul de bilanţ de resurse energetice secundare;
 cantitatea de căldură generată în conturul de bilanţ prin reacţii chimice exoterme;
 cantiatea de energie electrică intrată în contur utilizată în procesele de încălzire.
 Căldura utilă din contur, Qu, cuprinde cantităţile de căldură necesare realizării
proceselor tehnologice care se realizează în interiorul acestuia:
 echivalentul lucrului mecanic produs de maşinile de forţă;
 suma cantităţilor de căldură necesare realizării reacţiilor chimice endoterme;
 căldura chimic legată a combustibililor produşi, ca şi căldura sensibilă a
acestora;
 căldura sensibilă a materialelor care părăsesc conturul, realizate în interiorul
acestuia, inclusiv căldura sensibilă a dispozitivelor de transport;
 căldura necesară evaporării apei introdusă cu materialele intrate în contur.
 Pierderile de căldură din proces, Qp, se constituie din:
 cantităţile de căldură a gazelor de ardere evacuate la coş sau prin alte căi în
mediul ambiant;
 căldura chimic legată evacuată prin arderi mecanic incomplete prin zgură sau
cenuşă ca şi căldura sensibilă a acestor materiale;
 căldura sensibilă evacuată cu lichidele de răcire;
 căldura radiată prin uşi, orificii, etc. în mediul ambiant;
 căldura cedată prin conducţie sau convecţie mediului ambiant.
 Cantitatea de căldură cedată altui contur ca resursă secundară, Qr, este
formată, după caz, din:
 căldura sensibilă a unor materiale ieşite din contur la o temperatură mai mare
ca cea a mediului;
 căldura sensibilă a gazelor de ardere, dacă acestora li se dă o utilizare;
 cantitatea de căldură acumulată în pereţi în perioadele tranzitorii;
 căldura chimic legată a unor deşeuri combustibile;
 căldura pierdută datorită răbufnirii produselor de ardere.
 2 .6 .1 . C ă ld u r a d e z v o lt a t ă p r in a r d e r e a c o m b u s t ib ililo r

C a n tita te a d e c ă ld u ră d e z v o lta tă p rin a rd e re a c o m b u s tib ililo r s e d e te rm in ă p e b a z a p u te rii

c a lo rific e a a c e s to ra , s ta b ilită p rin d e te rm in ă ri fă c u te c o n c o m ite n t c u d e s fă ş u ra re a p ro b e lo r d e
b ila n ţ, re s p e c tâ n d p re v e d e rile n o rm a tiv e lo r în v ig o a re re fe rito a re la re p re z e n ta tiv ita te a p ro b e i
d e c o m b u s tib il.
Q a  D c H c [K W ] (2 .2 6 )
în c a re D c re p re z in tă d e b itu l d e c o m b u s tib il în [K g /s ] s a u [m 3N /s ], ia r H c p u te re a c a lo rific ă
in fe rio a ră în [K J /K g ] s a u [K J /m 3N ].
D e te rm in a re a p u te rii c a lo rific e in fe rio a re s e p o a te fa c e fie p rin tr -o m e to d ă d ire c tă
(m e to d a c a lo rim e tric ă ), fie p rin d e te rm in a re a c o n ţin u tu lu i în c a rb o n , h id ro g e n , o x ig e n , s u lf,
o x id d e c a rb o n , h id ro c a rb u ri ş i a p ă , p rin a p lic a re a u n o r re la ţii d e c a lc u l b a z a te p e p a rtic ip a ţiile
m a s ic e a le s u b s ta n ţe lo r c o m b u s tib ile în u n ita te a d e m a s ă (n o rm a tiv u l p e rm ite a c e a s tă m e to d ă
n u m a i p e n tru c o m b u s tib ilii g a z o ş i).
 Puterea calorifică inferioară pentru principalele elemente combustibile
Com- Puterea calorifică Com- Puterea calorifică
Bustibil inferioară [KJ] bustibil inferioară [KJ]
pe [Kg] pe [m3N] pe [Kg] pe [m3N]
C 33900 - H2 120120 10800
S 9250 - CH4 50100 35910
(metan)
CO 10170 12770 C2H4 47630 60020
(etilenă)
C6H6 40634 141407 C2H6 47596 63705
(benzen) (etan)
 D e e x e m p lu p e n tru u n c o m b u s tib il s o lid , c a re c o n ţin e C , H , O , S c u
p a r tic ip a ţiile m a s ic e c , h , o , s [ K g ( C ,H ,O ,S ) /K g c b ] ş i u m id ita te a w [ K g a p ă /K g c b ]
p u te re a c a lo rific ă in fe rio a ră s e v a c a lc u la c u re la ţia :
o
H i  3 90  c  120120 (h  )  9250  s  2510 w [K J /K g ] ( 2 .2 7 )
8
în c a re s e o b s e rv ă c ă o x ig e n u l (c u m a s a m o la ră 1 6 ) p re z e n t în c o m b u s tib il v a
fo rm a m o le c u le d e a p ă c u h id ro g e n u l (H 2O ), re d u c â n d p u te re a c a lo rific ă a
c o m b u s ib ilu lu i, în tim p c e p re z e n ţa u m id ită ţii c e re e n e rg ie p e n tru v a p o riz a re a a p e i
(c ă ld u ra la te n tă d e v a p o riz a re m e d ie 2 5 1 0 [K J /K g ]).
P e n tru u n c o m b u s tib il g a z o s c u p a rtic ip a ţiile v o lu m ic e c o , h 2, c h 4, c 2h 6
3 3
[m N /m N c b ], v o m a v e a p u te re a c a lo rific ă in fe rio a ră :
3
H i  127 0  co  1080 h 2  35910  ch 4  63705 c2h 6 [K J /m N ] ( 2 .2 8 )
 In c a z u l c o m b u s tib ililo r lic h iz i s a u g a z o ş i, c u c o n ţin u t m ic d e b a la s t (O 2 , N 2 ,
C O 2 ) ş i c u c o n ţin u t d e s u lf m a i m ic d e 2 % , e s te p e rm is s ă s e d e te rm in e p u te re a
c a lo rific ă p e c a le in d ire c tă , p o rn in d d e la a n a liz a g a z e lo r d e a rd e re . P rin c o n ţin u t
m ic d e b a la s t s e în ţe le g e s itu a ţia în c a re s u m a p ro p o r ţiilo r O 2 + N 2 + C O 2 < 5 % . In
a c e st ca z se p ro c e d e a z ă d u p ă c u m u rm e a z ă :
a ) S e d e te rm in ă v a lo a re a :
RO 2  CO 2  SO 2 ( 2 .2 9 )
b ) S e c a lc u le a z ă c o n ţin u tu l d e c a rb o n a l c o m b u s tib ilu lu i:
3  RO 2  100
C  [% ] (2 .3 0 )
21  ( 2  RO 2  O 2 )

p e n tru c o m b u s tib ilii g a z o ş i ş i:

2 . 49  RO 2  100
C  [% ] (2 .3 1 )
21  ( 1 . 49  RO 2  O 2 )

p e n tru c o m b u s tib ili s o liz i.

