Sunteți pe pagina 1din 23

Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației

Proiect Rețele de Calculatoare

Profesor coordonator: Masterand:


Conf. Dr. Ing. Ștefan STĂNCESCU Liviu Ahile GUȚU
 Introducere
 Tipuri de transmisiuni
 Protocoale de acces multiplu
 Atenuarea
 Corecția erorilor GSM
 Arhitectura GSM
 Canalele logice GSM
 Transmisia voce GSM
 Tipuri de modulații GSM
 Efectuarea și primirea unui apel GSM
 Celulele GSM
 Tipuri de handover
 Handover-uri GSM
 Handover Inter BTS
 Handover Inter BSC
 Handover Inter MSC
 Concluzii
 Până în ziua de azi fiind dezvoltate patru generații de sisteme de
telefonie mobilă:
 Generaţia 1 (1G)
 Introdusă în 1980, a fost scoasă din funcțiune.
 Prelucrarea analogică a semnalului.
 Oferea doar serviciu vocal.
 A operat în benzile de frecvență de 450 MHz și de 800-900 MHz.
 Generația 2 (2G)
 Prelucrare digitală a semnalului.
 A introdus serviciul de date.
 Operezează în benzile de frecvență de 900 MHz şi de 1800 MHz.
 În prezent se face integrarea sistemelor 2G în 3G.
 Generația 3 (3G)
 Introdusă în 2001.
 Operează în banda de frecvențe de 2 GHz.
 Oferă viteze de transmisie de date de până la 2 Mbiți/s.
 Generația 4 (4G)
 A început să fie disponibilă recent.
 Oferă viteze de până la 672 Mb/s.
 În funcție de sensul în care pot circula datele, transmisiunile pot fi:
 Simplex
 Semi-duplex
 Duplex

 În telefonia mobilă avem nevoie de o transmisiune duplex prin care ambii


utilizatori să se poate facă auziți în același timp:
Amplitude
 FDD (Frequency Division Duplex)
 Pune la dispoziție două benzi de frecvență Time
pentru uplink și downlink.
Tx Rx

F1 F2 Frequency

Amplitude
 TDD (Time Division Duplex)
 Alterează foarte repede de la primirea datelor la Time
Rx
transmiterea datelor. Tx
Rx
Tx Frequency
F1
 Asigură interconectivitatea abonaților.
 Protocoalele de acces multiplu folosite în
GSM sunt:
 FDMA (Frequency Division Multiple Access)
 Banda totală de frecvență (50 MHz) este împărțită
în mai multe canale de benzi de frecvență de 200
KHz (canale/subbenzi).
 Avem 250 de canale de frecvență, dintre care 125
sunt dedicate uplink-ului iar 125 sunt dedicate
downlink-ului.
 Nu necesită o coordonare dinamică.
 Nu este flexibilă.
 TDMA (Time Division Multiple Access)
 Fiecare canal de 200 KHz este împărțit în 8 canale
temporare de perioadă fixă.
 Flexibilă.
 Necesită coordonare dinamică.
 În timpul propagării sale prin mediu, calitatea semnalului scade din cauza
obstacolelor, atenuării, reflecției, refracției, difracției, absorbției,
interferențelor, zgomotului și a pierderilor datorate imperfecțiunilor
circuitelor de transmisie și recepție.
 Între puterea de recepție și puterea de transmisie avem următoarea relație:

- Puterea de recepție d - Distanța maximă


0

- Puterea de transmisie d - Distanța Rx-Tx


C - Constantă ce depinde pe parametrii tehnici
γ - Valori cuprinse între [2, 5] în funcție de mediu
 Rata erorilor transmisiei semnalelor depinde de viteza de transmisie (pentru
trasmisiile rapide avem o rată de erori mai mare) și de puterea de recepție.

