Ungurean Emanuela

Costin Alexandra

Mecanismul derularii acredituvului

documentar si al incasso ului in C.I.
Introducere
Acreditivul documentar reprezinta modalitatea de plata cel
mai frecvent utilizata in tranzactiile comerciale internationale
cu valoare ridicata, sau atunci cand exista indoieli in ceea ce
priveste solvabilitatea  partenerului.
Incasso-ul documentar este o tehnică de plată care constă în
acordarea de către exportator băncii sale a unui mandat de a
încasa (de aici, denumirea de incasso), suma reprezentând
contravaloarea unei tranzacții comerciale și de o vira în contul
său; în acest sens, el va depune la bancă documentele care
atestă executarea obligației sale de livrare (de aici, caracterul
documentar).
Acreditiv documentar
Termenul acreditiv documenter, utilizat în mod
tradițional în practica din țara noastră, vine din limba
germană (Akkreditiv), unde se folosește și
Handelskreditbrief, ceea ce este similar cu termenul
englezesc comercial letter of credit, care trimite la
varianta anglo-saxonă a acreditivului.
Conform publicației 600, acreditiv înseamnă orice
aranjament, indiferent de cum este denumit sau descris,
care are un caracter irevocabil, reprezentînd un
angajament ferm al băncii emitente de a onora
documentele conforme ce i se prezintă.
 Exportator Livrarea (6) Importator

Exportator Importator

Depunerea setului de
documente (7)
Ordin de Remiterea documentelor
deschidere a AD contra plăţii (9)
Avizarea exportatorului (3) (1)

Plata (8)

Deschiderea acreditivului (2)

Banca exportatorului Banca importatorului

Banca
Banca
exportatorului
importatorului
 Exportator (1) Importator

(2) (5)
(3) Banca
Banca (4)
notificatoare emitentă

Fig I Mecanismul derulării acreditivului documentar

(1) Încheierea contractului de vânzare cumpărare
(2) Exportatorul remite băncii notificatoare documentele de expediție împreună cu o trată trasă
asupra băncii
(3) Banca notificatoare transmite băncii eminente documentele și trata ;
(4) După verificarea documentelor banca emitentă acceptă trata
(5) Banca notificatoare remite exportatorului trataacceptată de banca remitent
 Exportator Importator

(1) (2)

Banca (3) Banca

negociatoare (4) eminentă

Fig II Mecanismul derulării acreditivului documentar cu plată prin negociere

(1) Exportatorul remite băncii documentele de expediție și cambiile
(2) Banca negociatoare efectuează plata
(3) Remiterea documentelor de epediție
(4)Banca emitentă efectuează plata in favoarea băncii negociatoare
Exportator beneficiar I Importator

Exportator beneficiar II

Banca notificatoare Banca emitentă

Mecanismul derulării acreditivului transferabil

(1) Contract de vânzare internațională
(2) Ordin de descidere a acreditivului
(3) Deschidere acreditiv
(4) Notificare deschidere acreditiv
(5) Transfer acreditiv asupra beneficiarului II
(6) Notificare deschidere acreditiv
(7) Expediere marfă
(8) Depunere documente și încasare plată
(9) Depunere documente și încasare plată
Export real beneficiar Import final ordonator
A2 A1