 c) S e a d m ite c ă H 2+ C = 1 0 0  H 2= 1 0 0 -C [% ]
d ) S e c a lc u le a z ă p u te re a c a lo rific ă in fe rio a ră a c o m b u s tib ilu lu i:
H i  0 . 98  ( 327 . 8  C  19 H 2 ) [K J /K g ] ( 2 .3 2 )
p e n tru c o m b u s tib ilii g a z o ş i ş i:
H i  39  C  1030 H 2  230 S [K J /K g ] ( 2 .3 3 )
p e n tru c o m b u s tib ilii lic h iz i ş i s o liz i.
In c a z u l c o m b u s tib ililo r m ic ş ti e s te o b lig a to rie m ă s u ra re a d e b itu lu i o ra r a l
fie c ă ru ia ş i d e te rm in a re a s e p a ra tă a p u te rilo r c a lo rific e .
 2 .6 .2 . C ă ld u r a s e n s ib ilă a f lu id e lo r

C ă ld u ra s e n s ib ilă a flu id e lo r c a re in tră s a u ie s d in c o n tu ru l d e b ila n ţ s e

c a lc u le a z ă c a p ro d u s d in tre c a n tita te a d e m a s ă , D [k g /s ], c a re tre c e p rin p u n c tu l
c o n s id e r a t ş i e n ta lp ia p ro d u s u lu i d in a c e la ş i p u n c t:
Q s  D i (2 .3 4 )
A ş a c u m s e ş tie , e n ta lp ia e s te d a t ă d e p ro d u s u l d in tre c ă ld u ra s p e c ific ă la
p re s iu n e c o n s ta n tă ş i te m p e ra tu r a . D e o a re c e te m p e ra tu ra v a r ia z ă în tim p , în
c a lc u le s e ia o v a lo a re m e d ie a c ă ld u rii s p e c ific e :
t
i  t cm 0
(2 .3 5 )
u n d e t re p re z in tă te m p e ra tu r a flu id u lu i în [° C ], ia r c m c ă ld u ra s p e c ific ă m e d ie , la
p re s iu n e c o n s ta n tă , în [K J /K g · ° C ] .
 V a lo a re a e n ta lp ie i (d e p e n d e n tă c la r d e te m p e ra tu r ă ) s a u a c ă ld u rii s p e c ific e
s e ia d in ta b e le s a u s e c a lc u le a z ă c u d ife rite re la ţii d a te în lite ra tu ră . In lip s a u n o r
a s tfe l d e d a te s e fa c d e te rm in ă ri d e c ă ld u ră s p e c ific ă în la b o ra to r, în tim p u l
m ă s u ră to rilo r d e b ila n ţ. S e p e rm ite c a p e n tru h id ro c a rb u rile c o m p le x e s ă s e
c a lc u le z e c ă ld u rile s p e c ific e c u a ju to ru l re la ţiilo r a n a litic e c a re p o rn e s c d e la
s tru c tu ra m o le c u le i ş i d e la le g ă tu rile în tre a to m i ş i ra d ic a li.
In c a z u l u n u i a m e s te c d e s u b s ta n ţe , c ă ld u ra s p e c ific ă s e c a lc u le a z ă c u re la ţia :
1
cm   p j  c mj ( 2 .3 6 )
100 j
u n d e p j re p re z in tă p o n d e re a g ra v im e tric ă s a u v o lu m e tric ă în [% ] a fie c ă re i
s u b s ta n ţe p re z e n tă în a m e s te c .
C a n tită ţile d e c ă ld u ră in tra te s a u ie ş ite d in c o n tu r p rin a m e s te c u ri d e g a z e s e
p o t d e te rm in a c u re la ţia g e n e ra lă :
p j
Q g  D g  i j ( 2 .3 7 )
j 100
u n d e D g [ m 3 N / s ] r e p r e z i n t ă d e b i t u l v o l u m e t r i c a l a m e s t e c u l u i d e g a z e , p j,
c o n ţin u tu l v o lu m e tric a l c o m p o n e n te i j [% ], ia r ij e n ta lp ia a c e s tu ia în [K J /m 3N ].
 2.6.3. Pierderi de căldură
Pierderile de căldură se determină prin calcule. Structura şi volumul
pierderilor depind de natura combustibililor folosiţi ca şi de natura instalaţiilor.
In această categorie intră pierderile prin căldura sensibilă a gazelor de
ardere, pierderile prin ardere chimică incompletă, pierderi prin nearse mecanice,
pierderi prin radiaţie şi convecţie în mediul ambiant, pierderi prin căldura
sensibilă a zgurei, alte pierderi după caz.
2.6.3.1. Pierderi de căldură cu gazele de ardere
2.6.3.1.1. Cazul combustibililor solizi
Volumul acestor pierderi depind de debitul de combustibil, D c [Kg/s], fiind
părţi proporţionale din acesta. Pentru aceasta se face mai întâi analiza chimică a
combustibilului, în care, faţă de situaţia prezentată la paragraful 2.6.1, se ţine
seama şi de elementele necombustibile cuprinse în acesta.
 T a b e lu l 2 .7
E le m e n te c o m p o n e n te a le c o m b u s tib ilu lu i
E le m e n t C H S N A l W O
P ă rţi d in g e u ta te C H s n al W o
[ K g e l/K g c o m b ]

P ă rţile c o m p o n e n te tr e b u ie s ă s a tis fa c ă re la ţia d e n o r m a re :

c  h  s  n  al  w  o  1 ( 2 .3 8 )
S e c a lc u le a z ă e x c e s u l d e a e r,  , p e b a z a a n a liz e i g a z e lo r d e a rd e re :
N
  2
( 2 .3 9 )
N 2  3 . 7619 O 2

