TEMA 5.

PLANIFICAREA
APROVIZIONĂRII
TEHNICO–MATERIALĂ –
COMPONENTĂ A
ACTIVITĂŢII
ÎNTREPRINDERII
 STRUCTURA TEMEI
5.1. Aprovizionarea tehnico–materială: noţiuni,
sarcini.
5.2. Organizarea compartimentului aprovizionării
5.3.Stocul de resurse materiale. Noţiuni. Tipologia
stocurilor de materiale
5.4. Elaborarea programului de aprovizionare
tehnico-materială
5.1.Aprovizionarea tehnico–
materială: noţiuni, sarcini.
 Aprovizionarea
reprezintă ansamblul de operaţiuni care permit
unităţii economice să dispună de bunurile
economice şi serviciile necesare desfăşurării în
condiţii optime a activităţii ei.
 Achiziționarea Aprovizionarea Alimentarea
 Principalul obiectiv al activităţilor de
aprovizionare

asigurarea completă şi complexă a firmei

cu resurse materiale şi echipamente
tehnice corespunzătoare calitativ, la
locul şi termenele solicitate cu un cost
minim.
OBIECTIVE ALE ACTIVITĂȚII DE
APROVIZIONARE

De
De cost
calitate

De
De preț Obiective securitat
ale e
aprovizio
nării
Activităţi specifice aprovizionării
 identificarea şi stabilirea volumului şi structurii materiale şi
energetice necesare desfăşurării la parametrii planificaţi a
activităţii unităţii economice;
 fundamentarea tehnico-economică a planului strategic şi a
programelor de aprovizionare materială a firmei;
 dimensionarea consumurilor materiale;
 dimensionarea stocurilor de materiale;
 alegerea furnizorilor;
 urmărirea operativă a derulării contractelor de asigurare
materială, întocmirea fişelor pe furnizori;
 urmărirea şi controlul utilizării resurselor materiale pe
destinaţiile de consum;
5.2. Organizarea
compartimentului
aprovizionării
SISTEME DE ORGANIZARE

Sistemul Sistemul
mixt funcţional

în funcţie
de pe grupe de
destinaţie materiale
de consum
Sistemul funcțional de organizare a ATM

Sectorul de

funcțional
programare
Sistemul
Sectorul
materiale

Sector depozite
Sectorul de programare
Identificarea resurselor materiale
necesare
întocmirea propriu-zisă a programului de
aprovizionare,
stabilirea graficelor de alimentare a
secţiilor, locurilor de muncă cu resurse
materiale,

organizarea evidenţei aprovizionării.

 Sectorul de materiale
 activitatea operativă de aprovizionare
propriu-zisă a secţiilor - locurilor de muncă,
ţinând cont de graficele date, de sectorul de
programare şi se organizează în funcţie de
nomenclatură de organizare
 Sectorul depozite
 asigură primirea - recepţia loturilor de materiale sosite în
firma beneficiară,
 depozitarea şi păstrarea integrităţii proprietăţilor
resurselor în funcţie de natura şi condiţiile specifice de
păstrare,
 evidenţa şi securitatea lor,
 pregătirea şi eliberarea în consum sau pe destinaţiile de
utilizare a acestora.
 Sistemul de organizare a ATM pe grupe de
materiale

Sistemul de
organizare pe
grupe de
materiale

Sector Sector
Sector
aproviizionare- aproviizionare-
aproviizionare-
depozitare depozitare
depozitare
materiale materiale
materiale textile
chimice neferoase
 Sistem de organizare a ATM în funcție de
destinația de consum

Sistem de
aprovizionare
în funcție de
destinația de
consum

Sector de Sector de Sector de

aprovizionare- aprovizionare- aprovizionare-
depozitare depozitare depozitare
pentru secția A pentru secția B pentru secția C
Sistemul mixt de organizare a ATM

Sistemul de
organizare mixt

Sector Sector Sector

aprovizionare- aprovizionare- aprovizionare-
depozitare depozitare cu depozitare cu
materiale materiale de bază materiale de bază
auxiliare pentru secția A pentru secția B
5.3. Stocul de resurse materiale.
Noţiuni. Tipologia stocurilor de
materiale
 Stocurile

 cantităţile de resurse materiale, care se

acumulează în depozitele unităţilor
economice într-un anumit volum şi o
anumită structură, pe o perioadă de timp
determinată, cu un anumit scop.
 Tipologia stocurilor
În funcţie de abordarea lor temporală