Exportator
beneficiar A1
Importator
ordonator A2

Banca Banca plătitoare Banca importatorului

exportatorului pentru A1 și A2 emitentă
notificatoare
A1 Acreditiv originar de import
A2 Acreditiv subsidiar deschis pe baza acreditivului documentar
(1) Ordin de deschidere a creditivului A1
(2) Deschidere a creditivului A1
(3) Notificare deschidere acreditiv A1
(4) Ordin de dechidere a acreditivului A2
(5) Deschidere acreditiv A2
(6) ) Notificare deschidere acreditiv A2
(7) Exepdiere marfă (direct sau prin intermediar)
(8)-(9) plata contra documente
 Părţile implicate în derularea unui acreditiv documentar
 a. Ordonatorul acreditiv documentar – în relaţia contractuală este importatorul,
beneficiarul unei prestaţii sau serviciu. El este cel care iniţiază relaţia de AD, prin
instrucţiunile pe care le dă băncii sale de a plăti exportatorul, instrucţiuni cuprinse
în “ordinul de deschidere a AD”, unde precizează toate condiţiile de termene şi
documente potrivit cărora banca să efectueze plata.
 b. Beneficiarul acreditiv documentar – în relaţia contractuală este exportatorul,
prestatorul de servicii. El este cel în favoarea căruia banca importatorului s-a
angajat la plată şi care, îndeplinind condiţiile de termene şi documente cuprinse în
textul AD, încasează banii.
 c. Banca Emitentă – este banca care, la solicitarea importatorului, ordonatorul AD,
îşi asumă în scris angajamentul de plată în anumite condiţii de termene şi
documente, în favoarea exportatorului, beneficiarul AD. Prin angajamentul de
plată asumat în scris, Banca Emitentă este principala angajată în relaţia de AD.
 Acest angajament de plată ea îl poate realiza:-
direct, în sensul ca ea însăşi să efectueze plata. În acest caz, ea îndeplineşte atât rolul de
bancă emitentă, cât şi de bancă plătitoare;-
indirect, în sensul că desemnează o altă bancă să efectueze plata. Această bancă desemnată
să efectueze plata în numele ei se numeşte bancă plătitoare sau după caz, negociatoare.
Rolul asumat de băncile corespondente
 Banca trasă / acceptantă: când plata urmează să se facă prin cambii trase asupra unei
bănci, banca asupra căreia au fost trase cambiile şi care, la scadenţă, le va achita, se
numeşte bancă trasă. Banca trasă primeşte documentele însoţite de cambii de la
exportator, acceptă cambiile şi i le restituie, iar documentele le remite importatorului
sau băncii emitente. La scadenţă, banca trasă achită cambiile beneficiarului.

 Bancă negociatoare: este banca desemnată să negocieze efectele de comerţ emise şi
acceptate în cadrul mecanismului de plată prin acreditiv de către banca emitentă sau
de importatorul însuşi.

 Banca confirmatoare este banca care, la angajamentul de plată asumat de banca

emitentă, adaugă propriul ei angajament, egal ca valoare şi condiţii. În cazul în care
banca emitentă nu îşi onorează angajamentul de plată, banca confirmatoare va
efectua ea plata. Banca confirmatoare poate fi banca din ţara exportatorului,
respectiv banca plătitoare sau o bancă dintr-o terţă ţară.
Caracteristicile acreditivului
 Formalismul: generat de setul de documente implicat în
efectuarea plăţii;
 Independenţa faţă de relaţia contractuală de bază
 Fermitatea angajamentului bancar din partea băncii emitente;
 Adaptabilitatea la multitudinea de operaţiuni comerciale
internaţionale;
 Siguranţa efectuării plăţii generată de numărul de
intermediari implicaţi şi de mecanismul specific de plată;
 Complexitatea relativ ridicată a operaţiunii;
 Costul ridicat generat de comisioanele percepute de bănci
(comisioane de acceptare, de negociere, de confirmare, de
plată).
Deschiderea unui acreditiv documentar
Deschiderea unui acreditiv documentar
Beneficiile acreditivului documentar

Pentru exportator:
 Protecţia plăţii
 Încredere mai mare în banca emitentă (banca importatorului) şi
nu în importator
 O sursă rapidă de refinanţare
Pentru exportator:
 Protecţia plăţii
 Încredere mai mare în banca emitentă (banca
importatorului) şi nu în importator
 O sursă rapidă de refinanţare
 Mecanismul acreditivului subsidiar (“spate în spate”)

Livrarea bunurilor (1)

Beneficiarul - Importator
exportatorul real Importator
Exportator

Livrarea bunurilor(2)
AD 1 livrare (8) Deschiderea
AD 2 (6) Deschiderea
Notificare AD 1 AD 1 (3)
(5)

Banca Banca Banca

beneficiarului Notificare AD 2 exportatorulu Notificare AD 1 importat.
(7) (4)
i
Trimiterea Trimiterea
documentelor documentelor
(9) documentelor(10)
Funds (12) Plata (11)
Incasso-ul documentar
Prin incasou se înțelege tratarea de către bănci, potrivit instrucțiunilor primite, a
documentelor comerciale şi financiare în scopul:
• De a obţine acceptarea sau plata;
• De a remite documente comerciale contra acceptării şi / sau după caz contra
plată;
• De a remite documente în alte condiţii.