în c a z u l a rd e r ii c o m p le te , în c a re O 2 re p re z in tă p o n d e re a v o lu m e tr ic ă a
o x ig e n u lu i [ % ] în g a z e le d e a rd e re , ia r N 2 s e d e te rm in ă c u re la ţia :
N 2  100  RO 2  O 2 [% ] ( 2 .4 0 )
R O 2 e s te d a t d e r e la ţia 2 .2 9 .
 Î n c a z u l a r d e r ii in c o m p le te , e x c e s u l d e a e r ,  , s e c a lc u le a z ă c u r e la ţia :
N 2
  ( 2 .4 1 )
N 2  3 . 7619  ( O 2  0 . 5  CO )
unde
N 2  100  RO 2  O 2  CO [% ] ( 2 .4 2 )
Î n c a z u l b ila n ţu r ilo r d e p r o ie c t, v a lo r ile lu i  s e d e te r m in ă p o tr iv it
n o r m a tiv e lo r d e p r o ie c ta r e .
E v id e n t, d if e r e n ţie r e a d in tr e a r d e r e a c o m p le t ă ş i in c o m p le tă s e f a c e p e b a z a
p r e z e n ţe i C O în g a z e le d e a r d e r e . O x id u l d e c a r b o n s e c o n s id e r ă lip s ă la
e la b o r a r e a b ila n ţu lu i d e p r o ie c t. L a b ila n ţu r ile d e o m o lo g a r e , d e r e c e p ţie s a u
r e a le , p r e z e n ţa lu i în g a z e le d e a r d e r e s e v a s ta b ili p r in a n a liz a a c e s to r a ( d e
e x e m p lu p C O % d in v o lu m ) , d u p ă c a r e r e z u ltă v o lu m u l e f e c tiv g e n e r a t p r in
a r d e r e a u n u i k g d e c o m b u s tib il:
pCO  V rest
VCO  [m 3/k g c o m b ] ( 2 .4 3 )
100  pCO
 R e la ţia d e m a i s u s re z u ltă d in re la ţia d e b ite lo r:
pCO
VCO    VCO  V r es t 
10
u n d e
V re st  VCO 2  VSO 2  VO 2  VN 2  VH 2 O [m 2/k g c o m b ] ( 2 .4 4 )
 La elaborarea bilanţurilor energetice oxidul de carbon se va considera în mod
diferenţiat:
 La cazanele energetice, la cuptoarele din industria chimică, nu trebuie să existe
CO.
 In unele cazuri, CO reprezintă un element necesar procesului tehnologic (de
exemplu la cuptoarele din metalurgie care necesită o atmosferă reducătoare). In
asemenea cazuri, valoarea "pCO" se va compara cu normativele interne de
fabricaţie.
 Uneori CO reprezintă obiectivul procesului de fabricaţie (de exemplu la
gazeificarea cărbunilor).
 Intr-o serie de procese, CO rezultă ca un produs al disocierii termice care se
petrece în echipament (cuptoare rotative din industria cimentului).
 S e d e te r m in ă v o lu m u l g a z e lo r d e a rd e re , în [ m 3N /K g c o m b ] p e b a z a d e b itu lu i
d e c o m b u s tib il, a c o e fic ie n tu lu i d e e x c e s d e a e r ş i a s tru c tu r ii c o m b u s tib ilu lu i:
VO 2  (   1 )  ( 1 . 8675  c  5 . 6025  h  0 . 7003  s  0 . 7003 o ) ( 2 .4 5 )
VN 2  3 . 7619    ( 1 . 8675  c  5 . 6025  h  0 . 7003  s  0 . 7003  o )  0 . 8003 n
( 2 .4 6 )
VCO 2  1 . 8675 c ( 2 .4 7 )
VSO 2  0 . 7003 s ( 2 .4 8 )
VH 2 O  1 . 205  h  1 . 24 5 w ( 2 .4 9 )
R e la ţiile d e m a i s u s p o t f i d e d u s e p e b a z a e c u a ţiilo r d e a rd e re .
 In c o n tin u a re se d e te rm in ă d e b itu l d e g a z e d e a rd e re p e b a z a d e b itu lu i d e
c o m b u s tib il a rs :
3
D g  D cu  ( VO 2  VN 2  VCO 2  VSO 2  VH 2 O  VCO ) [m N /s ] ( 2 .5 0 )

u n d e D c u [ K g /s ], re p re z in tă d e b itu l d e c o m b u s tib il c o re c ta t, c a lc u la t p o triv it re la ţie i

( 2 .6 9 ) . C a n tita te a d e c ă ld u ră p ie r d u tă v a c u p r in d e a tâ t e n e r g ia g a z e lo r c â t ş i
c ă ld u r a s e n s ib ilă a c e n u ş ii e v a c u a te c u g a z e le , in c lu s iv a c o m b u s tib ilu lu i n e a rs :
a 100
Q pg  D cu  V j c j t g  al  D c  ev
 c c t g [K W ] ( 2 .5 1 )
j 100 100  C ev

3
u n d e V j re p re z in tă v o lu m e le d e O 2 , N 2 , C O 2 , S O 2 , H 2 O , C O în [m N / K g c o m b ] , c j,
3
c ă ld u r a s p e c if ic ă la p re s iu n e c o n s ta n tă a a c e s to r g a z e în [ K J /m N ° C ] (v e z i ta b e lu l
2 .1 0 ) , tg - te m p e r a tu r a g a z e lo r la s u p r a f a ţa d e s c h im b d e c ă ld u r ă a e c h ip a m e n tu lu i în
[ ° C ], a l - p o n d e re a g ra v im e tr ic ă a c e n u ş ii în d e b itu l d e c o m b u s tib il ( v e z i ta b e lu l
2 .7 ) , a e v - c o ta p a rte d in c e n u ş ă c a re e s te e v a c u a tă c u g a z e le d e a r d e r e în [ % ], c c -
c ă ld u r a s p e c if ic ă a c e n u ş ii în [ K J /K g ° C ] , C e v – c o n ţin u tu l d e c o m b u s tib il [ % ] în
c e n u ş a e v a c u a tă c u g a z e le d e a rd e r e .
 D e b itu l d e c e n u ş ă (p lu s c a r b o n n e a r s ) re z u ltă d in re la ţiile :
C
D carbon  ev
 D carbon  D cenu şe  
10
10 C
D carbon   ev
 D cenu şe 
10  C ev 10
10 a 10
D ev  D carbon  D cenu şe   D cenu şe  D c  al  ev

10  C ev 10 10  C ev

C ă ld u r a s p e c if ic ă a c e n u ş ii s e v a c a lc u la c u r e la ţia :
c c  0 . 84  0 . 17 t g / 10 0 [ K J /K g ° C ] ( 2 .5 2 )

In c a z u rile în c a re d in in s ta la ţie se e v a c u e a z ă a tâ t g a z e d e a rd e re c â t ş i g a z e
r e z u lta te d in p r o c e s u l te h n o lo g ic , r e la ţia ( 2 .5 1 ) s e c o m p le te a z ă c o r e s p u n z ă to r :
a 10
Q pg  D cu   V j c j t g  P   V pj c j t g  al  D c  ev
 c c t g ( 2 .5 3 )
j j 10 10  C ev

u n d e P r e p r e z in tă p r o d u c ţia în u n ita te a d e tim p în [ t/s ] , [ b u c /s ] , e tc ., ia r V p j v o lu m u l d e

3 3
g a z j p ro d u s d e o u n ita te d e p ro d u c ţie în [ m N /t], [m N /b u c ], e tc .
 2 .6 .3 .1 .2 . C a z u l c o m b u s t ib ililo r lic h iz i
Ş i în a c e s t c a z s e fa c e m a i în tâ i a n a liz a c h im ic ă a c o m b u s tib ilu lu i, în c a re , fa ţă
d e s itu a ţia p r e z e n ta tă la p a r a g r a f u l 2 .6 .1 , s e ţin e s e a m a ş i d e e le m e n te le n e c o m b u s tib ile
c u p rin s e în a c e s ta , c o n fo rm ta b e lu lu i 2 .8 . S i în a c e s t c a z tr e b u ie s a tis f ă c u tă r e la ţia d e
n o rm a re :
c  h  s  n  al  w  1 ( 2 .5 4 )

