0 Europa Si Valorile Democratiei

EUROPA CONTEMPORANA:
unitate, diversitate si integrare

Fundamentele civilizatiei europene sunt cultura greaca,
Roma politica si crestinismul. Inceputul secolului in care am
intrat in urma cu cativa ani a adus Europa mai aproape ca
niciodata de realizarea unui vechi proiect politic: unitatea
europeana.
UE va putea sa faca fata provocarilor secolului al XXI-
lea daca va reusi sa treaca pragul unitatii politice, obiectiv
stabiliti de parintii ei fondatori.
UNITATEA EUROPEANA
In prezent, elementele unitatii europene sunt:

- cultura
- democratia
CULTURA
Europa celor 27, cu Romania si Bulgaria, si-a cladit o identitate
comuna prin intermediul culturii. Dezvoltarea continentului nostru s-a
sprijinit pe o retea de universitatii medievale, care aveau intre ele relatii ce
nu cunosteau frontierele. Filosofii si savantii care, incepand cu secolul al
XIV-lea, au strabatut Europa in lung si-n lat, au contribuit la raspandirea
unor ideii si cunostinte comune. De asemenea, arta a trasat frontierele
Europei mai mult decat armele si tratatele.
Fiecare membru al uniunii se poate
mandri cu o contributie adusa la dezvoltarea
stiintei si culturii pe acest continent.
“Teritoriul comun al europenilor este cultura”
(Paul Valery)
Universitatea Sorbona
Fondata în 1257 de către Robert de Sorbon.
Printre foştii ei studenţi se numără savanţi,
oameni de cultură şi politicieni francezi şi
străini.
DEMOCRATIA
Democratia si statul de drept au fost
implementate cu o rapiditate exceptionala, iar
respectarea lor de Consiliul Europei, organizatie
care intruneste astazi 46 de state, ele au pus in
opera, inca de la adoptarea noilorlor Constitutii,
principiile universale ale democratiei si ale
drepturilor omului.
Problema minoritatiilor, de exemplu,
care a destabilizat de atatea ori centrul Europei,
a fost rezolvata fara drame. Devin, totodata, litera de Consiliul
Europei
lege valorile pluralismului, tolerantei,solidaritatii, justitiei
si nediscriminarii, toate concretizate in Cartea drepturilor cetateanului.
Demnitatea persoanei este plasata astfel in centrul organizarii politice si
sociale. Datorita acesteiatitudini politice si morale, Europa
rivalizeaza cu Statele Unite in ceea ce priveste exemplaritatea democratica.
DEMOCRATIA
“Europa si-a realizat unitatea in jurul unui
valori ideologice esentiale: democratia,
libertatea, drepturile omului, pluralism,
economia libera de piata. Aceasta Europa
fascineaza, obsedeaza, constituie un adevarat
model, un ideal pentru toate constiintele estetice.
Regimurile totalitare comuniste din Est au Pericle a initiat numeroase reforme
combatut cu violenta tocmai aceste valori. democratice in Atena secolului al V-lea I.Hr.
Idea de <<Europa>> este concurata tot mai intens de <<globalizare>>, cu tendinta de a

se suprapune si impune integral. S-ar parea ca noua identitate culturala <<globala>>
defavorizeaza micile culturi precum cea a noastra, care ar pierde astfel, prin intregrare
specificitatea. In realitate, integrarea – adevarata obsesie nationala – nu dispare, ci doar isi
schimba continutul si mai ales mecanismul.”
Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea Romaniei. Aspecte ideologice si
culturale.
DIVERSITATEA EUROPEANA
Europa secolului XX este un spatiu al diversitatii etno-
culturale, religioase, sociale, economice si politice. Ea s-a
confruntat cu doua mari razboaie. Razboiul dintre 1914-1918,
razboi care a insemnat sfarsitul hegemoniei Europei in lume, si
razboiul din 1939 – 1945, dar si de un nou tip de razboi
neconventional “razboiul rece” – 1947 – 1991 care s-a sfarsit
odata cu destramarea URSS. Daca dupa 1945, lumea a devenit
bipolara(SUA si URSS), dupa 1991 a ramas o singura mare
putere mondiala, SUA.