Responsabilitatea băncii se limitează în principal la transmiterea şi remiterea

documentelor contra plății sau acceptării unui efect de schimb;

Băncile nu au nici o obligație să efectueze plata ele însele atunci când

comparatorul nu vrea sau nu îşi poate îndeplini obligațiile.
Cadrul general al plăţilor prin incaso
 Incaso-urile documentare se derulează conform Regulilor uniforme
privind incaso-urile (Regles uniformes relatives aux encaissements -
RUE), publicate de Camera Internationala de Comerț din Paris şi
ratificate de cea mai mare parte a băncilor (cunoscută şi sub numele
de Publicaţia 522 dezvoltată pe baza Publicaţiei 322 şi a Regulilor
uniforme privind încsarea hârtiilor comerciale).

 Incaso este o modalitate de plată ieftină şi relativ simplă dar

negarantată bancar (neimplicând nici un angajament de plată din
partea băncilor implicate în mecanism).
Caracteristicile incaso-ului

• Pentru bănci, decontarea prin incaso reprezintă o simpla vehiculare de documente, de la

beneficiar la plăților, potrivit instrucțiunilor primite de la beneficiar şi efectuarea
operațiunilor de plată pentru un partener şi de încasare pentru celălalt partener.

• Scopul principal operaţiunii este remiterea documentelor de la beneficiar la plătitor contra

plată;

• Prin transmiterea documentelor prin intermediul băncilor se urmărește ca destinatarul

acestora să nu intre în posesia lor decât în momentul executării obligației de plata sau alta
asimilata (acceptarea cambiei).

• Documentele vehiculate de banci sunt de două feluri:

- comerciale (factura, documente de transport, de proprietate);
- financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri, chitante).
Părţile implicate în plata prin incaso
documentar
A. Ordonatorul: în persoana exportatorului este cel care încredinţează
băncii sale operaţiunea de încasare a exportului;
B. Banca remitentă: este banca exportatorului care primeşte şi execută
ordinul de încasare primit de la clientul său;
C. Banca însărcinată cu încasarea: orice altă bancă ce intervine în
mecanismul de încasare;
D. Banca prezentatoare: banca ce prezintă documentele
importatorului contra plăţii sau acceptării unei cambii;
E. Trasul: persoana căruia i se face prezentarea documentelor potrivit
ordinului sau dispoziţiei de încasare dat de ordonator (importatorul
în cazul de faţă).
Elemente specifice derulării plăţii prin
incaso
• Incaso-ul documentar este iniţiat de exportator din ordinul său, pe riscul şi
pe răspunderea sa;
• Exportatorul este principalul interesat în precizia, claritatea şi
corectitudinea instrucţiunilor înscrise în DIE;
• Exportatorul păstrează în permanenţă rolul de ordonator şi de conducător
al operaţiunii de încasare prin incaso;
• Exportatorul este primul interesat de a da curs oricărei solicitări din partea
băncii;
• În cazul unor instrucţiuni neclare sau incomplete băncile au posibilitatea
fie de a-l contacta pe exportator fie de a executa operaţiunea aşa cum cred
ele de cuviinţă cu respectarea înţelesului instrucţiunilor primite şi a
regulilor privind incaso din Publicaţia 522.
STUDIU DE CAZ ÎN BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ
 