T a b e lu l 2 .8
E le m e n te c o m p o n e n te a le c o m b u s tib ilu lu i
E le m e n t C H S N A l W
P ă rţi d in g e u ta te c h s n al W
[ K g e l/K g c o m b ]
 S e c a lc u le a z ă e x c e s u l d e a e r ,  , c u r e la ţia ( 2 .3 9 ) în c a z u l a r d e r ii c o m p le te ş i c u r e la ţia
( 2 .5 5 ) în c a z u l a r d e r ii in c o m p le te d in c a u z e c h im ic e :
N
  2
( 2 .5 5 )
N 2  3 . 7619 (O 2  0 . 5  CO  2  CH 4  0 .5  H 2 )
unde
N 2  100  RO 2  O 2  CO  CH 4  H 2 [% ] ( 2 .5 6 )
p ro c e n te le R O 2, O 2, C O , C H 4, H 2 f iin d d e te rm in a te , p e n tru b ila n ţu r ile d e o m o lo g a re , d e
re c e p ţie ş i re a l, p rin a n a liz a g a z e lo r d e a rd e re . P e n tru b ila n ţu l d e p r o ie c t s e v a a d o p ta
v a lo a re a :
  1 . 15  1 . 20 ( 2 .5 7 )
V o lu m e le d e g a z e d e a r d e r e e le m e n ta re s e d e te r m in ă c u r e la ţiile ( 2 .4 5 )  ( 2 .4 9 ) , c u
o b s e r v a ţia c ă a ic i n u m a i a p a r te r m e n ii c a re c o n ţin " o " .
C a lc u lu l p ie r d e r ilo r d e c ă ld u r ă s e f a c e , d u p ă c a z , c u u n a d in r e la ţiile ( 2 .5 1 ) , ( 2 .5 3 ) în
c a re s e n e g lije a z ă u ltim u l te r m e n (re fe r ito r la c ă ld u ra s e n s ib ilă a c e n u ş ii).
 2 .6 .3 .1 .3 . C a z u l c o m b u s t ib ililo r g a z o ş i
S e f a c e a n a liz a c h im ic ă a c o m b u s tib ilu lu i, c o n f o r m ta b e lu lu i 2 .9 .
T a b e lu l 2 .9
E le m e n te c o m p o n e n te a le c o m b u s tib ilu lu i

E le m e n t N 2 C H 4 C 2H 6+ C 2H 4 C 3H 8 C 4H 1 0 C 5H 1 2 P e s te C 5

m e ta n E ta n + e tile n ă p ro p a n b u ta n p e n ta n
P ă r ţi d in v o lu m n c C 2 c 3 c 4 c 5 c 6
3 3
[m N / m N co m b ]
E le m e n t H 2 C O C O 2 H 2S (H 2O ) a

P ă r ţi d in g e u ta te h c o c o 2 h s a p
3 3
[m N / m N co m b ]

R e la ţia d e n o r m a re :
n  c  c 2  c 3  c 4  c 5  c 6  h  co  co 2  hs  ap  1 ( 2 .5 8 )
S e c a lc u le a z ă e x c e s u l d e a e r ,  , c u r e la ţia ( 2 .3 9 ) în c a z u l a r d e r ii c o m p le te ş i c u r e la ţia ( 2 .5 5 )
în c a z u l a rd e rii in c o m p le te . P e n tru b ila n ţu l d e p ro ie c t s e v a a d o p ta v a lo a re a :
  1 . 10  1 . 15 ( 2 .5 9 )
3 3
V o lu m e le d e g a z e d e a rd e re e le m e n ta re s e d e te rm in ă c u re la ţiile [ m N /m N c o m b ]:
VO 2  (  1 )  ( 2  c  3 . 5  c 2  5  c 3  6 .5  c 4  8  c 5  9 .5  c 6 
( 2 .6 0 )
 0 . 5  h  0 . 5  co  1 . 5  hs )
VN 2  3 . 7619    ( 2  c  3 .5  c 2  5  c 3  6 .5  c 4  8  c 5  9 .5  c 6 
( 2 .6 1 )
 0 . 5  h  0 . 5  co  1 . 5  hs )
VCO 2  c  2  c 2  3  c 3  4  c 4  5  c 5  6  c 6  co  co 2 ( 2 .6 2 )
VSO  hs ( 2 .6 3 )
VH 2 O  2  c  3  c 2  4  c 3  5  c 4  6  c 5  7  c 6  h  hs  ap (2 .6 4 )
 Calculul pierderilor de căldură se face, după caz, cu una din relaţiile
(2.51), (2.53) în care se neglijează ultimul termen (referitor la căldura
sensibilă a cenuşii). Se va avea în vedere faptul că debitul de combustibil se
măsoară în [m3N/s].
 2.6.3.2. Pierderi prin ardere chimică incompletă

Apar prin gazele de ardere, se iau în considerare în cazul combustibililor solizi şi

lichizi şi se calculează cu relaţia:
c  pCO
Q pch   Dcu  23776 [KW] (2.65)
pCO  pCO2

unde c reprezintă ponderea gravimetrică a carbonului în combustibil (tabelul 2.7,

respectiv 2.8), iar pCO, pCO2 conţinutul în procente de CO, CO2 din gazele de ardere
obţinut prin analiza acestora. Coeficientul 23776 (=22.4112731/12 [KJ/Kg]) ne dă
cantitatea de căldură generată de 1 Kg de combustibil, conţinută în oxid de carbon.
Valoarea dată de relaţia (2.65) se aplică la elaborarea bilanţurilor de omologare,
de recepţie şi a celor reale. Pentru bilanţurile de proiect se va lua 2% din valoarea
energiei intrate în cazul combustibililor solizi şi 0.5% în cazul celor lichizi.
 2 .6 .3 .3 . P ie r d e r i p r in n e a r s e m e c a n ic e

S e d a to re a z ă in c lu d e r ii în z g u ră , în p a r tic u le le c ă z u te p r in g r ă ta r ş i în p a rtic u le le
a n tre n a te d e a e r a u n o r p a rtic u le c o m b u s tib ile c a re în a c e s t fe l n u m a i a rd .
S e c a lc u le a z ă în fu n c ţie d e d e b itu l d e c e n u ş ă , d e fa lc a t p e c e le tre i c a te g o rii d e fin ite m a i
s u s , d e c o n ţin u tu l d e m a te r ii c o m b u s tib ile d in a c e s te flu x u r i. C o n ţin u tu l d e c e n u ş ă d in f lu x u l
d e c o m b u s tib il e s te d a t d e c o e f ic ie n tu l a l d in ta b e lu l 2 .7 . A c e a s tă v a lo a r e n u r e f le c tă ş i p a r te a
d e c o m b u s tib il d in c e n u ş ă .
D e b ite le d e c ă ld u r ă , d e f a lc a te p e c a te g o r iile m e n ţio n a te m a i s u s , e x p r im a te în [ K W ], s e
c a lc u le a z ă c u r e la ţiile :
a zg C zg
Q pzg  D c  al    33900 ( 2 .6 6 )
100 100  C zg

p e n tr u p ie r d e r ile d a to r a te p a r tic u le lo r c o m b u s tib ile d in z g u r ă ,

 a caz C caz
Q pcaz  D c  al    33900 ( 2 .6 7 )
100 100  C caz

p e n tru p ie r d e r ile d a to r a te p a r tic u le lo r c o m b u s tib ile c ă z u te p r in g r ă ta r,

a ev C ev
Q pev  D c  al    33900 ( 2 .6 8 )
100 100  C ev

p e n tru p ie r d e r ile d a to r a te p a r tic u le lo r c o m b u s tib ile a n tr e n a te c u g a z e le d e a rd e r e .