 Măsurile luate pentru corecția erorile sunt:


 Egalizarea
 Transmiterea unei secvențe de antrenare cunoscute de ambele capete pentru identificarea tipul
de distorsiuni și să corecteze restul de date primite folosindu-se de această informație.
 Codurile de corecție a erorilor
 FEC (Forward Error Correction) permite detectarea erorilor și corectarea unui număr
limitat din acestea.
 Majoritatea rețelelor GSM funcționează în banda de frecvențe de
900 MHz și de 1800 MHz.
 Folosește banda de 890 MHZ- 960 MHz
 50 MHz pentru trafic
 uplink 890-915 MHZ
 downlink 935-960 MHz
 Bandă de separare de 20 MHz (915-935 MHz)
 Banda de separare are rolul de a evita interferențele ce ar putea
să apară între uplink și downlink
 BTS
 asigură comunicarea între MS și BSC.
 BSC
 administrează resursele radio pentru BTS.
 este responsabil pentru handover-uri
 asigură comunicarea între BTS și MSC.
 NSS
 asigură comunicarea între GSM și alte rețele.
 VLR
 bază de date temporară a utilizatorilor ce are rolul de a micșora numărul de
accesări ale HLR-ului.
 HLR
 bază de date permanentă a utilizatorilor ce acoperă o zonă de mari
dimensiuni.
 AUC
 menține codurile de autentificare și algoritmii de protecție, prevenind orice fel de
intruziuni.
 Pot fi canale de trafic sau canale de control.
 Codarea sursei
 Codarea canalului
 Biții trimiși sunt împărțiți în pachete în funcție de
importanța lor pentru calitatea vorbirii.
 Pachetul rezultant este format din 456 biți.
 Interleaving
 Cei 456 de biți sunt împărțiți în opt pachete de 57 de
biți care se amestecă pentru a forma opt pachete noi.
 Ciphering
 Previne ascultarea convorbirii.
 Folosește doi algoritmi de criptare care sunt cunoscuți
de către MS și BTS
 Burst formatting
 Burst final, se adaugă headere și trailere
 Modulation
 Biții sunt transmiși conform modulației GMSK
 Deoarece vocea umană se află între 300-340 KHz, la trasmisia semnalul
ar fi distrus din cauza interferențelor. Este necesar să facem modulația
fiecărui semnal la o frecvență purtătoare mare pentru a putea asigura o
comunicare cât mai puțin afecatată de interferențe.
 Modulațiile se împart în trei categorii:
 CPM (Continuous Phase Modulation)
 Reprezintă modulații de frecvență sau de fază.
 Cele mai cunoscute sunt MSK și GMSK.
 QAM (Quadrature Amplitude Modulation)
 Caracterizat de o folosire foarte eficientă a spectrului de frecvențe pus la dispoziție.
 Exemple: QPSK, 16QAM, 64 QAM.
 Modulații pe mai multe purtătoare
 Rezistente împotriva distorsionării canalului.
 Example: OFDM, DMT.
MSK este codat folosind biți ce
alternează între componentele
quadrature, în mod similar OQPSK,
principala diferență constând în
codarea fiecărui bit ca o jumătate de
sinusoidă.
GMSK este o continuare a modulațiilor MSK, având în plus față de acestea un
filtru Gaussian.

