TETANOSUL

Etiologie:
BGP anaerob, sporulat, ce elaborează o toxină –
tetanospasmina
Epidemiologie:
•Sursă: animalul/omul care elimină spori pe sol
•Cale: mai ales cutanată – plăgi contaminate cu spori de pe sol
•Receptivitate: generală

Patogenie:
24h- 7d
poartă de intrare transformare spori
cutaneo-mucoasă în forme vegetative

plăgi anfractuoase, cu sintetizează toxină

corpi străini, cu condiţii la poarta de intrare
de anaerobioză
 TOXINA

difuzează pe cale nervoasă dar si sanguină

joncţiune mio-neurală

deplasare spre măduvă/encefal

în special în cornul anterior medular

difuzează transsinaptic

fixare pe neuronii GABA

(inhibitori)

•neuronii motori scapă de sub acţiunea inhibitorie GABA

•apare contractură generalizată
•pe SNV – hipertonie simpatică, prin inhibarea sistemului
inhibitor al medulosuprarenaleicresc catecolamine circulante
puseu hipertensiv şi tahicardie
CLINIC
1. Incubaţia: 2-3 zile – 1 lună
cu cât este mai scurtă, cu atât tetanosul este mai grav

2. Debutul: contractură la nivelul maseterilor  trismus

3. Stare: generalizarea contracturii

- 12-24h – 7-10 zile, cu cât e mai scurtă cu atât mai grav
ordine: ceafă, intervertebrali
laţi ai abdomenului
pieloşi ai feţei – rizus sardonicus
mm laringelui
extensori ai mb inferioare
flexori ai membrelor superioare
contracţii paroxistice dureroase – apar poziţii vicioase
opistotonus
emprostotonus
pleurostotonus
ortostotonus
Durează 3-4 spt, apoi ameliorare prin producere de noi butoni sinaptici
Asociază:

•Pierderi lichidiene prin termoliză exagerată

•Pierderi importante de masă corporală
•Dezechilibre metabolice
•Tulburări cardiovasculare – tahicardie, criză hipertensivă
•Disfuncţie ventilatorie prin afectarea muşchilor respiratori
•Hipertermie – în cazuri grave, prin afectarea centrului termoreglării

NB: Conştienţă permanent păstrată

Febra, doar în cazuri severe

Factori de prost prognostic:

• vârstele extreme •incubaţia
scurtă
•timp până la generalizare
• boli asociate
•frecvenţa paroxismelor
• plăgi profunde • durata paroxismelor
• calitatea şi precocitatea primului ajutor • hipertermia
Diagnostic:

Anamnestic - dacă a fost sau nu vaccinat

Clinic: - esenţial
Paraclinic:
• tulburări metabolice
• serologic – cercetare titru antitoxină (protector ≥0,1ua/ml)
seroaglutinare – identificare toxină
• cercetare toxigeneză – inoculare la şoarece
• bacteriologic- culturi pe medii Holmann în anaerobioză
de aici se fac frotiuri colorate cu verde malahit
(bacil roşu + spor verde)
Diagnostic diferenţial
Al trismusului
- falsul trismus: parotidită, litiază salivară, otită etc
- trismus antalgic: luxaţie, fractură mandibulară
- trismus neurologic: afectare pontină
Al contracturii cefei:
- meningite
- torticolis cronic
- morb Pott
- intoxicaţie cu fenotiazine
- leziuni de decerebrare
Al contracturii generalizate:
- convulsii
- intoxicaţie cu stricnină
- tetanie
- rabie
- catatonia din boli psihice
- sevraj alcoolic
TRATAMENT:
1. Neutralizarea toxinei (acţiune doar asupra toxinei circulante)
-Ig specifice – 200-600 u la sugar
500-2000 u la adult
-Ser antitetanic – 2000-20000 u la sugar
20000-50000u la adult

2. Asanarea chirurgicală a focarului cutanat

3. Antibiotic
- Penicilină G – 2-12 MU – 10 zile
- Metronidazol – 2g/zi – 10 zile
- Clindamicină

4. Demararea imunizării active:

- ATPA – o doză + incă 3 administrări la 5 zile interval
5. Simptomatic şi suportiv
Profilaxie:
a. Primovaccinare DTP – 2, 4, 6, 12 luni
b. Revaccinare DT la 6-7 ani, 14 ani
c. Rapeluri - ocazional

Profilaxia postaccident:

-Toaleta plăgii + extragere corpi străini

-ATPA

-Penicilină profilactic
-Ser antitetanic dacă plaga are risc mare tetanigen + ATPA în ziua 5 şi 10