In r e la ţiile d e m a i s u s a zg, a caz , a ev re p re z in tă c o te le p r o c e n tu a le d in c e n u ş ă e v a c u a te p r in z g u r ă ,
re s p e c tiv c ă d e re p r in g r ă ta r ş i c u g a z e le d e a r d e r e , C zg , C caz , C ev , c o n ţin u tu l d e c o m b u s tib il ( c a r b o n ) ,
în p r o c e n te , d in c a n tită ţile e v a c u a te . V a lo r ile c o te lo r a zg, a caz , a ev ( a c ă r o r s u m ă e s te 1 0 0 ) s e p o t lu a
d in ta b e lu l 2 .1 1 , ia r c e le c a r e r e f le c tă c o n ţin u tu l d e c o m b u s tib il C zg , C caz , C ev , d in ta b e lu l 2 .1 2 .
 Tabelul 2.10
Căldura specifică la presiune constantă a componentelor
gazelor de ardere [KJ/m3N °C]

tev
CO 2 SO 2 CO N2 O2 H 2O aer
[°C]
0 1.599 1.733 1.299 1.298 1.306 1.494 1.297
100 1.793 1.892 1.305 1.302 1.333 1.519 1.306
200 1.985 2.030 1.322 1.314 1.375 1.560 1.324
300 2.075 2.152 1.350 1.336 1.420 1.607 1.350
400 2.179 2.239 1.381 1.364 1.461 1.659 1.380
500 2.267 2.306 1.414 1.394 1.496 1.713 1.411
600 2.340 2.357 1.445 1.424 1.525 1.769 1.441
800 2.452 2.428 1.497 1.476 1.570 1.884 1.491
1000 2.532 2.474 1.537 1.518 1.602 1.995 1.531
1500 2.650 2.532 1.599 1.586 1.661 2.214 1.596
2000 2.705 2.553 1.632 1.622 1.713 2.361 1.635
2500 2.725 2.583 1.653 1.645 1.762 2.461 1.652
 T a b e lu l 2 .1 1
C o e fic ie n ţii a zg, a caz, a ev

T ip u l fo c a r u lu i F e lu l c o m b u s tib ilu lu i a zg a caz a ev

[% ] [% ] [% ]
P e n tru c ă rb u n e h u ile , lig n iţi 15 - 85
P u lv e r iz a t ş is tu r i 35 - 65
T u rn C u c o n ţin u t m ic d e c e n u ş ă 50 - 50

C u e v a c u a r e h id ra u lic ă a z g u r e i c ă rb u n i c u c o n ţin u t m a re d e 60 - 40
cenuşă
C u g ră ta r la n ţ s a u în tre p te c ă rb u n i s o rta ţi 48 7622 20
Id e m c ă b u n e m ă ru n t 15 5565 3 0 -2 0

D a to rită a c e s to r p ie rd e ri, d e b itu l d e c o m b u s tib il c a re p ro d u c e c ă ld u ră p r in a rd e re s e

c o re c te a z ă la v a lo a r e a D cu , c u re la ţia :
Q pzg  Q pcaz  Q pev
D cu  D c  ( 2 .6 9 )
H i
 Tabelul 2.12
Coeficienţii C zg, C caz, Cev
Tipul focarului Felul combustibilului Czg Ccaz Cev

Pentru cărbune pulverizat Huile 1.0 - 0.5

Turn ligniţi 0.5 - 1.0

şisturi 1.0 - 3.0

Turn ligniţi 0.5 - 2.5

şisturi 3.0 - 2.0

Cu grătar lanţ huile necoxificabile 20.0 9.0 30.0

ligniţi 21.0 9.0 20.0

Cu grătar înclinat Ligniţi 15.0 10.0 1520

 2 .6 .3 .4 . P i e r d e r i d e e n e r g i e p r i n c o n d u c ţ i e , c o n v e c ţ i e ş i r a d i a ţ i e c ă t r e m e d i u l
în c o n j u r ă to r

P ie r d e r i le de c ă ld u ră d in a c e a s tă c a t e g o r ie au un c a ra c te r m ix t , f i i n d d a to ra te c a l it ă ţ i i
n e c o r e s p u n z ă t o a r e a iz o la ţ ie i t e r m ic e .
T r a n s m is ia c ă ld u r i i p r i n c o n d u c ţ ie s e f a c e c o n f o r m l e g ii l u i F o u r i e r :
Q c      grad ( t )  dS [W ] ( 2 .7 0 )
S

u n d e  r e p r e z in t ă c o n d u c t i v it a t e a t e r m i c ă a m a t e r ia lu lu i î n [ W / m ·° C ] , ia r g r a d ( t ) g r a d ie n t u l t e m p e r a t u r i i.
P e n t r u d if e r it e c a z u r i p a r t i c u la r e r e z u lt ă r e la ţ ii le :

Qc   ( t1  t 2 )  S ( 2 .7 1 )

î n c a z u l u n u i p e r e t e p la n c u t e m p e r a t u r i le f e ţ e lo r t 1 > t 2 ş i g r o s i m e a  ,
2     l
Qc   ( t1  t 2 ) ( 2 .7 2 )
d2
ln( )
d1
î n c a z u l u n u i c i li n d r u c u d ia m e t r u l i n t e r io r d 1 ş i d ia m e t r u l e x t e r io r d 2
 S
Q   ( t1  t n 1 ) ( 2 .7 3 )
c n  j

j1  j

în c a z u l u n u i p e r e te p la n f o r m a t d in n s ta tu r i iz o la n te c u g r o s im ile  j ş i c o n d u c tiv ită ţile  j j= 1 ,2 ..n ,

2  l
Q  (t  t ) ( 2 .7 4 )
c
n 1 d j1 1 n 1
  ln
j1  j d j

în c a z u l u n u i c ilin d ru c u n s tra tu ri d e iz o la ţie .

