Vasile Alecsandri

Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele,

Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;
Cârdurile de cucoare, insirându-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmârite de al nostru jalnic dor.
Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită;
Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor in aer, şi de crengi se dezlipesc
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.
Din tuspatru parti a lumei se ridică-nalt pe ceruri,
Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri.
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.
Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăţ călare!
Vântul suieră prin hornuri răspândind infiorare.
Boii rag, caii rânchează, cânii latră la un loc,
Omul, trist, cade pe gânduri si s-apropie de foc.
 Termenul de "pastel"
provine din artele plastice si
Pastelul este opera desemneaza prezentarea in
literară lirică, in tuse palide a unui colt din
versuri, in care autorul natura.
prezintă un tablou din Intemeietorul pastelului
in literatura romana este
natură, exprimându-si
Vasile Alecsandri.
in acelaşi timp propiile Poezia "Sfarsit de
gânduri şi sentimente. toamna" intruneste toate
caracteristicile speciei literare
pe care o prezinta.
 UNIVERSUL POEZIEI

 Poezia este o descriere literara de tip tablou, cu

mentiunea ca spatiul descris este marginit la atat
cat cuprinde privirea. Tabloul se constituie pe doua
dimensiuni: una terestra (strofele I, II si IV) si una
cosmica (strofa a IlI-a).
 Acest text se incadreaza in genul liric, intrucat,
dincolo de tabloul inspaimantator descris,
percepem sentimentele autorului: spaima in fata
puterilor naturii, tristetea determinata de venirea
iernii, nelinistea, dorul dupa zilele verii (care
pleaca odata cu pasarile calatoare).
 Strofa 1
 Poezia se deschide cu tabloul plecării
păsărilor călătoare care se indreaptă
spre tările calde, trezind in sufletul
poetului tristete si un "jalnic dor",
intensitatea sentimentului fiind
sugerată prin intermediul inversiunii.
 Strofa 2
 Tabloul trist al naturii este realizat cu ajutorul
antitezei dintre cele două anotimpuri: primavara
si toamna, evindenţiind nostalgia poetului la
amintirea câmpiilor inverzite si deznadejdea sa
in fata naturii lipsite de viată. Comparaţia
"frunzele zbor in aer si de crengi se deslipesc/ ca
frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc"
infaţisează toamna ca anotimp al melancoliei,
subliind in aceleasi timp legatura dintre om şi
natură.
 Strofa 3

 De la imaginea terestră a toamnei poetul isi

indreaptă privirea spre imaginea cosmică a
peisajului, creând un tablou al văzduhului
invadat de nori pe care ii compară cu niste
balauri din poveste in fata cărora "soarele
iubit" se ascunde. Moartea naturii este
sugerată pintr-o imagine auditivă:"un card de
corbi iernatici, in văzduh croncănitori".
 Strofa 4
 Tabloul iernii, realizat cu ajutorul repetiţiei si a
personificării, este deosebit de sugestiv.
 Iarna trimite mesagerul, vântul, pentru a răspandi
o infiorare in rândul vieţuitoarelor pe care poetul
le surprinde intr-un vacarm realizat cu ajutorul
enumeraţiei: "Boi rag, caii rânchează ...“
 Ca in majoritatea pastelurilor lui Vasile Alecsandri
se observă in finalul prezenţa omului:"Omul trist
cade pe gânduri şi s-apropie de foc".
 Tabloul este dinamic, realizat cu ajutorul unor
verbe de mişcare, redând schimbările din natură.
 Sentimentele exprimate
 Sentimentele poetului sunt exprimate prin
intermediul peisajului: iarna fiind un anotimp pe
care Alecsandri nu -a iubit, apropierea ei ii provoacă
neliniste si spaimă. Acestea se reflectă in modul in
care este infătisat spectacolul naturii.
Poetul are o atitudine contemplativa, priveste
tabloul (uneori, din interior, de la fereastra conacului
său din Mircesti), dar nu intervine in modificarea lui.
Imagini: Internet
Muzica: Paganini “Violin Sonata #6”