Alexandru Ioan-Cuza

A PRICEPE ESTE MAI IMPORTANT DECÂT A ȘTI.

Date personale:

 Născut: 20 martie 1820

 Decedat: 15 mai 1873 (53 ani)
 Înmormântat la Mănăstirea Sfânții Trei Ierarhi din Iași
 Căsătorit cu Elena Cuza
 Copii: Alexandru Al. Ioan Cuza Vodă
Dmitrie Cuza
Alexandru Ioan Cuza -a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România
. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 
1859, a fost înfăptuită Unirea celor două principate.
Ales domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea Unirii
Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană (Imperiul Otoman) și Puterile Garante și
apoi pentru desăvârșirea Unirii Principatelor Române prin înfăptuirea unității constituționale și
administrative. Aceasta s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format
statul român unitar modern, adoptând oficial numele de România, cu capitala la București, cu o
singură adunare și un singur guvern.
În anul 1866, o largă coaliție a partidelor vremii, cunoscută sub denumirea de Monstruoasa Coaliție
 din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, l-au forțat pe Alexandru Ioan Cuza să
abdice.
Reformele lui A.I. Cuza
După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, 
Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme
interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului
(1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.
Întâmpinând rezistență din partea guvernului și a Adunării Legiuitoare, alcătuite din reprezentanți
ai boierimii și ai marii burghezii, precum și a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează,
în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor
mânăstirești (decembrie 1863) și dizolvă Adunarea Legiuitoare (lovitura de stat de la 2 mai 1864).
În același an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituție și o nouă lege
electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, și decretează (14 august 1864) legea
rurală concepută de Kogălniceanu. În timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil și Codul
penal de inspirație franceză, legea pentru obligativitatea învățământului primar și au fost înființate
primele universități din țară, respectiv cea de la Iași (1860), care azi îi poartă numele, și cea de la
București (1864). Tot în această perioadă a fost organizată și armata națională.
 
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din
IAȘI
Academia de poliție din București