P ie r d e r ile d e c ă ld u r ă p r in c o n v e c ţie s e c a lc u le a z ă c u r e la ţia lu i N e w to n :
Q cv    S (t  ta ) ( 2 .7 5 )

u n d e  [ W /m 2· C ] r e p r e z in tă c o e f ic ie n tu l d e tr a n s m is ie a c ă ld u r ii p r in c o n v e c ţie , t f iin d te m p e r a tu r a în [  C ]

a c o rp u lu i c a ld , ia r ta te m p e ra tu ra m e d iu lu i în [  C ] . S ta b ilire a c o e f ic ie n tu lu i  s e fa c e p e b a z a e c u a ţiilo r
c rite ria le .
 I n c a z u r ile p r a c tic e p ie r d e r ile d e c ă ld u r ă s e f a c p r in tr -u n tr a n s f e r m ix t : c o n v e c ţie -c o n d u c ţ ie -c o n v e c ţ ie . I n
a s e m e n e a c a z u r i s e u tiliz e a z ă r e la ţii m a i g e n e r a le :
Q pc  K  S  ( t1  t 2 )
1
K  ( 2 .7 6 )
1 n  1
  j 
 1 j1  j  2
în c a z u l tr a n s m ite r ii c ă ld u r ii d e la u n f lu id la u n a lt f lu id p r in in te r m e d iu l u n u i p e r e t e p la n f o r m a t d in n
s tr a tu ri, t1 ş i t2 f iin d te m p e r a tu r a c e lo r d o u ă f lu id e ,
Q pc  K l  l  ( t1  t 2 )

Kl  ( 2 .7 7 )
1 n 1 d 1
   ln( j  1 ) 
 1  d 1 j1 2   j dj  2  d n 1
în c a z u l tr a n s m ite r ii c ă ld u r ii d e la u n f lu id la u n a lt f lu id p r in in te r m e d iu l u n u i c ilin d r u c u n s tr a tu r i, t 1 ş i t2
f iin d te m p e r a tu r a c e lo r d o u ă f lu id e .
I n r e la ţ iile d e m a i s u s , K , K l s u n t c o e f ic ie n ţi to ta li d e tr a n s m ite r e a c ă ld u r ii ş i s e m ă s o a r ă în [ W / m 2 C ] ,
re s p e c tiv [ W /m  C ].
 Pentru determinarea pierderilor prin conducţie şi convecţie prin izolaţia termică a conductelor şi
rezervoarelor se utilizează temperatura medie interioară şi exterioară precum şi caracteristicile
termice şi geometrice ale izolaţiei. La elaborarea bilanţurilor energetice de omologare, de recepţie şi
reale temperaturile utilizate în calcule se stabilesc prin măsurători. In cazul bilanţului de proiect
acestea se adoptă şi se verifică prin calcule iterative. Valoarea cu care se compară pierderile este cea
optimă, corespunzătoare grosimii optime a izolaţiei termice, stabilită prin comparaţia dintre
pierderile de energie (pe o perioadă de 5 ani pentru instalaţiile montate în exterior şi de 10 ani pentru
instalaţiile amplasate în interior) şi costul izolaţiei (atât cel iniţial cât şi cel de reînoire). In calculele
de optimizare temperatura mediului ambiant se va lua valoarea medie anuală dată în standarde
pentru localitatea respectivă, iar pentru instalaţii aflate în interiorul construcţiilor se va lua 20 C..
 P e n tr u r e ţe le ş i c o n d u c te te r m ic e (a e r ie n e s a u în c a n a le ) , f ă r ă d e r iv a ţii în tr e p u n c tu l te r m ic s a u c e n tr a la
te rm ic ă ş i p u n c tu l d e c o n s u m , s a u c u d e r iv a ţii o b tu r a te , p ie r d e r e a p ro c e n tu a lă d e c ă ld u r ă s e s ta b ile ş te c u r e la ţia :
 t  t 
q   1  2 3   100 ( 2 .7 8 )
 t1  t 4 
unde t1, t4 - te m p e r a tu r ile d e tu r, ş i r e s p e c tiv r e tu r la p u n c tu l te r m ic s a u la c e n tr a la te r m ic ă ;
t2, t3 - te m p e ra tu r ile d e in tra re , re s p e c tiv ie ş ire la p u n c tu l d e c o n s u m .
P ie r d e r ile d e c ă ld u r ă p r in r a d ia ţie s e p o t c a lc u la c u r e la ţia Ş te f a n -B o ltz m a n n :
Q r   C 0  S  (T 4
 T a
4
) ( 2 .7 9 )
unde:
-  - fa c to r e n e r g e tic d e e m is ie (s a u fa c to r d e n e g ru ), s u b u n ita r;
-8
- C 0= 5 .6 7 1 0 [ W /m 2K 4] - c o n s ta n ta Ş te fa n -B o ltz m a n n ;
- S - s u p ra fa ţa d e e m is ie a c ă ld u rii în [ m 2];
- T - te m p e ra tu r a c o rp u lu i c a re e m ite c ă ld u ra în [ ° K ];
- T a - te m p e ra tu ra m e d iu lu i în [ ° K ].
 N o r m a tiv u l P E 9 0 2 re c o m a n d ă , în c a z u l in s ta la ţiilo r c u fo c a r e , v a lo r i to ta le p ie r d e rile p r in c o n v e c ţie ş i
r a d ia ţie , în p ro c e n te d in v a lo a r e a e n e r g ie i in tra te :
q
Q cr  5
D c H i ( 2 .8 0 )
100
u n d e q 5= 1 .5 % p e n tr u u n d e b it d e c ă ld u r ă in tra t în p ro c e s e g a lă c u 4 0 G J /h ş i q 5= 0 .5 % p e n tru u n d e b it d e c ă ld u ră
d e 4 0 0 G J /h . P e n tr u a lte v a lo r i s e f a c in te rp o lă r i ş i e x tr a p o lă r i.
P ie r d e r ile p rin r a d ia ţie p r in g u r ile d e în c ă lc a r e /d e s c ă r c a r e a le c u p to a re lo r s e c a lc u le a z ă c u o r e la ţie s im ila ră
c u ( 2 .7 9 ) :
Q r   C 0  S   (T 4
 T a
4
) ( 2 .8 1 )

în c a r e  r e p r e z in tă c o e f ic ie n tu l d e d ia f r a g m a r e d a t în ta b e lu l 2 .1 3 . P e n tr u  s e v a lu a v a lo a r e a 1 .
 Tabelul 2.13
Valori ale coeficientului de diafragmare 
Grosimea Lătimea Inălţimea orificiului [mm]

peretelui orificiului 150 250 450 600 700

[mm] [mm]

115 150 0.55 0.63 0.66 0.68 0.69

300 0.63 0.70 0.73 0.76 0.78
600 0.68 0.76 0.80 0.82 0.84
900 0.71 0.79 0.83 0.85 0.87
1200 0.72 0.81 0.85 0.87 0.89
1500 0.73 0.82 0.86 0.89 0.91
230 150 0.43 0.49 0.52 0.55 0.56
300 0.49 0.56 0.60 0.63 0.64
600 0.55 0.63 0.67 0.70 0.72
900 0.57 0.66 0.70 0.73 0.75
1200 0.59 0.68 0.72 0.76 0.78
1500 0.61 0.69 0.74 0.77 0.79
345 150 0.36 0.42 0.44 0.47 0.49
300 0.42 0.48 0.52 0.55 0.57
600 0.47 0.55 0.59 0.62 0.64
900 0.50 0.58 0.63 0.66 0.69
1200 0.52 0.60 0.65 0.68 0.71
1500 0.53 0.61 0.66 0.70 0.72
460 150 0.31 0.36 0.39 0.42 0.43
300 0.36 0.43 0.46 0.49 0.51
600 0.42 0.49 0.53 0.56 0.58
900 0.45 0.52 0.57 0.60 0.62
1200 0.47 0.55 0.59 0.63 0.65
1500 0.48 0.56 0.61 0.64 0.67
 2 .6 .3 .5 . P ie r d e r i p r in c ă ld u r a s e n s ib ilă a z g u r e i