Neagu Djuvara numeste perioada 1914-1991 “razboiul
de 77 de ani”. Acest razboi a fost intrerupt de un lung
armistitiu 1919 – 1939 si de o scurta pauza 1945 – 1947.
Inceputul secolului XXI, a adus Europa in fata unui
mai vechi proiect “unitatea europeana”. S-a pus intrebarea de
ce acest proiect a devenit aplicabil acum si nu mai devreme.
Hagen Schulze in lucrarea Stat si natiune in istoria
europeana, aparuta in 1994 scria:
“Europa nu s-a aliat niciodata pentru ceva, ci doar impotriva a
ceva. Unitatea Europei se face simtita mai ales in defensiva comuna
impotriva unui pericol comun, imaginar sau real, iar daca primejdia
dispare, dispare si unitatea.” Impotriva cui trebuia sa se uneasca
Europa safarsitului de secol XX? Raspunsul la acesta intrebare
comporta doua aspecte: globalizarea si … Europa insasi.
Fenomenul globalizarii pune in fata statelor continetului provocari carora, in
mod evident, nu le pot face fata: competitia economica cu alte piete economice
mult mai puternice(SUA, Japonia) sau cu un imens potential de dezvoltare
(China, India), nevoia investitiei massive in stiinta si in tehnologie, protectia
mediului, lupta impotriva subdezvoltarii, a terorismului etc.
In acelasi timp, Europa trebuie sa se apere si de sine, mai exact spus de tot ceea
ce a insemnat manifestare cu potential de conflict in secolului XX. Caci Europa
ultimului secol a fost o lume a permanentei confruntari intre mai multe tendinte
de dezvoltare, avand uneori rezultate tragice asupra destinului continentului.
Astfel, sub raport politic, inceputul secolului parea ca adduce cu sine victoria
statului national si a democratiei parlamentare. Evoluand spre forme
paroxistice, acelasi nationalism s-a aflat insa la originea celor doua mari
dezastre ale omenirii care au purtat numele de “razboaie mondiale”.
Asadar, pe langa cultura si bunastare pentru o
buna parte a cetatenilor sai, Europa secolului XX a
adus cu sine si multa suferinta. Mai mult chiar,
dupa ce dominasera lumea vreme de mai multe
veacuri din punct de vedere economic, militari si
al nivelului de civilizatie, statele europene s-au
vazut, dupa al doilea Razboi Mondial, in situatia
de a nu mai avea un cuvant de spus in competitia
globala. Europa devenise un pericol pentru ea
insasi.
INTEGRAREA EUROPEANA
Integrarea europeana este un proces activ care implica
includerea unei parti intr-un intreg, incorporarea lui si
armonizarea cu viziunea de ansamblu.
Valurile de integrare:
1957 – Europa “celor sase”
1972 – Danemarca, Marea Britanie si Irlanda
1981 – Grecia
1987 – Portugalia si spania
1995 – Austria, Finlanda si Suedia
2004 – aderarea “celor zece”
2007 – aderarea Romaniei si Bulgariei
Constituirea unitatii europene nu s-a bazat numai pe argumente negative
si pe nevoi de aparare. De-a lungul indelungatei sale istorii, au existat
numeroase incercari de a pune lumea europeana sub semnul unor valori comune
si al unei conduceri comune. Primele tentative temporar reusite apartin
Antichitatii greco-romane, civilizatie din care si astazi mai toti europenii isi
revendica identitatea. I-a urmat incercarea de creare a Europei crestine, stindard
sub care generatii intregi de cavaleri si oameni politici au luptat impotriva
“necredinciosilor”. Animati de valori mai curand seculare, suveranii Frantei
incearca in doua randuri sa se impuna in fruntea unei Europe unite(Ludovic al
XIV-lea si Napoleon Bonaparte).
