MARKETING

Structura - Capitol 1
 Elemente introductive
 Cadrul conceptual de referință, scurt istoric și tendințe
 Conceptul, rolul şi funcţiile marketingului în practica şi teoria
economică
 Scurt istoric şi condiţiile apariţiei marketingului.
 Locul, rolul şi funcţiile marketingului în economia contemporană
 Stadiile dezvoltării, domeniile și necesitatea aplicabilității
conceptului de marketing
 Funcțiile marketingului
 Cercetarea pieței și a nevoilor de consum → punctul de plecare al
activității de marketing

 Conectarea dinamică a firmei la mediul economico-social →

adaptarea la condițiile de mediu

 Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum →

ansamblu de măsuri care vizează producerea numai a acelor
produse (servicii) care sunt necesare pentru consum

 Maximizarea profitului → alocarea și utilizarea judicioasă a

resurselor materiale, umane și financiare de care dispune
întreprinderea.
 1. Funcţia de investigare a pieţei

Urmăreşte:
cunoaşterea pieţelor prezente şi potenţiale

motivaţia nevoilor de consum

cunoaşterea comportamentului consumatorilor faţă de produs

cunoașterea altor componente ale mediului

Această funcţie se realizează prin compartimente specializate.

 2. Funcţia de conectare dinamică a întreprinderii
la mediul extern

 presupune raportarea permanentă a activităţii întreprinderii la

mediul economic şi social
 urmăreşte creşterea capacităţii întreprinderii, adaptarea
întreprinderii, diversificarea acţiunilor promoționale
 3. Satisfacerea nevoilor de consum

 Asigură:
- finalitatea activităţii întreprinderii
- recunoaşterea concordanţei dintre produsele şi serviciile pe care le
realizează întreprinderea și destinaţia acestora

 Constă în producerea a numai ce este necesar, distribuirea numai

în condiţii optime a produselor, crearea posibilităţii de alegere a
produselor conform gusturilor şi preferinţelor consumatorilor, dar
şi lărgirea gamei produselor
 4. Maximizarea eficienței

Alocarea judicioasă a fondurilor

Optimizarea structurii producţiei
Optimizarea desfaşurării altor activităţi economice

• Marketingul asigură:
• elementele de fundamentare
• criteriile de evaluare
• promovarea tehnicilor de raţionalitate.

• Aceste funcţii acoperă atât scopul cât şi mijloacele atingerii lui.

• Ele nu sunt comparabile.

• Funcţiile marketingului trebuie să se integreze în sistemul de ansamblu

al întreprinderii.
 Caracteristici ale marketingului
 Interdisciplinaritatea - pentru realizarea activităţilor specifice, pe lângă
cunoştinţele din domeniul ştiinţelor economice sunt necesare cunoştinţe din
alte domenii precum: politic, sociologic, psihologic, juridic, matematică,
informatică

 Universalitatea relativă argumentată prin:

- pătrunderea treptată, în toate sectoarele activităţii economice şi ale vieţii
societăţii
- pătrunderea în economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare

 Specificitatea – cu 4 elemente specifice:

- un factor interesat  întreprinderea, firma, persoana fizică, etc.
- un mediu vizat  piaţa
- produsul oferit  bunuri tangibile şi intangibile,
- schimbul (plata bănească)  acte de vânzare - cumpărare
 Universalitatea și specializarea marketingului

 Universalitatea → marketingul este prezent în economii aflate pe trepte

diferite de dezvoltare și cu diferite forme de organizare

 Specializarea → cu referire la diferențierea acestuia în funcție de domeniul

economic, cadrul teritorial etc. și nevoia practică de a găsi soluții cât mai
eficiente de aplicare a sa la problemele particulare ale diferitelor intreprinderi.

 Marketingul societal (Kotler): ”o orientare a conducerii firmei, ce

recunoaște că sarcina prioritară a acestuia este de a studia nevoile și dorințele
pieței vizate și de a le satisface de o manieră mai eficientă decât concurența,
dar și într-un mod care să mențină sau să amelioreze bunăstarea
consumatorilor sau a colectivității.”
 Conceptul de marketing societal
• Cea mai nouă alternativă de marketing - determinată de necesitatea evitării
conflictelor ce pot să apară ca urmare a implementării concepţiei de
marketing
• potențial conflict între cerinţele consumatorilor, interesele organizaţiilor
producătoare de bunuri şi servicii şi bunăstarea societăţii pe termen lung

• Presupune satisfacerea nevoilor consumatorilor în concordanţă cu cele ale

organizaţiei, dar şi cu cele ale societăţii în ansamblu.