S e c o n s id e ră c a a ta re n u m a i în c a z u l în c a re s e ră c e s c c u u n a g e n t c a re s e
e v a c u e a z ă in u til, d e e x e m p lu z g u ra d in in d u s tria e n e r g e tic ă s a u s id e ru r g ic ă c a re s e
ră c e ş te c u a p ă ş i s e trim ite la c a n a l. A c e a s tă c ă ld u ră e s te r e c u p e ra tă u til în c a z u l în c a r e
s e f o lo s e ş te la f a b r ic a r e a d e v a tă m in e r a lă în im e d ia ta a p r o p ie r e a f u r n a lu lu i fă r ă a m a i
fi ră c ită .
a zg 10 0 a caz 100
Q pz  D c  al  (  t zg  c zg   t caz  c caz ) ( 2 .8 2 )
100 100  C zg 100 100  C ca z

u n d e tzg, tcaz, c zg, c caz re p re z in tă te m p e ra tu r ile ş i c ă ld u r ile s p e c if ic e a le z g u r ii, r e s p e c tiv

a le p a rtic u le lo r d e c o m b u s tib il c ă z u te d in fo c a r, C zg, C caz c o n ţin u tu l d e c o m b u s tib il a l
a c e s to r a , ia r a zg, a caz c o te le p r o c e n tu a le d in c e n u ş ă e v a c u a te p r in z g u ră . C ă ld u rile
s p e c if ic e s e ia u d in ta b e lu l 2 .1 0 , ia r v a lo r ile c o e f ic ie n ţilo r a zg , caz, C zg , C caz d in ta b e lu l
2 .1 1 , r e s p e c tiv 2 .1 2 . I n m o d s im ila r s e c o n s id e r ă p ie r d e r ile c u a lte m a te ria le e n e r g iz a te
c a r e p ă r ă s e s c c o n tu r u l, a c ă ro r e n e r g ie n u e s te f o lo s ită .
 2 .6 .3 .6 . A lt e p ie r d e r i

P ie r d e rile d e c ă ld u r ă d a to r a te r ă b u f n ir ii p r o d u s e lo r d e a r d e r e s e c a lc u le a z ă c u
r e la ţia :
Q rab  D 0  i 0 ( 2 .8 3 )
u n d e D 0 e s te v o lu m u l ( d e b itu l) d e p r o d u s e c a r e r ă b u f n e s c , r e d u s la c o n d iţii n o r m a le ,
e x p r im a t în [ m 3 N /h ] . A c e s t v o lu m s e ia e g a l c u v a lo r i c u p r in s e în tr e 4 % ş i 2 0 % d in
v o lu m u l o r a r d e g a z e g e n e r a t ( a s e v e d e a p a r a g r a f u l 2 .6 .3 .1 ) ş i a n u m e :
  4 % s e v a a d o p ta p e n tr u o a tm o s f e r ă în c h is ă ( d o a r c u in te r s tiţiile d in ju r u l
e le c tr o z ilo r , c u in te r s tiţii f ir e ş ti la u ş i, e tc .) ;
  8 % s e v a a d o p ta p e n tr u o a tm o s f e r ă în c h is ă r e la tiv ( in te r s tiţiile m e n ţio n a te
a n te r io r , p lu s în c h id e r e a -d e s c h id e r e a c u g r ijă a o r if ic iilo r d e lu c r u p e n tr u lu a r e a d e
p r o b e , m ă s u r ă to r i d e te m p e r a tu r ă , c o n tr o lu l v iz u a l a l z id ă r ie i, e tc .) ;
  2 0 % p e n tr u o a tm o s f e r ă n e s a tis f ă c ă to r în c h is ă ( c a p a c e p e r m a n e n t d e s c h is e s a u
lip s ă , p e lâ n g ă in te r s tiţiile m e n ţio n a te a n te rio r , p lu s o f o lo s ir e f ă r ă p r e c a u ţie a
a c e s to ra ).
V o lu m u l d e g a z e D 0 f ie c ă s e d e te r m in ă p r in c a lc u l ( p o tr iv it p r e c iz ă r ilo r d e m a i
s u s ) f ie s e ia u n p r o c e n t d in v a lo a r e a e n e r g ie i a b s o rb ite , d e e x e m p lu în c a z u l
c u p to a r e lo r e le c tr ic e s e p o a te lu a v a lo a r e a d e 6 0 [ m 3 N /K W ] .
V a lo a r e a i0 r e p r e z in tă e n ta lp ia g a z e lo r d in in te r io r u l e c h ip a m e n tu lu i la
te m p e r a tu r a d e r e g im a a c e s tu ia [ K J /m 3 N ] .
 P ie rd e rile p r in a p a d e ră c ir e la c u p to a re le a i c ă ro r p e r e ţi la te ra li, c a p a c s a u
s c h e le t m e ta lic , u ş i, b o b in e in d u c to a re , s u n t ră c ite c u a p ă , s e d e te rm in ă c u
re la ţia c u n o s c u tă :
Q rac  D apa  (te  ti)  c apa (2 .8 4 )
unde D ap a e s te d e b itu l d e a p ă în [K g /s ], te, ti te m p e ra tu rile a p e i d e ră c ir e la
ie ş ire , re s p e c tiv in tra re , ia r c ap a c ă ld u ra s p e c ific ă m e d ie a a p e i p e in te r v a lu l te ti
(  4 .1 8 [ K J /K g ° C ]) .
 P ie r d e r ile d e c ă ld u ră p r in v a tr a c u p to a r e lo r , în c a z u l în c a r e a c e a s ta e s te a ş e z a tă
d ir e c t p e f u n d a ţie (p e v a tr ă a f lâ n d u -s e f ie to p itu ră , f ie m a te r ia l s o lid în c u r s d e tr a ta r e )
s e c a lc u le a z ă d u p ă c u m u r m e a z ă :
- s e c a lc u le a z ă s u p r a f a ţa e x te r io a r ă a z id ă r ie i, e x c lu s iv v a tr a , S e [ m 2] ;
- s e c a l c u l e a z ă s u p r a f a ţ a i n t e r i o a r ă a z i d ă r i e i , e x c l u s i v v a t r a , S i[ m 2 ] ;
- s e c a lc u le a z ă s u p r a f a ţa m e d ie :
S m  Se Si ( 2 .8 5 )
- s e c a lc u le a z ă p ie r d e r i le d e p u t e r e p e u n it a t e a d e s u p r a f a ţ ă ( m a i p u ţ in v a t r a ) , q rc ,
[K W /m 2]:
q 1
q rc  ext  D c  H i  ( 2 .8 6 )
100 S m
u n d e q ex t r e p re z in tă p o n d e re a p ie r d e r ilo r ( în [ % ] ) p rin p e r e ţii la te ra li ( p r in c o n d u c ţie ,
c o n v e c ţie ş i r a d ia ţie - c a lc u la tă c o n f o r m p r e v e d e r ilo r d e m a i s u s ) în f lu x u l d e e n e r g ie
in tr a t;
- s e c a lc u le a z ă p ie r d e r ile p r in v a tr ă , Q v [ K W ] , a c e s te a fiin d , p e u n ita te a d e
s u p ra f a ţă , 7 5 % d in p ie rd e r ile p e u n ita te a d e s u p ra fa ţă e x te r io a r ă :
Q v  0 . 75  q rc  S v ( 2 .8 7 )
u n d e S v e s te s u p r a fa ţa v e tre i c u p to ru lu i în [ m 2].
 In general, pierderile prin fundaţie sunt pierderi prin conduţie termică şi pot fi
calculate cu o relaţie de forma (2.73):
Sf
Qc   t (2.88)
n 
j