Proiectele politice au fost dublate de cele culturale, Europa incercand in
mai multe randuri sa se autodefineasca fie pe principiile umanismului si
rationalismului, fie pe cele ale libertatii si democratiei.
Ce mai ramasese din toate acestea la sfarsitul celui de Al Doilea
Razboi Mondial? Ruine, milioane de victime umane, disperare, guverne
vremelnice, un continent ingenunchiat, lipsit de orice posibilitate de reactie
in fata marilor invingatori(SUA si URSS), a modelelor si a practicilor
politice ale acestora. Politicienii au inteles atunci ca singura sansa de salvare
era…unitatea.
Dar cum Europa era impartita in doua, primele demersuri au vizat zona
vestica a continentului si au fost sustinute de oameni politici vizionari
precum Jean Monnet si Robert Schuman(Franta), Konrad
Adenauer(Germania), Paul Henri Spaak(Belgia) si Alcide de Gasperi(Italia).
Aceste initiative au aparut imediat dupa razboi, cand, in cautarea valorilor
pierdute, la Strasbourg s-au pus bazele Consiliului Europei(1949),
organizatie ce-si propunea sa apere democratia, statul de drept si drepturile
omului, asa cum fusesera ele definite de Organizatia Natiunilor Unite cu
numai un an mai devreme. Principala sa realizare a fost adoptarea
Conventiei Europene a Drepturilor Omului, considerata primul document
politic din istorie care subordona ratiunea de stat drepturilor individului.
Dificultatile economice au determinat Franta, Germania Federala, Olanda,
Belgia, Italia si Luxemburg sa treaca la aplicarea Planului Schuman de creare a
Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului(1951). Incununata de success, initiativa
a fost primul pas spre crearea viitoarei unitati economice europene, dar si un prim
experiment legat de crearea institutiilor suprastatale. Caci, din acel moment, politica
economica in domeniile amintite iesea de sub autoritatea natiunilor semnatare si intra
sub aceea a unei Inalte Autoritatii Supranationale.
Pasul decisive in acest sens a fost facut prin adoptarea Tratatului de la
Roma(1957). Cele sase state europene semnatare decideau sa constituie o piata comuna
pentru produsele lor agricole si industriale. De asemenea, conveneau asupra unei uniuni
vamale in interiorul careia bunurile, serviciile, capitalurile si persoanele puteau sa
circule liber, punand astfel bazele Comunitatii Economice Europene. Totodata,
continua procesul de integrare politica: din 1965, deciziile Consiliului de Ministri
angajeaza statele pe care le reprezinta; apoi iau nastere Parlamentul European si Curtea
de Justitie.
Inceputurile Europei Unite nu au fost scutite de ezitari, concretizate in neimplicarea
Marii Britanii sau in refuzul Frantei de a accepta integrarea militara a Europei prin
crearea unei comunitati europene de aparare. Drumul spre integrarea reala era inca
ROMANIA SI UNIUNEA
EUROPEANA
Dupa prabusirea comunismului, Romania a fost prima tara care a stabilit relatii
oficiale cu Comunitatea Europeana(martie 1990). Acorduri bilaterale comerciale
fusesera semnate din anii 1960, pe vremea deschiderii regimului Ceausescu spre
Occident. Aceste acorduri au fost suspendate dupa 1980, pe motivul incalcarii
drepturilor omului in Romania.