Scurt istoric

Fondată la 01 decembrie 1990, in cadrul procesului de restructurare
a două niveluri a sistemului bancar românesc, Banca Comercială
Româna a început sa funcționeze prin preluarea portofoliului de
credite pentru industrie, gestionat anterior de BNR, continuând
astfel o tradiție de peste 50 ani de activitate comercială. La
momentul respectiv, pe piața serviciilor financiare pentru persoane
juridice acționau deja trei mari bănci, cu capital de stat
specializate in finanțarea comerțului exterior, agriculturii și
industriei alimentare, investițiilor. Serviciile financiare pentru
populație , care se reduceau la fructificarea economiilor acesteia și
acordarea unor credite de consum , reprezentau apanajul Casei de
Economii si Consemnațiuni .
Principalele
Pe aceasta caracteristici ale acestei
piață participanții apar inpiețe sunt:
calitate de broker, cât și de
dealer;
Cursurile sunt stabilite la vedere și la termen;
În cursul zilei cursurile se pot modifica in funcție de evoluția
cererii și a ofertei de valută;
Clienții au posibilitatea de a alege multiple forme de formulare a
cursului la care va fi judecat ordinul de tranzacționare;
In executarea ordinelor clienților ,acestia vor avea prioritate,
intermediarii în calitate de dealeri având obligația de a nu
concura in executarea ordinelor acestora cu ordine in nume
propriu și in cont propriu;
Operativitate in finalizarea tranzacțiilor valutare de pe piață;
Plățile in valută pe teritoriul României prin virament bancar
sunt permise in următoarele condiții:
1.     plăți directe de dobânzi in valută in favoarea
persoanelor fizice sau juridice ce sunt titulari de cont in
valută și au calitatea de asociați ai societăților comerciale
cu sediul in România;
2.     transferuri bancare reprezentând operații decurgând
din acordarea de credite in valută pe baza contractuală,
conform Regulamentului privind efectuarea operațiunilor
valutare;
3.     operații de incasări și plăți in valută pe baza
contractelor de comision între producătorul / beneficiarul
mărfii și intermediar, având la bază un contract de
comerț exterior pentru import – export de mărfuri.
 Obligația sucursalei de a verifică următoarele elemente :
• existența contractului de comision între cele două părți și
a contractului de comerț extern între intermediar și partenerul
sau;
• încasarea mărfii și a comisionului în luna livrării mărfii la
export/ import de către producătorul / beneficiarul respectiv
de
 În acest caz achizițiile de valută de pe piață valutară
interbancară trebuie realizate de către intermediar.
 4. transferurile valutare între persoanele juridice rezidente
aferente operațiilor de prestări servicii, turism sau executarea
unor lucrări în străinătate, se pot efectua în condițiile în care:
• au autorizația BNR;
• există contract între titularul contractului extern,
prestatorul de serviciu și executantul de lucrări;
• există documente care să ateste efectuarea prestației.
 5. transferuri bancare mai vechi – dacă în timp util nu a
fost achitată datoria firmei, din cauza situației financiare
grele a firmei ; aceste transferuri putându-se efectuă în
condițiile în care :
• din bilanț rezultă sume neachitate către furnizorii
externi;
• ordonatorul declară că plată nu a avut loc prin alte
bănci;
• banca verifică și rezultă că nu a efectuat plata anterior.

6. transferuri bancare pentru împrumuturi primite
de rezidenți ( incusiv depozite) cu termen de până la
un an, care se pot efectua în baza următoarelor:
• contractul de credit autentificat de notariat,
incusiv traducerea acestuia;
• existența avizului prealabil al BNR;
• respectarea condițiilor contractului.
 7. transferuri interbancare în valută reprezentând
rambursări de credite și plăți de dobânzi în valută în
favoarea băncilor române.
MODALITAȚI DE PLATĂ ÎN VALUTĂ
Pentru derularea operațiunilor de plăți în valută,
conform uzanțelor internaționale se utilizează
următoarele modalități de plată:
1. Acreditivul;
2. Incasso-ul;
 3. Ordinul de plata;
4. Scrisoarea de credit comercial;
5. Scrisoarea de garanție bancara;
6. Cecul in valută;
1. ACREDITIVUL
Prin această modalitate de plată banca emitentă ,
acționând la cererea clientului sau,urmează să
efectueze plată către beneficiar sau să accepte să se
plătească efecte de comerț. Ea poate de asemenea , să
autorizeze o altă bancă să efectueze plăți în baza unor
documente stipulate inițial.
Părțile implicate în derularea
acreditivului sunt:
1.Ordonatorul ( importatorul) – este clientul băncii, el
inițiază acreditivul urmând să stabilească toate
condițiile de derulare a acestuia. Se urmărește
descurajarea cuprinderii unor clauze excesive în
cuprinsul acreditivului sau referințe la un alt acreditiv
anterior;
 2. Banca emitentă ( banca importatorului)- este
cea care la solicitarea ordonatorului își asumă
angajamentul de achitare a documentelor emise de
exportator – beneficiarul acreditivului -în condițiile
stipulate prin acreditiv;
 3. Beneficiarul acreditivului ( exportatorul) – este cel în
favoarea căruia este deschis acreditivul și care în momentul
depunerii documentelor ce atesta efectuarea prestației
conform contractului, urmează să încaseze contravaloarea
acestuia.
 4. banca exportatorului – este cea care deservește
beneficiarul acreditivului.
Din punct de vedere al fermității acreditivele pot fi :
 ►acreditive revocabile;
 ►acreditive irevocabile;
 ►acreditive irevocabile confirmate.
INCASSO-ul