j 1 j

unde Sf este suprafaţa fundaţiei în [m2], iar t diferenţa de temperatură dintre baza
interioară a instalaţiei şi temperatura solului.
Pe lângă pierderile menţionate mai sus, normativul PE 902 prevede considerarea
unor pierderi ocazionale datorate fisurării zidăriei în cursul exploatării, apariţia de
nearse în gazele de ardere, etc. Acestea se iau în valoare de 810% din valoarea
pierderilor determinate potrivit precizărilor de mai sus.
 2 .6 .4 . A lt e e n e r g ii în b i la n ţ u r i t e r m o e n e r g e t ic e

L u c r u l m e c a n ic te h n ic u til d e z v o lta t d e m a ş in ile d e fo r ţă s e c a lc u le a z ă c a p r o d u s în tr e

d e b itu l d e flu id in tr a t, D , d ife r e n ţa d in tr e e n ta lp ia a c e s tu ia la in tr a r e , i 1 , ş i ie ş ir e , i 2 , r a n d a m e n tu l
in te r n ,  i , ş i ra n d a m e n tu l m e c a n ic ,  m .
P m  D  ( i1  i 2 )   i   m [ K W ] ( 2 .8 9 )
C a lc u lu l c ă ld u r ii g e n e r a te , r e s p e c tiv a b s o r b ite în tim p u l r e a c ţiilo r c h im ic e , s e fa c e p e b a z a
le g ii lu i H e s s c a re n e d ă e n e r g ia p e u n ita te a d e s u b s ta n ţă c a d ife r e n ţa d in tr e c e a p e n tr u fo r m a r e a
s u b s ta n ţe lo r fin a le ş i c e a n e c e s a r ă p e n tr u fo r m a r e a s u b s ta n ţe lo r in iţia le . R e la ţiile d e c a lc u l ş i
v a lo r ile s p e c ific e d ife r ă d e la c a z la c a z . D a c ă n o tă m c u Q c h d i fe r e n ţa d e e n e r g ie în [ K J /m o l]
a tu n c i flu x u l d e e n e r g ie g e n e r a t p r in a c e s te re a c ţii v a fi d a t d e re la ţia :
Q ch
Q rch  D  [K W ] ( 2 .9 0 )
M
u n d e D e s te d e b itu l d e s u b s ta n ţă ie ş ită d in in s ta la ţie în [ k g /s ] , ia r M m a s a m o la r ă a s u b s ta n ţe i în
[ K g /m o l] . Î n c a z u l s u b s ta n ţe lo r g a z o a s e s e v a u tiliz a r e la ţia :
Q ch
Q rch  D  [K W ] ( 2 .9 1 )
VM
u n d e D e s te d e b itu l e x p r im a t în [ m 3 N /s ], ia r V M = 2 2 .4 1 6 1 0 -3 [ m 3 N /m o l] , re p re z in t ă v o lu m u l
m o la r . D a c ă Q r c h > 0 a tu n c i r e a c ţia c h im ic ă e s te e x o te r m ă ia r c ă ld u r a e s te c o n s id e ra t ă c a
in tr a t ă în p r o c e s , ia r d a c ă Q r c h < 0 a tu n c i r e a ţia c h im ic ă e s te e n d o te rm ă ia r c ă ld u r a e s te
c o n s id e ra t ă c a ie ş it ă d in p ro c e s .
 I n p r o c e s u l te h n o lo g ic m a i p o t a p a r e ş i a lte f e n o m e n e c h im ic e s a u f iz ic e c u
d e g a jă r i ( a b s o r b ţii d e c ă ld u r ă ) c a : r e d u c e r e , d is o c ie r e te r m ic ă , to p ir e , v a p o r iz a r e ,
c o n d e n s a r e , e tc . A c e s te a s e ia u în c o n s id e r a r e c u s e m n u l c o re s p u n z ă to r : + p e n tru
c e d a r e , - p e n tr u p r im ir e . V a lo r ile p e u n ita te a d e m a s ă s e g ă s e s c în ta b e le . D e e x e m p lu
p e n tr u v a p o r iz a r e v o m a v e a r e la ţia :
Q vap  l v  D [K W ] ( 2 .9 2 )

u n d e lv r e p r e z in tă c ă ld u r a la te n tă d e v a p o r iz a r e în [ K J /K g ] ia r D d e b itu l m a s ic în
[K g /s ].
I n c a z u l u n o r p r o c e s e ( d e e x e m p lu p ir o liz ă - r e a c ţii c h im ic e în tr e g a z e a f la te la
te m p e r a tu r i în a lte , r e a c ţii în m e d iu c a ta litic ) , m o le c u le le c a r e in tr ă în p r o c e s s u n t
d e s c o m p u s e p â n ă la p a r tic u le m a i m ic i d e c â t a c e le a a le p r o d u s u lu i r e a liz a t, d u p ă c a r e
s e r e g r u p e a z ă , c u e f e c tu l f in a l d e d e g a ja r e a u n e i c a n tită ţi d e c ă ld u r ă d e r e c o m p u n e r e
m o le c u la r ă . M ă r im e a a c e s te ia s e d e d u c e c a d if e r e n ţă în tr e c a n tita te a d e c ă ld u r ă in tr a t ă
ş i c e a ie ş ită d in e c h ip a m e n t. I n a c e s t c a z , n u m a i e s te p e r m is ă c a u n u l d in a p a r a te le d e
m ă s u r a r e a d e b ite lo r s ă f ie lip s ă ( d e c i c a m ă r im e a d e m ă s u r a t s ă f ie d e d u s ă d in b ila n ţu l
d e m a să ).
C ă ld u r a c o n ţin u tă în c o m b u s tib ilii p r o d u ş i în in s ta la ţie s e c a lc u le a z ă d u p ă a c e le a ş i
r e g u li c a în p a r a g r a f u l 2 .6 .1 .