Schemă modulator GMSK


1. MS trimite la BSS numărul format.
2. BSS transmite numărul format la MSC.
3&4. MSC verifică la VLR dacă MS-ul are
permisiunea de a folosi serviciul cerut.
5. Apelul este rutat de către MSC la
GMSC.
6. GMSC verifică la HLR și rutează apelul
între cei doi utilizatori.
7&8&9&10. Apelul este primit și se face
rutarea înapoi la MSC prin GMSC,
MSC și BSS
1. Se cere apelarea unui abonat GSM.
2. Continuarea apelului la GSMC
3. HLR-ul se ocupă de setarea semnalului
4&5. HLR trimite cerere la VLR
6. GMSC primește informațiile necesare
pentru MSC
7. Se înaintează apelul la MSC
8&9. Se obține starea curentă a MS.
10. Apelarea BSS-urilor subordinate
MSC.
11&12. Paginarea MS-ului
13. Răspunsul MS-ului
14&15. Verificarea securității
convorbirii
16&17. Formarea conexiunii
 Rețeaua GSM este format dintr-o mulțime de celule.
 Celula este zona acoperită de un BTS.
 Alegerea dimensiunii unei celule se face ținând cont de numărul de
utilizatori din ea.
 Din simplitate s-a ales un hexagon ca fiind forma zonei acoperite de o
celulă.
 Celule apropiate trebuie să aibă alocate frecvențe diferite pentru a preveni
apariția perturbațiilor.
 O grupare de celule ce folosesc frecvențe diferite formează un cluster.
 Pentru a asigura
continuitatea convorbirii
este necesară trecerea
utilizatorului de la celula
inițială la noua celulă în
zona căreia intră.
 Handover-ul poate fi: Handover soft
 Orizontal
 Vertical
 Intra-sistem
 Inter-sistem
o Hard
o Soft
o Softer Handover softer
 1-2 => HO Inter BTS
 1-3 => HO Inter BSC
 1-4 => HO Inter MSC
 Unui receptor mobil îi vor apărea fluctuații ale nivelului puterii de recepție,
fiind necesară creșterea puterii de transmisie odată cu creșterea distanței
pentru a fi posibilă primirea semnalelor. În cazul în care puterea de recepție
scade sub un anumit prag receptorului îi va fi imposibilă decodificarea
semnalului primit.
 Principala cerință a telefoniei mobile o reprezintă mobilitatea utilizatorului
și capacitatea sa de a purta o convorbire neîntreruptă în timpul deplasasării
la viteze mari, de acest lucru fiind responsabil handover-ul.
 Decizia de handover în GSM este luată de BSC folosind algoritmul de
localizare. Acest algoritm compară puterea semnalului din celula în care se
află cu puterea semnalului din celulele alăturate și decide dacă este
necesară schimbarea celulei.
 Generația 4G oferă o viteza superioară de până la 672 Mb/s și este dedicată
aplicațiilor multimedia.
 Din cauza numărului extraordinar de mare de utilizatori ce se află într-o
continuă creștere este necesară căutarea în permanență a noi metode de a
îmbunătăți performanțele rețelelor mobile.
 1. Materiale Ericsson
 2. http://mercur.utcluj.ro/mobile/cursuri_scmb/Curs_1.pdf
 3. http://en.wikipedia.org/wiki/GSM
 4. http://en.wikipedia.org/wiki/General_Packet_Radio_Service
 5. http://en.wikipedia.org/wiki/Enhanced_Data_Rates_for_GSM_Evolution
 6. http://en.wikipedia.org/wiki/Code_division_multiple_access
 7. http://en.wikipedia.org/wiki/W-CDMA_%28UMTS%29
 8. http://en.wikipedia.org/wiki/LTE_%28telecommunication%29
 9. http://en.wikipedia.org/wiki/WiMAX
 10. http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Com_Nicolaescu.pdf
 11. http://stud.usv.ro/~nitco/anII/RLC/RC_c1.pdf
 12. http://telecom.etc.tuiasi.ro/telecom/staff/vlcehan/discipline%20predate/rrcs/RRCS_cap%205.pdf
 13. http://www.tc.etc.upt.ro/docs/cercetare//teze_doctorat/ir.pdf
 14. http://www.radio-electronics.com/info/cellulartelecomms/umts/umts-wcdma-radio-air-interface.php
 15. http://www.comm.pub.ro/_curs/rrc/cursuri/RRC%2003%20retele%20celulare.pdf
 16. http://en.wikipedia.org/wiki/Node_B
 17. http://stst.elia.pub.ro/news/RCI_2009_10/Teme_RCI_2011_12/ChircuFlorin/Handover%20UMTS.pdf
 18. http://docs.4share.vn/Resources/Flashs/1/8911.swf
 19. http://en.wikipedia.org/wiki/Universal_Mobile_Telecommunications_System
 20. http://en.wikipedia.org/wiki/Radio_propagation
 21. http://en.wikipedia.org/wiki/Path_loss
 22. en.wikipedia.org/wiki/4G
 23. http://www.comm.pub.ro/_curs/cmt/curs_ro.htm
 24. http://www.msqe.ase.ro/Documente/retelemobile%282%29.pdf