IÎLT “ Andrei Straistă”

Proiect individual

Varlaam¬-unul dintre întemeietorii limbii române literare

A elaborat

Cobîlaș Iana,clasa XI-D

Anenii Noi,2020
 CUPRINS
1.Studiile și biografia lui Varlaam
2.Probleme abordate în operă
3.Relațiile de colaborare cu personalitățile epocii
4.Importanța lui Varlaam
5.Bibliografie
 Studiile și biografia lui Varlaam
Provenind dintr-o familie de răzeşi, care se numea Moţoc,
din Borceşti, sat dispărut situat lângă Târgu-Neamţ,
Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590.
Numele său de botez a fost Vasile. Din tinereţe şi-a
îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului
Secu, unde a învăţat carte şi limbile slavonă şi greacă. Pe
aceeaşi vatră, Vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana
au ctitorit în 1602 Mănăstirea Secu în care a început să
funcţioneze şi o şcoală. Tânărul Vasile Moţoc a intrat în
obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de
Varlaam. Fiind bun povăţuitor, a fost numit egumen al
mănăstirii. Cu multă osârdie, cuviosul Varlaam s-a adâncit
în tainele cărţilor, traducând Scara (Leastviţa) Sfântului
Ioan Scărarul (1618). Apoi, pentru strădaniile şi virtuţile
sale el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit.
Probleme abordate în operă
Cartea românească de învăţătură de la 1643 cuprinde două mari părţi –
Duminicile de preste an şi Praznicile lunilor preste an, împărăteşti şi a svenţi
mari. În ambele părţi unul din aspectele principale îl constituie cel etic, în
particular clarificarea raportului etic-estetic. Prezentând legenda fariseului
făţarnic şi a vameşului cu credinţă curată, Varlaam atrage atenţia asupra
dezacordului dintre veşmintele bogate ale fariseului şi goliciunea sa pe dinlăuntru, în
timp ce
vameşul în simplitatea sa exterioară este prea plin de
bunătatea credinţei: „ O, mare răutate iaste, iubitii miei creştini, neputinţa
mândriei! Fariseul mearse în besearică înfrămșat şi înamunat cu bunătăţi,
ca cu neşte flori frumoase, iară vamăşul gol de toate bunătăţile. Şi fariseul
pentru ce să făli, cădzu din toată cinstea, iară vamăşul pentru ce să smeri,
dobândi de ce să rugă şi plată pentru ruga lui dobândi”[10]. Nu podoabele
constituie veritabila frumuseţe, ci puritatea credinţei, numai divinitatea este
în măsură să facă pe oameni părtaşi la frumuseţea sa.
Fiind conştient de faptul că omul poate să păcătuiască cu voia ori
fără
voia sa, Varlaam menţionează că pe păcătosul ce se pocăieşte,
iertare îl aşteaptă. Cel ce se pocăieşte de faptele sale cele
păcătoase, va fi asemenea fiului
rătăcitor care s-a întors într-un târziu la casa părintească. Atunci
Dumnezeu
„va înfrămuseţa sufletul şi trupul tău cu veşmântul cel luminat a
svântului
botez”
Relațiile de colaborare cu personalitățile
epocii
Devenit sfetnic și duhovnic
al domnitorului Miron Barnovschi, Varlaam este trimis de acesta, în 1628, într-o solie în Rusia pentru a duce în dar
țarului rus moaștele Sfântului mucenic
Iacob din Persia și pentru a cere în schimb, pentru ctitoria de la Dragomirna a
mitropolitului Atanasie Crimca, câteva frumoase icoane rusești. În drum Varlaam se oprește la Kiev, unde se
întâlnește cu arhimandritul Petru Movilă de la
Lavra Pecerska. În Memoriile sale Petru Movilă notează: ”În anul 1629, august
trei zile, veni în mănăstirea Pecerska Varlaam ieromonahul, din pământul Moldovei, fiind trimis la mine ca să mă vadă
de către Miron Barnovschi Voievodul”[1]. Varlaam îi înmânează lui Petru Movilă manuscrisul unui Octoih slavon
din mănăstirea Neamțu, care avea să servească apoi ca model pentru tipăritura
kieveană similară din 1630. Printr-o scrisoare adresată țarului rus, Petru Movilă roagă să se îngăduie moldovenilor
favoarea de a vedea ”moaștele sfinților
mari făcători de minuni ai lui Dumnezeu și să copieze ”jitiile” (viețile) acelor
sfinț.
Importanța lui Varlaam
Mitropolitul Varlaam contribuie, în 1640, la
deschiderea primei școli superioare din Moldova
– Colegiul din Iași, organizat după modelul
Colegiului Kievo-Movilean, precum și la fondarea
în 1642, la Trei Ierarhi,
a primei tipografii din Moldova. Înaltul prelat
moldovean depune eforturi
considerabile pentru introducerea limbii române
în biserică și promovarea
ei în scris. El sprijină dezvoltarea învățământului și
este preocupat de activitatea editorială,
traducând și corectând texte, scriind lucrări
originale, efort
care s-a răsfrânt favorabil asupra vieții culturale
românești de pretutindeni
Bibliografie
1. www. ibn.idsi.md[15.11.20]
2. WWW. secu.mmb.ro[15.11.20]