Traumatisme abdominale

Traumatisme abdominale închise

produc:
– leziuni ale peretelui abdominal:
echimoze,
hematom
– lezarea organelor abdominale
abdomen acut chirurgical închis
Contuzia abdominala asociată cu lezarea
organelor viscerale determină deces
în câteva minute
– prin hemoragii masive determinate de lezarea
unui vas mare: v.cavă, aorta
în câteva ore
– prin hemoragii grave determinate de ruptura
organelor parenchimatoase: ficat, splina,
pancreas, rinichi
în câteva zile
– prin hemoragie în 2 timpi sau
– prin peritonită determinata de ruptura organelor
cavitare stomac, intestin
 Hemoragia în 2 timpi
ruptura mică a ficatului, splinei sau
rinichiului

ruptura în marea cavitate peritoneală a

unui hematom retroperitoneal datorită
acumulării lichidului subcapsular în exces
 Evaluarea corectă impune
cunoaşterea circumstanţelor în care a avut
loc accidentul
– accident de circulaţie
– cădere de la înalţime
– strivire
modul şi direcţia de acţiune a agentului
traumatic
 Factori de risc
şocul
hemoragia internă
peritonita
 dg #
sdr de hemoragie internă
sdr de iritaţie peritoneală
şoc traumatic

observatie: şocul traumatic se poate

asocia cu şocul hemoragic
 Examen obiectiv
funcţii vitale
inspecţia abdomenului
– hematom
– abdomen retractat sau destins
– eventraţie – slăbirea postoperatorie a peretelui
abdominal cu deplasare viscerală sub tegument
palpare abdomenului
percuţie abdomenului
prezenţa micţiunilor spontane
– urină limpede sau hematurică
 Atenţie
mobilizare blândă a pacientului
pentru a nu accentua durerea,
şocul sau leziunile secundare
traumatismului
Simptomatologie: semne generale
paloare intensă
transpiraţii reci
puls rapid şi slab
respiraţii frecvente şi superficiale
hTA
sete marcată
Simptomatologie: semne locale
durere moderată
– în ruptura de organ parenchimatos
– în stg – ruptura de splină
– în drt – ruptura de ficat
durere violentă
– în perforaţia de organe cavitare: stomac,
intestin
 Intensitatea durerii
în ruptura de ansă intestinala
– este mai redusă datorită alcalinităţii
conţinutului intestinal care irită mai putin
seroasa peritoneală decât lichidul gastric acid
durerea este accentuata când
decomprimăm brusc peretele abdominal
după palpare profundă: semn Blumberg
 Observatie

peritonita determinată de ruptura

intestinala este mai gravă decât
după ruptura gastrică
 Apărarea musculară şi
contractura musculară
contactura extinsă, permanentă:
– “abdomen de lemn”
– semn de iritaţie peritoneală
– apare mai precoce în ruptura gastrică

în revărsate sanghinolente contractura

este redusă
 Alte semne
vărsături
sughiţ
meteorism
pneumoperitoneu
hematurie – ruptura renală, VU
 Investigaţii
tuşeu rectal şi vaginal
– colecţie în sacul Douglas
ex laborator
– hematologie
ex Rx
ultrasonografie abdominala
 Primul ajutor
pacient aşezat pe targă în decubit dorsal
membrele inferioare uşor flectate
– sub genunchi se aşează o pătura rulată
se relaxează musculatura abdominala şi se reduc
durerile
semne de şoc
– PEV solutii macromoleculare sau sânge
pungă de gheaţă
 Primul ajutor -2
aspiraţie gastrică cu seringa şi o sondă
duodenală
– reduce cantitatea de suc gastro-duodenal
revărsat în peritoneu
– reduce distensia abdominala
– facilitează respiraţia
 Precauţii
NU se admtreazainis medicaţie sau lichide
p.o.
NU se administreaza antialgice puternice
– maschează durerea şi apărarea musculara
toţi pacienţii sunt internaţi pentru
investigaţii chiar dacă iniţial starea
generală este bună
Traumatisme abdominale
deschise
 Definiţie
leziunea peretelui abdominal cu sau fără
leziuni viscerale

sinonim: plagă abdominală

 Clasificare
plăgi nepenetrante
– lezare perete abdominal, nu pătrund în peritoneu
plăgi penetrante simple
– lezare perete abdominal, şi a peritoneului, fără
lezarea organelor din cavitatea peritoneală
plăgi penetrante cu leziuni viscerale
– lezare perete abdominal, peritoneului şi a unuia
sau mai multor organe din cavitatea peritoneală
 Atenţie
examinare blândă
acordarea primului ajutor
internare în serviciu de chirurgie pentru
tratament
 Primul ajutor
funcţii vitale bune
– decubit dorsal cu membre flectate
– examinarea şi îngrijirea plăgii abdominale
semne de hemoragie masivă
– măsuri de urgenţă: reanimare, hemostază
se evită administrarea calmantelor sau cel
puţin NU se administreaza opiacee sau
antialgice majore
– când se administreaza se notează data, ora,
cantitatea administrata
Pansamentul plăgii nepenetrante
curăţire mecanică a tegumentelor din jur – spălare
dezinfecţie
– cu alcool, tinctura de iod sau alcool iodat
– substante antiseptice: să nu atingă plaga
– circular, centrifug
îndepărtarea corpilor străini şi ţesuturilor distruse
cu instrumentar steril
comprese sterile care să depăşească marginile
plăgii şi fixare cu leucoplast sau prin înfăşare
în caz de sângerare peste compresă se
pune vată şi se face un pansament
compresiv
NU se aplică vata direct pe plagă
Pansamentul plăgii penetrante
tehnica pansamentului – aceeaşi
– pansament uscat de protecţie

nu este permisă introducerea în plagă a

nici unui instrument
Dacă se asociază eviscerarea unor
anse intestinale
NU se efectuează manevre de reducere a
acestora
– pericol de ischemie
pansament cu câmpuri mari cu SF
menţinute în faşă compresivă sau
cearceaf sau prosop lung
transport de urgenţă în poziţie Fowler:
– decubit dorsal cu membrele inferioare flectate
Monitorizarea bolnavului în cursul
transportului

complicaţii posibile:
– hemoragie
– tulburari respiraţie
– tulburari circulaţie

profilaxie antitetanică