PROIECT

“MAȘINILE TERMICE
ȘI PROTECȚIA MEDIULUI”
Motoarele termice consumă în timpul funcţionării
diferiţi combustibili: cărbune, păcură, motorină, kerosen
(gaz lampant), benzină, gaze naturale etc. În urma arderii
acestor combustibili se micşorează cantitatea de oxigen şi
creşte cantitatea de dioxid de carbon (CO2) în natură. În
plus, combustibilii conţin şi anumite impurităţi, de
exemplu sulf (circa 2% – cărbunele, circa 2,5% – petrolul,
aproximativ 0,05% – gazele naturale). În consecinţă,
consumarea acestor combustibili este însoţită de
eliminarea în atmosferă a compuşilor sulfului (SO2,
H2S). Arderea cărbunelui este însoţită, de asemenea, de
degajarea în atmosferă a unor cantităţi enorme de praf.
Pentru a evita detonarea benzinei în motoarele
automobilelor, se adaugă compuşi ai plumbului (benzina
cu plumb), astfel că în urma funcţionării lor în atmosferă
se degajă şi compuşi ai plumbului. Motoarele termice mai
elimină în atmosferă şi oxizi de azot.
Pe măsura dezvoltării tehnicii şi a utilizării largi a
motoarelor termice, cantităţile de praf şi de gaze
degajate de ele în atmosferă au devenit tot mai
mari. Astfel, potrivit statisticilor, pe parcursul unui
an pe Pămînt sînt aruncate în atmosferă circa 20
miliarde de tone de dioxid de carbon, 200 milioane
de tone de oxid de carbon, 150 milioane de tone de
compuşi ai sulfului, 50 milioane de tone de oxizi ai
azotului, 250 milioane de tone de praf. Pe teritoriul
Republicii Moldova, în atmosferă sînt degajate
anual circa 9 milioane de tone de dioxid de carbon,
160 mii de tone de oxid de carbon, 500 de tone de
oxizi ai azotului etc.
 URMĂRILE FUNCŢIONĂRII MOTOARELOR TERMICE
•Gazele evacuate în urma arderii combustibililor
au temperaturi mai ridicate decît temperatura
atmosferei şi duc la încălzirea directă a acesteia.
•Ele reduc transparenţa atmosferei.
•Unele gaze (SO2 , H2S ş.a.) intră în reacţie cu
vaporii de apă şi formează picături mici de soluţii
ale acizilor. Acestea cad apoi sub formă de ploi
acide, care au o acţiune nocivă asupra vieţii
vegetale şi animale, măresc aciditatea solului,
accelerează coroziunea metalelor, deteriorează
construcţiile din marmură
şi din calcar etc.
PENTRU A DIMINUA EFECTELE ADVERSE ALE FUNCŢIONĂRII MOTOARELOR TERMICE, SE
ÎNTREPRIND DIFERITE MĂSURI.

•Se asigură arderea cît mai completă a combustibililor

•Gazele obţinute în urma arderii sînt curăţate înainte de
degajarea lor în atmosferă (pentru a micşora pătrunderea
compuşilor sulfului în atmosferă, la praful de cărbune sau la
păcura folosite la centralele termoelectrice se adaugă calcar).
•Se trece de la motoarele cu carburator la motoarele Diesel,
care au un randament mai mare, ceea ce contribuie la
economisirea combustibililor, pe de o parte, şi la excluderea
compuşilor plumbului în benzină, pe de altă parte.
•Sunt construite electromobile care folosesc acumulatoare ca
sursă de energie electrică.
 MAȘINI FRIGORIFICE
O altă clasă de maşini termice sînt maşinile frigorifice,
care permit obţinerea unor temperaturi mai joase decît cea
a mediului ambiant. Maşinile frigorifice utilizează în
calitate de agenţi de lucru o clasă de substanţe cu
denumirea comună de freoni – clorfluorcarburi şi
hidroclorfluorcarburi. Pătrunzînd
în atmosferă, la înălţimi mari, aceste substanţe distrug
stratul de ozon (O3).
Aerul care conţine o cantitate excesivă de ozon devine
toxic pentru om. În acelaşi timp, ozonul din stratul situat la
înălţimi cuprinse între 11 şi 48 km deasupra Pămîntului
are o importanţă deosebită pentru viaţă, întrucît asigură
protecţia contra radiaţiei ultraviolete nocive a Soarelui. La
intensităţi mai mari, această radiaţie cauzează creşterea
considerabilă a numărului de îmbolnăviri de cancer al
pielii, de boli de ochi, îndeosebi de cataractă, afectează
sistemul imun al omului, periclitează lumea vegetală etc.
PROTECŢIA MEDIULUI – O PROBLEMĂ GLOBALĂ
•A  fost adoptată Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind
schimbarea climei, semnată de Republica Moldova la 9 iunie 1995. Această
convenţie prevede realizarea unor programe concrete de protecţie a
mediului de părţile semnatare.
În 1985, la Viena a fost adoptată Convenţia pentru protecţia stratului de
ozon. În cadrul ei, în 1987 a fost semnat Protocolul de la Montréal privind
substanţele care distrug stratul de ozon. A fost elaborat un program care
prevede micşorarea treptată a producerii şi utilizării unor freoni, în special
a celor cu existenţă de lungă durată, pînă la interzicerea completă a lor.
•În 1996, Republica Moldova a devenit parte a Convenţiei de la
Viena şi a Protocolului de la Montréal. Pentru a sensibiliza populaţia
asupra importanţei acestei probleme, ziua de 16 septembrie a fost
declarată Ziua Internaţională a Protecţiei Stratului de Ozon.
 PROTOCOLUL DE LA KYOTO
Un document de importanţă deosebită pentru ocrotirea
mediului – Protocolul de la Kyoto, negociat de 160 de
ţări în 1997, a intrat în vigoare în octombrie 2004 după
ratificarea lui de un număr suficient de state, printre ele
şi Republica Moldova.
Protocolul prevede reducerea în perioada 2008–2012 a
emisiilor gazelor de seră cu
5,2% în comparaţie cu cele din 1990.