• Acest concept îi obligă pe marketeri ca, în momentul în care elaborează o

politică de piaţă, să aibă în vedere următoarele considerente:
 profiturile firmei
 satisfacţia consumatorului
 interesul public
 Dacă conceptul de marketing asigură satisfacerea nevoilor
consumatorilor şi obţinerea de profituri pe termen scurt
– concepul de marketing social asigură realizarea obiectivelor
atât a consumatorilor cât şi a producătorilor pe termen lung

 Practica a demonstrat că organizaţiile care au adoptat marketingul

social au avut succes în afaceri, concomitent cu sporirea
responsabilităţilor sociale, etice şi ecologice.
Specializarea marketingului - criterii
 Criterii - specializarea marketingului

a) După specificul activității economice și sociale:

 Marketingul mijloacelor de producție
 Marketingul bunurilor de consum
 Marketingul agricol
 Marketingul serviciilor (cel mai dinamic în economia modernă)

b) După aria teritorială:

 Marketing intern
 Marketing internațional
c) nivelul de organizare economică
 Macromarketingul – are în vedere sfera de activitate din
punct de vedere al organizării și funcționării întreprinderilor în
cadrul economiei
 Micromarketingul - urmărește utilizarea de către societate la
nivelul economiei naționale prin forme specifice de orientare a
activității economice

d) sarcinile, având în vedere obiectivele în funcție de situația cererii:

 Marketingul stimulativ - în condițiile unei cereri inexistente
 Marketingul conversional - folosit pentru modificarea cererii
 Marketingul dezvoltării - pentru cererea latentă
 Marketingul revitalizării - aplicat unei cereri ezitante și în scădere
 Demarketing - instrument de reducere a cererii
 Antimarketing - pentru frânarea sau distrugerea cererii.
 Marketingul domeniilor neeconomice

Educațional
Cultural
Sanitar
Instituțional
Serviciilor juridice
Serviciilor religioase
Sportiv
Politic, electoral
Internațional
 Diferențe între marketingul social Şi cel clasic
Marketing social Marketing clasic
1. Se aplică orgzațiilor, persoanelor, locurilor, Se aplică bunurilor și, în mai mică
ideilor, bunurilor și serviciilor măsură, ideilor
2. Schimburile nu sunt, de regulă, de natură Schimburile sunt de natură
financiară. financiară
3. Finalitatea activității este mai complexă, iar Finalitatea activității este dată de
succesul sau eșecul nu pot fi măsurate strict sporirea profitului, a vânzărilor
în termeni financiari
4. Beneficiile grupurilor țintă nu sunt Beneficiile sunt corelate cu
corelate, cel mai adesea cu plățile afectate plățile făcute de consumator
de acestea
5. Organizațiile sociale se adresează, de cele Întreprinderile se adresează doar
mai multe ori, unor grupuri țintă, cu o putere segmentelor de piață profitabile
de cumpărare redusă, ineficiente economic
6. În general, piața organizațiilor sociale are Piața întreprinderii are o singură
două componente: relațiile cu grupurile țintă relație componentă: relația cu
și relațiile cu subscriptorii. clientul.
 Valoarea şi utilitatea marketingului

Dacă la început se considera că numai entităţile cu scop lucrativ au

nevoie de Marketing şi de Promovare, după ’80 a început să fie
recunoscută importanţa utilizării tehnicilor de marketing profesioniste.
 Aplicarea marketingului în domeniul agricol a început mai târziu
decât în alte domenii.
 Creşterea concurenţei a făcut necesară dezvoltarea unei orientări de
marketing
 Creşterea concurenţei se datorează faptului că în ultimii 15-20 ani s-a
înregistrat o creştere puternică a ofertei
 Necesitatea de a cunoaşte cerinţele consumatorilor şi de a crea
produse capabile să le satisfacă
Scopul implemetării marketingului la nivelul întreprinderii:
asigurarea satisfacției consumatorului

creșterea profitabilității întreprinderii

Dezvoltarea economiei contemporane şi îmbunătăţirea nivelului de trai

au determinat preocupări tot mai intense pentru problema ecologică și
dezvoltarea durabilă a societăţii în ansamblu.

Marketingul agroalimentar devine, pentru tot mai multe firme, un

marketing societal, ce are ca scop satisfacerea în cele mai bune condiţii a
necesităţilor prezente şi viitoare ale societăţii. Marketing sustenabil.

Tot mai multe companii din sectoarele agricol şi alimentar acordă o

atenţie sporită realizării de produse ecologice şi evitarea apariţiei unor stări
conflictuale cu mediul.
 Marketingul societal îşi găseşte pe deplin aplicabilitatea în sectorul
agroalimentar

 Agricultura - prin interdependenţa cu mediul natural şi industria

alimentară - prin impactul asupra siguranţei şi securităţii alimentare a
populaţiei, ocupă un loc de o importanţă majoră în asigurarea unei
dezvoltări economice şi sociale durabile.