Pasi ai integrarii:
-1 februarie 1993: Romania a semnat acordul de asociere
-februarue 1995: Acordul intra in vigoare
-22 iunie 1995: Romania formuleaza cererea oficiala de aderare
-decembrie 1999: Negocierile de aderare se deschid pentru Romania odata cu asa-
numitul Grup de la Helsinki
- aprilie 2005: Romania semneaza Tratatul de aderare
-ianuarie 2007: aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana
ROMANIA SI UNIUNEA
EUROPEANA
Exista avantaje ale integrarii pentru Romania. Din
punct de vedere economic, Uniunea Europeana este cea
mai mare piata unica din lume, de doua ori mai mare
decat a Statelor Unite ale Americii si a Japoniei, luate la
un loc. Experienta aderarilor anterioare arata ca, in timp,
dupa aderare, Romania poate inregistra cresterea
nivelului de trai. Exista avantaje decurgand din
dobandirea de catre romani a calitatii de cetatean al
Uniunii Europene. Avantajele de tipul celor de mai sus,
la care se adauga asistenta financiara consistenta si
acordata in conditii care sa stimuleze initiativa si
performanta romaneasca, exclude pierderea identitatii
romanesti.
Semnarea tratatul de aderarare la

Uniunea Europeana
25 aprilie 2007
SISTEMUL POLITIC AL UNIUNII
EUROPENE
Sistemul politic al Uniunii Europene este definit de o serie de tratate
europene. Ultimul dintre aceste tratate este Tratatul de instituire a unei
Constituţii pentru Europa. Tratatele actuale şi viitoare stabilesc pentru politica
Uniunii Europene o serie de instituţii. Sistemul politic rezultat din aceste acte
reflectă prin structura sa principiul democratic al separării puterilor în stat în
puterea legislativă, executivă şi juridică, iar în ce priveşte procesul legislativ
urmăreşte principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
•Consiliul European şi Preşedintele Consiliului European
•Comisia Europeană (Comisia UE)
•Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri)
•Parlamentul European
•Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene
•Curtea Europeană de Conturi
INSTITUTIILE UNIUNII
EUROPENE
PARLAMENTUL EUROPEAN
Reprezinta, in viziunea Tratatului
de la Roma, din 1957, "popoarele
statelor reunite in cadrul Uniunii
Europene".
Parlamentul are trei functii
esentiale:
1. Legislativa
2. Imparte autoritatea in domeniul
bugetar cu Consiliul Uniunii Europene
3. Exercita un control democratic asupra
Comisiei
EUROPENE
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE:
Denumit şi Consiliul de Miniştri, reprezintă,
împreună cu Parlamentul European, ramura
legislativă a Uniunii Europene. Consiliul
Uniunii Europene este principalul organ
legislativ al Uniunii.
Consiliul Uniunii Europene nu este acelaşi
lucru cu Consiliul Europei, care este este o
organizaţie internaţională, complet
independentă de UE. De asemenea nu trebuisă
fie confundat cu Consiliul European, care este
o instituţie diferită a Uniunii Europene, chiar
dacă foarte apropiată de aceasta.
EUROPENE
COMISIA EUROPEANA:
Comisia europeană este organul executiv al
Uniunii Europene, având rolul de a întocmi
proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea
acestora. Comisia este un organ al Comunităţilor
Europene, independent de statele membre, având
deci un caracter cu adevărat supranaţional.
Sediul Comisiei: Berlaymont, Bruxelles
Comisarii acţionează exclusiv la dispoziţia
Uniunii şi nu a ţărilor de origine.
TRATATELE UNIUNII
EUROPENE
- Tratatul de la Paris (CECA/CECO)
6 state - Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Belgia si Tarile de Jos – au
semnat, la 18 aprilie 1951, la Paris, tratatul instituind Comunitatea Economicã a
Cãrbunelui si Otelului.
- Tratatele de la Roma - CEE CEEA/Euratom
La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate 2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economica europeana si, pe de alta parte, Comunitatea europeana a
energiei atomice. Tratatele au fost încheiate pentru o durata nelimitata.
- Tratatul de la Maastricht - Tratatul asupra Uniunii Europene
Tratatul a fost semnat la 7 februarie 1992, la Maastricht.