Stocuri
finale

Stocuri
inițiale
 Situații posibile
 Stocul final = stocul inițial
producerea şi aprovizionarea au avut aceleași
ritmuri
 stocul final este < stocul iniţial

a avut loc o mobilizare a stocurilor, o acoperire a

procesului de producţie prin apelarea la stocuri
 Stocul final > stocul inițial

cantitatea aprovizionării a depăşit nivelul

producerii
 2. Din punct de vedere al motivaţiei constituirii stocurilor:

a) stocurile curente reprezintă

cantitatea de material necesară pentru
asigurarea continuităţii procesului de
producţie între două aprovizionări
succesive cu materialul respectiv de la
furnizori, în condiţii normale de
funcţionare.
EVOLUȚIA STOCULUI CURENT
Dimensionarea stocului curent
Scr=Cmz X t,
 Cmz - consumul mediu zilnic din materialul
respectiv,
 t - intervalul mediu între două reaprovizionări
succesive, care este prevăzut în contractele de
aprovizionare cu furnizorii.
Din punct de vedere al motivaţiei constituirii
stocurilor

b). Stoc de siguranţă - reprezintă cantitatea de materiale ce

trebuie să existe în unitate pentru a se folosi în producţie
atunci când se epuizează stocul curent, iar materialele
comandate nu sosesc la termenele prevăzute de la furnizori.
(se consideră „stoc intangibil”)
 „
Evoluția stocului de siguranță
Dimensionarea stocului de siguranță

Ssig=Cmz(t1+t2+t3), în care
 
 t1 - timpul necesar stabilirii legăturii cu furnizorii şi
pregătirii de către ei a unui lot de livrare, zile
 t2 - timpul necesar transportării materialelor de la
furnizor la beneficiar, zile
 t3 - timpul necesar pentru descărcarea,
recepţionarea şi înmagazinarea materialelor, zile.
 Din punct de vedere al motivaţiei constituirii
stocurilor

 c). Stoc de pregătire sau de condiţionare. Cantitatea de materiale

care se acumulează și este staționată pe o perioadă de timp la
depozite, în vederea aducerii resurselor respective, prin operații
de condiționare, la parametrii fizico-chimici, care să permită
prelucrarea lor corespunzător condițiilor impuse de normele
tehnologice.
 Este necesar la acele unităţi economice unde materiile prime
necesită o pregătire prealabilă intrării procesului de producţie.
S pr  C mz  t pr ,
în care
 t – timpul de pregătire (condiţionare) pentru acel material, zile.
pr
 Din punct de vedere al motivaţiei constituirii
stocurilor

d).Stocuri sezoniere (de iarnă). Ele reprezintă cantitatea

de materiale care se acumulează la depozitele unităţilor
în scopul alimentării continue a consumului pe perioada
de întrerupere a exploatării şi/sau transportului unor
resurse, ca urmare a condiţiilor naturale şi de climă.
(minereuri feroase, cărbunele, calcarul, balastul etc.)

S sez  C mz  t 2 ,
 t2 – timpul de întreruperi, în zile calendaristice, în
aprovizionarea cu materialul respectiv.
 3.În funcţie de participarea la procesul de
producţie

a) stoc activ, exprimat

b) stoc pasiv - este
prin cantitatea de
reprezentat de
materiale "consumată"
cantitatea rămasă după
în procesul de
producere
producţie.
 4. În funcţie de consumul şi/sau producţia pe
durata ultimilor 12 luni:

 Stocuri normale – materiale care au avut

intrări/ieşiri;
 Stocuri adormite – materiale care au avut ieşiri,
dar nu au avut intrări;
 Stocuri moarte – materiale fără mişcare: nici
intrări, nici ieşiri.
 5. Alte tipuri de stocuri
 1. stocuri strategice sunt formate la resursele materiale
achiziționate în volum mare în momentul în care se consideră
că prețul de achiziție este cel mai favorabil, iar în viitor acesta
va avea o tendință de creștere;
 2. stocuri anticipate – se creează în scopul evitării penuriei de
resurse la consumatori pe perioada când este prevăzută
încetarea livrării acestora de la furnizor, ca urmare a
modernizării etc.
 3. Stocuri de conjunctură, speculative – se constituie pentru a
avea o situație de monopol. Când un agent economic cumpără
toate cantitățile dintr-o anumită resursă de la toți furnizorii ,
determinând pe ceilalți să-și adapteze structura producției la
consumul altor resurse materiale. Se conturează și
perspectiva de dumping pe care agentul economic respectiv
intenționează să o folosească pe piață.
5.4. Elaborarea programului de
aprovizionare tehnico-materială

 
Etape în elaborarea planului de aprovizionare

etapa de
pregătire a
întocmirii
programului de
aprovizionare;

etapa de
elaborare
propriu-zisă a
planului;
 Etapa de pregătire a întocmirii programului de
aprovizionare