Incasso-ul îmbracă două forme :
 ·       Incasso simplu – care vizează încasarea
documentelor financiare neînsoțite de documente 
financiare  ;
 ·       Incasso  documetar – care are în vedere încasarea
documentelor comerciale însoțite sau nu de
documente financiare  ;

Părțile implicate în cazul incasso-ului 
sunt :
·       Inițiatorul – respectiv clientul ce încredințează băncii
documentele spre încasare . Acesta se va afla în final  în poziția
de beneficiar al sumei rezultate  din tranzacția comercială sau
financiară ;
 ·       Trasul – este persoana care trebuie să achite  suma de
plata  și căruia i se inainteaza  documentele spre acceptare și /
sau plată ;
 ·       Bancă remitentă – este banca căreia i s-au încredințat de
către inițiator documente pentru remitere și încasare ;
 ·       Bancă prezentatoare – este bancă ce prezintă trasului 
documentele . Acesta poate sau nu să coincidă cu bancă
remitentă .
MODUL DE DESFĂȘURARE A
OPERAȚIUNILOR PE PIAȚĂ MONETARĂ
PRIN INTERMEDIUL LICITAȚIEI
 BNR  poate desfășura licitații la rată fixă sau rată variabilă.
 În cazul licitației la rată fixă BNR specifică în avans rată
dobânzii / randamentul / punctele swap , iar băncile
participante oferă sumele pe care le doresc să le tranzacționeze
la această rată a dobânzii / randamentul / puncte swap.
             În cazul licitației la rată variabila BNR poate specifica în
avans minimul / maximul acceptat pentru rată dobânzii /
randamentul / puncte swap , iar băncile participante fac ofertă
asupra sumelor și ratelor de dobândă / randamenentului /
punctelor swap la care doresc să tranzacționeze cu BNR.
Caracteristicile unui swap
-        cumpărare ( vânzare ) de valută A contra valutei
B
 -        vânzare ( cumpărare ) de valută A contra valutei
B cu valută forward;
 -        sumă valutei A sau a valutei B trebuie să fie la fel
pentru ambele tranzacții spot sau forward;
 -        se tranzacționează cu aceeași bancă și în același
timp.
Exemplu de swap :
La data de 1 iunie a.c. bancă B încheie un swap cu American
Express London.
             Bancă B:
 -        vinde 1000.000 USD contra GBP;
 -        rata de schimb este de 1,7200;
 -        data valutei ( decontării) este de 10 iunie a.c.
 În același timp:
 B:
 -        1000.000 USD GBP;
 -        de schimb este de 1,718;
 -        valutei ( decontării) este de 21 iunie .
Exemplu de tranzacție interbancară.
            Pe data de 20-06-2005 societatea bancară A dispune
la un moment dat de un excedent de USD 500.000 având
totodată un deficit de lei. Pentru a rezolva acesta situație
societatea bancară A intră pe piață valutară interbancară
( prin sistemul REUTERS) solicitând cotațiile USD/
ROL(RON) lei. La solicitarea ei , o altă societate bancară B
îi transmite prin același sistem cotațiile , respectiv
29.849/29.939, deci societatea bancară A poate vinde către
societatea bancară B cele 500.000 USD la cursul spot
interbancar de 29849 lei/ dolar( în cazul în care ar cumara,
cursul spot de cumpărare este de 29939 lei/ dolar). În urmă
conversiei prin calculator se încheie tranzacția astfel:
Societatea bancară A:
 -        vinde USD 500.000 contra lei (ROL);
 -        cursul de vanzare  29.849 lei(ROL)/ dolar;
 -        data valutei (decontării)  24-06-2005;
 Societatea bancară B:
 -        cumpără USD 500.000 contra lei(ROL);
 -        cursul de cumpărare
 -        29.939 lei (ROL)/ dolar
 -        data valutei  24-06-2005.
Final