- Tratatul de la Nisa
Tratatul de la Nisa a fost semnat în februarie 2001. Cele mai importante
modificări: 1. Deciziile se iau prin întrunirea majorităţii calificate
2. Se introduce majoritatea dublă.
OBIECTIVELE UNIUNII
EUROPENE
Principalele obiective sunt:
– promovarea progresului economic şi social (piaţa unică a fost instituită
în 1993, iar moneda unică a fost lansată în 1999);
– să afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaţională (prin
ajutor umanitar pentru ţările nemembre, o politică externă şi de
securitate comună, implicare în rezolvarea crizelor internaţionale,
poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale);
– să instituie cetăţenia europeană (care nu înlocuieşte cetăţenia naţională,
dar o completează, conferind un număr de drepturi civile şi politice
cetăţenilor europeni);
– să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie (legată de
funcţionarea pieţei interne şi în particular de libera circulaţie a
persoanelor);
– să existe şi să se consolideze în baza dreptului comunitar (corpul
legislaţiei adoptate de către instituţiile europene, împreună cu tratatele
fondatoare);
SIMBOLURILE U.E.
DRAPELUL:
Începând cu 26 mai 1986, drapelul
albastru cu douăsprezece stele, adoptat în 1955
de Consiliul Europei, devine oficial drapelul
Comunităţii Europene.
Stelele reprezintă popoarele Europei,
formează un cerc, simbol al Uniunii,fiind
dispuse precum orele pe cadranul unui ceas;
numărul lor, invariabil 12,simbolizează
perfecţiunea şi plenitudinea şi nu va fi
modificat.
Fiecare ţară îşi păstrează în continuare
propriul drapel.
SIMBOLURILE U.E.
IMNUL: DEVIZA
"Oda Bucuriei", preludiul celei Începând cu 4 mai 2000,
de-a patra părţi a Simfoniei a IX-a
Europa are şi o deviză.
de Ludwig van Beethoven (la a
cărei premieră compozitorul era În urma unui concurs la care
deja complet surd), a fost adoptată au participat 80.000 de tineri
ca imn european de către şefii de europeni cu vârste cuprinse între
stat şi de guvern din ţările Uniunii 10
Europene, reuniţi în cadrul şi 20 de ani, un mare juriu
Consiliului European, în iunie
european a reţinut, dintre
1985, laMilano.
Fiecare ţară îşi păstrează imnul
numeroase propuneri, deviza:
naţional. "Unitate în diversitate".
SIMBOLURILE U.E.
MONEDA (€)
Începând cu 1 ianuarie 1999,
euro a devenit moneda europeană
unică.
Bancnotele şi monedele euro
au fost distribuite începând cu 2
ianuarie 2002.
Sigla monedei euro este
inspirată din litera epsilon a
alfabetului grec, leagăn comun al
civilizaţiei europene, şi de prima
literă a cuvântului Europa. Cele
două linii paralele simbolizează
stabilitatea euro.
MEMBRII UNIUNII EUROPENE
BELGIA:
Capitală: Bruxelles
Limba oficială: Neerlandeza,
Franceza, Germana
Sistem politic: Monarhie Constituţională
Independenţă 1830
Suprafaţă: 30.510 km² km² (Locul 148)
Populaţie: 10.445.852 loc. (Locul 79)
PIB : Total $316,2 Miliarde USD (Locul
30) - Per capita $29.707 USD
Monedă: EURO
FRANTA
Capitală: Paris
Limba oficială: Franceza
Sistem politic: Republică
Preşedinte: Nicolae Sarkozy
Suprafaţă - Total 674.843 km² (Locul 42º)
Populaţie - 62.662.842 loc. (Locul 20)