 Norma de consum - cantitatea maximă dintr-

un anumit material prevăzută pentru consum în
scopul obţinerii unei unităţi de produs sau
executării unei unităţi de lucrări, în anumite
condiţii tehnico-organizatorice specifice unităţii
economice
Structura normei de consum
 consumul net sau util (Cu), - cantitatea de
materiale ce poate fi regăsită în produsul finit
sau a participat efectiv la realizarea lui
 pierderile tehnologice (Pt) - partea de material
ce se pierde în mod firesc ca urmare a
desfăşurării procesului tehnologic
 pierderile netehnologice (Pnt) pierderi
provocate de cauze tehnico-organizatorice
 Structura normei de consum

Pn
Cu Pt Nc
t
 INDICATORI
 coeficientul de utilizare a materialelor (Ku)
caracterizează proporţia în care materialul
consumat se regăseşte în produsul finit.
Cu
Ku 
Nc
 coeficientul de consum de materiale (Kc) indică
cu cât se consumă mai mult material faţă de
consumul util al produsului.
Nc
Kc 
Cu
METODE DE CALCULARE A NORMEI DE CONSUM

1. Metoda analitică - permite elaborarea unor

norme fundamentate ştiinţific, bazându-se pe
calcule privind fiecare element component al
consumului, cu luarea în consideraţie a
condiţiilor în care au loc aceste consumuri.
METODE DE CALCULARE A NORMEI DE
CONSUM

2. Metoda experimentală se utilizează atunci

când lipsesc normativele necesitate de
folosirea metodei analitice de calcul. În acest
caz se recurge la cuantificarea consumului
util şi a pierderilor luând în consideraţie
experienţa acumulată.
METODE DE CALCULARE A NORMEI DE
CONSUM

3. Metoda statistică se bazează pe datele

statistice existente referitoare la
consumuri asemănătoare efectiv
realizate în perioadele precedente.
 Etapa de elaborare propriu-zisă a planului de aprovizionare

Sursele pentru acoperirea necesităţilor de

Necesităţile de resurse materiale pentru consum (pe surse de provenienţă) –
consum
resurse
1. Surse interne (proprii) ale unităţii
1. Necesar pentru realizarea planului de economice: a) Stocul preliminar de
producţie, desfăşurarea activităţii de ansamblu resurse materiale pentru începutul
a unităţii economice - N pl perioadei de gestiune - Spî, b) Alte
resurse Ari.
2. Necesar pentru formarea stocului de resurse 2. Surse din afara unităţii economice
materiale la sfârşitul perioadei de gestiune Ssf

3. Necesar total de resurse materiale pentru 3. Necesar de aprovizionat cu resurse

realizarea planului de producţie specifică al materiale de pe piaţa internă şi
unităţii economice (rd1+rd2), a activităţii internaţională de materii prime şi
generale a acesteia – Ntpe produse Na (A)

Total necesităţi de resurse materiale şi Total resurse materiale şi energetice de

energetice pentru desfăşurarea activităţii de acoperire a necesităţilor de consum ale
ansamblu a unităţii economice unităţii economice (Spî+Ari+Na)
 Metode de calcul a necesarului de
aprovizionat ,

Metoda calculului direct n

N   Qi  Net
i 1
N - necesarul dintr-un anumit timp de materiale
Qi - cantitatea de produse planificată din produsul de tip
"i"
Net - norma de consum specific de aprovizionare la
materialul ce se consumă dintr-un produs de tip "i"
i=1…n - tipuri de produse ce folosesc materialul
respectiv.
 n
Exemplu N   Qi  Net
i 1

Sortimentul Cantitatea, buc. Norma de consum, m2

Tricouri doamne 500 1,2
Tricouri bărbați 300 1,5
Bluze doamne 350 1,6
Pijamale 250 2,0

N= 500x1,2 +300x1,5+350x1,6+250x2=2110m2
Metode de calcul a necesarului de aprovizionat
N
=
2. Metoda calculului prin analogie
Q


N=Q  Nca  K
N
Q - volumul de producţie planificat dintr-un
c
anumit tip de produs
a

K - coeficientul de corecţie ce reflectă deosebirile
K
existente între cele două tipuri de produse
Nca - norma de consum de aprovizionare pentru
materialul respectiv la produsul analog
Exemplu N=Q  Nca  K

 Programa de producție prevede fabricarea

300m.b.c. de suc de roșii;
 norma de consum pentru fabricarea 1b.c. de
pastă de roșii este de 1,5 kg;
 coeficientul de corecție este 0,7.