PIB - Total $$1661 miliarde (Locul 7) - Per
capita $$27,600
Monedă: Euro
GERMANIA
Capitala: Berlin
Limba oficiala: Germana
Sistem politic: Republica federala
Suprafaţa: 357.021 km²(locul 63)
Populatie: 82.314.900 (locul 13)
PIB: $2897 de miliarde(locul 3)
per capita $35.072
Moneda: Euro
ITALIA:
Capitală: Roma
Limba oficială: Italiana
Suprafaţă: Total 301.230 km² (Locul 71)
Populaţie: 58.751.711 loc (Locul 22)
PIB: $$1550 miliarde (Locul 8)
Per capita $$26,700
Monedă: Euro
LUXEMBURG:
Capitală: Luxemburg
Limba oficială: Luxemburgheza, Franceza,
Germana
Sistem politic: Monarhie
Populaţie: 468.571 loc. (Locul 167)
PIB: Total $$30,7 miliarde (Locul 92)
- Per capita $$66.821
Monedă: Euro
OLANDA:
Capitală: Amsterdam
Limba oficială: neerlandeză
Sistem politic: Monarhie constituţională
Suprafaţă: Total 41.526 km² km² (Locul 131)
PIB: Total $$476,912 miliarde (Locul 18)
- Per capita $$29,412
Monedă: Euro
DANEMARCA
Capitală: Copenhaga
Limbă oficială: daneză
Sistem politic: monarhie
constituţională
Suprafaţă: 43.094 km²
Populaţie: 5.447.084 (locul 109)
PIB: $256,3 de miliarde (loc 27)
PIB per capita $46.600
Moneda: coroana daneza
IRLANDA
Capitală: Dublin
Limbă oficială: irlandeza, engleza
Sistem politic: republica constitutionala
Suprafaţă: 70.280 km² km(Locul 117º)
Populaţie: 3.969.558 loc. (Locul 121º)
PIB: $$116,2 miliarde (Locul 53º)
Moneda: Euro
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII
SI IRLANDEI DE NORD
Capitală: Londra
Limbă oficială: engleză
Sistem politic: monarhie constituţională
Suprafaţă: 244.820 km² (79)
Populaţie: 60.209.500
PIB: $2373 de miliarde (locul 5)
Monedă: liră sterlină
GRECIA:
Capitală: Atena
Limba oficială: Greaca
Sistem politic: republică
Suprafaţă: 131,940 km² km² (locul 94º)
Populaţie: 10,665,989 loc. (locul 70º)
PIB: $230.684 miliarde $ (locul 28)
- Per capita $21,017 $
Monedă: Euro
PORTUGALIA:
Capitală: Lisabona
Limba oficială: portugheză
Suprafaţă: 92.391 km² (locul 111)
Populaţie: 10,605,870 loc. (locul 76)
- Per capita $20,673 $
Monedă: euro
SPANIA
Capitală: Madrid
Limba oficială: spaniola
Sistem politic: Monarhie
Suprafaţă: 504.782 km² km² (Locul 50º)
PIB: $885,5 miliarde (Locul 13)
Monedă: Euro
AUSTRIA
Capitală: Viena
Limba oficială: Germană
Sistem politic: Republică Federală
Suprafaţă: 83.871 km² (Locul 112)
PIB: $267 Miliarde USD (Locul 35)
- Per capita $32.962 USD
Monedă: EURO
FINLANDA:
Capitală: Helsinki
Limbi oficiale: finlandeză şi suedeză
Sistem politic: republică parlamentară
Suprafaţă: 338.145 km²(loc 65)
Populaţie: 5.238.460
PIB: $199 de miliarde
(loc 31)
Per capita $37.988
Monedă: euro
SUEDIA
Capitală: Stockholm
Limbă oficială: suedeză
Sistem politic: monarhie constituţională
Suprafaţă: 449.964 km² (loc 55)
Populaţie: 9.127.058 (loc 88)
PIB: $371,5 de miliarde (loc 20)
• PIB per capita $40.764
Monedă: coroană suedeză
CIPRU
Capitală: Nicosia
Limba oficială: Greacă şi Turcă
Populaţie: 767.314 (Locul 155)
PIB: $$ 16,745
Per capita $$ 20,669
Monedă: În zona greacă: liră cipriotă
În zona turcă: liră turcească
ESTONIA
Capitală: Tallinn
Limbă oficială: estonă
Suprafaţă: 45.226 km² (loc 132)
Populaţie: 1.342.409 (loc 151)
PIB (nominal):$13,1 de miliarde (loc 92)
Per capita $12.203
Monedă: coroană estonă
LETONIA
Capitală: Riga
Limba oficială: letonă
Sistem politic: republica
Monedă: Lats
LITUANIA
Capitală: Vilnius
Limba oficială: lituaniană
Sistem politic: Republică parlamentară
PIB: $30.080 milioane $ (Locul 85)
Per capita $$8400
Monedă: Litas
MALTA:
Capitală: Valletta
Limba oficială: Malteza, Engleza
Suprafaţă: 316 km² (locul 185)
Populaţie: 402 668 loc. (locul 165)
Per capita $19,302 $
Monedă: liră
POLONIA
Capitală: Varşovia
Limbă oficială: poloneză
Suprafaţă: 312.683 km² (locul 69)
Populaţie:38.518.241(Loc 31)
PIB (nominal): $365 de miliard (loc 23)
PIB per capita: $10.000 $
Monedă: zlot polonez
REPUBLICA CEHA
Capitală: Praga
Limba oficială: Ceha
PIB: $198,978 Miliarde USD (Locul 41)
Per capita $19.488 USD
Monedă: coroană cehă
SLOVACIA
Capitală: Bratislava
Limba oficială: Slovaca
Suprafaţă: 48.845 km² km² (locul 127)
Populaţie: 5.414.937 loc. (locul 103)
PIB $87.129 miliarde $ (locul 59)
Per capita $9.305 $
Monedă: coroană slovacă
SLOVENIA
Capitală: Ljubljana
Limba oficială: Slovena
Suprafaţă:20.273 km² (Locul 150)
PIB: $$36,82 miliarde (Locul 81)
Per capita $$19,000
Monedă: Euro
UNGARIA
Capitală: Budapesta
Limba oficială: Ungară
Sistem politic: Republică constituţională
Suprafaţă: 93.030 km² (Locul 108º)
PIB: $$162,29 miliarde (Locul 49)
Per capita $$16,627
Monedă: Forint
BULGARIA
Capitală: Sofia
Limba oficială: bulgară
PIB: $66.113 Miliarde USD (Locul 65)
Per capita $9.600 USD
Monedă: Leva
ROMANIA
Capitală: Bucureşti
Limbă oficială: română
Sistem politic: Republică parlamentară
Suprafaţă: 238.392 km²(Locul 82)
Populaţie: 22.303.522 (locul 50)
PIB (nominal) $157,6 de miliarde (locul 41)
Moneda: Leul
Elevii de liceu si Integrarea Europeana
Sondaj de opinie
Raport 2006
“Europa se construieste. Iata o mare speranta, care se
va infaptui numai daca se va tine cont de istorie: o Europa
fara istorie ar fi orfana si nenorocita. Pentru ca ziua de astazi
se trage din cea de ieri, iar ziua de maine este rodul trecutului.
Un trecut ce nu trebuie sa pralizeze prezentul, ci sa-l ajute sa
fie diferit in fidelitate si nou in progres. Intre Atlantic, Asia si
Africa, Europa noastra exista cu adevarat de o vreme extrem
de indelungata, desenata de geografie si modelata de istorie,
inca din timpurile in care grecii i-au dat numele pe care il
poarta.Viitorimea trebuie sa se sprijine pe aceste mosteniri
care, inca din Antichitate, ba chiar din preistorie, au imbogatit
Europa treptat, facand-o extraordinar de creativa in unitatea si
diversitatea ei, inclusiv intr-un context mondial mai amplu.”
Jacques Le Goff, coordonatorul colectiei Constructia Europei

0 Europa Si Valorile Democratiei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Europa Si Valorile Democratiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EUROPA CONTEMPORANA:

unitate, diversitate si integrare

In prezent, elementele unitatii europene sunt:

Idea de <<Europa>> este concurata tot mai intens de <<globalizare>>, cu tendinta de a

Semnarea tratatul de aderarare la

S-ar putea să vă placă și