 N= 300000x1,5x0,7 =315 mii kg

Metode de calcul a necesarului
, de aprovizionat

3. Metoda de calcul pe baza sortimentului tip

b
N   Qi  Ncst
i 1
Qi - volumul de producţie din sortimentul de tipul i (i=1,
sortimente)
Ncst - norma de consum la sortimentul tip

Sortimentul tip reprezintă acel sortiment, a cărui normă

de consum este cea mai apropiată de norma de consum
medie ponderată, calculată pentru întreaga gamă de
sortimente
 b

Exemplu N   Qi  Ncst
i 1

Norma de consum, Cantitatea, bucăți Qxnc

kg/buc
O,3 400 120
0,33 450 148,5
0,27 300 81
0,34 250 85
0,35 310 108,5
0,36 270 97,2
0,29 500 145
Nmedie 2480 785,2
ponderata=785,2/2480=
0,32

N= 2480x0,33 = 818,4
Metode de calcul a necesarului
, de aprovizionat

4. Metoda coeficienţilor dinamici.

100  pr
N  Cr  K 
100
 Cr - consumul total efectiv de materiale înregistrat în
perioada de bază
 K - coeficientul care exprimă modificarea volumului
de producţie în perioada următoare (Qpl) faţă de cea
de bază (Qro).
 pr – procentul planificat de reducere a normei de
consum
Exemplu 100  pr
N  Cr  K 
100
Indicatori 2020 2021
Consumul efectiv, tone 2300 ?
Cantitatea de produse 700 900
fabricate, tone
Norma de consum, kg 3,29 3,25

N = 2300 x900/700x3,25/3,29= 2921,2 t K=Qpl/Qbo

k= 900/700=1,2857
(3,29-3,25)/3,29 x100% = 1,216%

N = 2300x1,29x(100-1,216)/100 = 2921,2
Condiții de aplicare a metodei a 4
 menţinerea în perioada următoare a unei
structuri constante a producţiei în raport cu cea
fabricată în anul de bază.
 creşterea în ritm şi proporţii relativ egale a
fiecărui tip de produs din nomenclatorul de
fabricaţie a unităţii economice.
Bibliografie
 Băşanu Gh., M.Pricop. Managementul
aprovizionării şi desfacerii, Editura Economica,
Bucureşti, Ediția a IV, 2012
 Cotelnic A. Sisteme de planificare în afaceri,
Chişinău, Editura ASEM, 2018
 Crișan S. Managementul aprovizionării. Sibiu, 2013
 Hinescu A., Bele I., Todoran R.M., Dragolea L.,
Managementul aprovizionarii, Editura Risoprint,
Cluj - Napoca, 2008
 Alegeți răspunsul corect
 În activitatea de aprovizionare se utilizează mai mulți
termeni, care sunt sinonime, ca „aprovizionare”, „achiziții”,
„alimentare”.
 a). Adevărat b). Fals
 Obiectivul principal al activității de aprovizionare se reduce
la asigurarea întreprinderii cu resurse necesare la cel mai
bun preț.
 a). Adevărat b). Fals
 Obiectivul de cost al activității de aprovizionare se referă la
cheltuielile pe care le antrenează procesul de aprovizionare
 a). Adevărat b). Fals
Alegeți răspunsul corect
 Sectorul de programare este parte componentă a
sistemului de organizare a aprovizionării pe grupe
de materiale.
 a). Adevărat b). Fals
 Metoda analitică de determinare a normelor de
consum se bazează pe datele statistice existente
referitoare la consumuri asemănătoare efectiv
realizate în perioadele precedente.
 a). Adevărat b). Fals
Alegeți răspunsul corect
 Metoda calculului prin analogie a necesarului de
aprovizionat presupune extrapolarea datelor
privind consumul de materiale din perioada de
bază şi pentru anul următor.
 a). Adevărat b). Fals
 Metoda de calcul pe baza sortimentului tip este
o metodă de determinare a necesarului de
aprovizionat
 a). Adevărat b). Fals
 Alegeți răspunsul corect
Care din cele enumerate sunt metode de determinare a normelor de consum:
 a) metoda directă;

 b) metoda analitică;

 c) metoda probabilistică;

 d) metoda experimentală;

 e) metoda statistică.

Care din cele enumerate nu sunt elemente a normelor de consum:

 a) pierderi tehnice;

 b) consumul util;

 c) pierderi netehnologice;

 d) pierderi tehnologice;

 e) consumul brut.
 Alegeți răspunsul corect
Care din stocurile enumerate mai jos sunt considerate „intangibile”:
 a) de siguranță;

 b) sezonier;

 c) pasiv;

 d) de pregătire;

Din punct de vedere al motivației constituirii, stocurile se divizează în:

 a) curente;

 b) active;

 c) de siguranță;

 d) pasive;

 e) de pregătirea;

 g) sezoniere.
 Alegeți răspunsul corect
 Mărimea stocurilor depinde de natura şi
caracteristicile materialelor şi a produselor.
 a). Adevărat b). Fals
 Stocul curent se determină ca raport dintre consumul
mediu zilnic de material şi intervalul dintre două
aprovizionări succesive.
 a). Adevărat b). Fals
 În funcţie de abordarea lor temporală stocurile se
clasifică în inițiale, finale
 a). Adevărat b). Fals