Tratamentul preprotetic in edentatia totala

2016 sem I
Conf Dr Ligia Muntianu
Tracciato varia all’utilizzo di vari materiali
Portamprenta individuala
 Inaltime corecta a marginilor
 Extindere maxima a placii
 Repartizarea corecta a presiunilor
 Respectarea libertatii miscarilor musculare
 Realizarea inchiderii marignale a protezei
 Inregistrarea corecta a grosimii reale a fundului
de sac
 Confectionarea
 Adaptarea lingurilor individuale pentru
amprentarea functioanla
 Recomandari privind realizarea lingurilor
individuale
 Exercitarea unei anumite presiuni
 Modelare functionala marginala
 Utilizarea unuia sau mai multor materiale de
amprentare
 Examen clinic atent pt eval cond de echilibru
 Obtinerea mentinerii prin instalarea succiunii
 Alegerea materialului de amprentare in
concordanta cu substratul mucos
 Rezultatul amprentarii functionale depinde de
adaptarea lingurii individuale si de modelarea
functionala
 Aducerea marginilor lingurii pana in limite
functionale maxime
 Aducerea pana la un contact lejer cu mucoasa
pasiv mobila
 Rescroirea insertiilor frenurilor si bridelor
 Deschidere moderata gura-PM-M1
 Deschiedre maxima gura-M2 si lig pt mdb
 Suras fortat-Pm2-M1
 Fluierat-frontal C-C
 Tusit-lim post distala AH
 Gura deschisa moderat-punga lui Fisch
 Umezire buze-zona linguala posterioara
 Vf limba dintr-un obraz in altul-z linguale din
dreptul gld sublinguale
 Vf limbii spre nas pe sub buza-fren lingual si z
ling centrala
 Fluierat-vestibular anterior
 Deglutitie-p linguo-faringiana tub piriform
Ce se vede?
 Punga
Eisenring
1

Punga
Fisch
 Test 1-tractiuni O-V inchiderea la zona Ah
 Test 2-desprindere cu pulpa degetului
vestibular-inchidere interna vestibulara
 Test 3-tractiune verticala pe maner
PUNGA EISENRING-ASPECT PUNGA LUI EISENRING-IN
CLINIC AMPRENTA
 Tb Piriform
 1

1 2
2
3

1
2
3
 Eminenta premilohioidiana

Uneori insertia importanta a fibrelor in aceasta zona determina desprinderea protezei

mandibulare

Remediere in faza de adaptare a lingurii individuale

rascroire
Despre zonele functionale
 Test 1-tract O-V-inchidere la tub piriform
 Test 2-tract V-O-inchidere la zona ling centrala
 Test 3-test 2+tract verticala pe maner-verif
inchiderea totala
 Test 4-test 3 cu indepartarea usoara a buzei
inferioare
 1

1 2
2
3

1
2
3
INREGISTRAREA FREN BUZA PUNEREA IN EVIDENTA A
INFERIOARA FRENULUI BUZEI INFERIOARE
INREGISTRAREA FRENULUI EVIDENTIEREA FRENULUI
LATERAL LATERAL
 Adap[tare ling f buna-mat de amprenta
finiseaza
 Etape:
• -realizarea sprijinului si adeziunii
• Realiz inchiderii marginale-modelari functionale
Ale periferiei
Obtinerea tonicitatii favor pt rezolv esteticii,si fonatiei-
modelari functionale prin miscari realziate de medic
 Miscari executate de medic
 Miscari comandate de medic pacientului
 Modelari conbinate
 Modelari realizate prin miscari functionale
automatizate
2013 sem II
 Succes/esec-etape tratament
 Planul de tratament-indicarea manevre directe
sau indirecte
 Plan de trtament-include o suita logica de etape
terapeutice pt echilibrarea starii de sanatate a
pacientului dupa ce se realizeaza consultatia
pacientului cu evaluarea campului protetic
edentat total
 Rezolva o serie de probleme FARA a genera
insa altele
 Elaborarea planului de tratament tine cont de
toate aspectele individuale ce vizeaza starea de
sanatate a pacientului
 Etape parcurse pana la faza de elaborare a
planului de tratament:
• Anamneza/examinare exobucala, intrabucala-evaluare
conditii de protezare si a gradului de
dificultate/investigatii paraclinice/elaborare
diagnostic/plan de tratament
 Include toate actele terapeutice de reabilitare a
starii de sanatate orala si de functionalizare a
campului protetic
 Si abia apoi propunerile pentru reabilitarea
protetica propriu-zisa
 In scop didactic se pot imparti in tratament
preprotetic si proprotetic
 De foarte multe ori aceste manevre se suprapun
 Manoperele pot fi nechirurgicale sau chirurgicale
 Se refera la tratamentul modificarilor din cavitatea
bucala datorate bolilor generale de sistem
 De exemplu: medicatia poate determina hiposialie
 Afectiunile generale trebuie tratate prin medicatia
adecvata inainte de, pe durata tratamentului si
continuata sustinut
 Diabetul, predispune la instalarea candidozei
bucale/colaborarea cu medicul generalist pentru
monitorizarea glicemiei
 Maladiile psihice necesita tratament si
monitorizare atenta ,etc
 Educarea sanitara stomatologica
individualizata
 Paternalism
 Comunicare verbala si nonverbala
 Valoarea tratamentului protetic prin proteze
mobile, argumentare solutie de tratament-
imagini evaluare estetica si functionala
 Explicarea etapelor de tratament, costuri,
riscuri, complicatii
 Protezari provizorii
 Masaje musculare profunde-pacienti cu pareza
faciala
 Plus cateva discutii despre astfel de pacienti
Stomatita protetica cls
III-a Newton-aspect
clinic
Datorita purtarii
permanente a protezei
Inainte de inceperea
tratamentului protetic
stomatita trebuie tratata
 Cls I Newton
clsII-a Newton
 Suprimarea purtarii protezei
 Igienizarea protezei
 Igienizare personala cu agenti antifungici-badijonare
cu glicerina boraxata si pulbere de nistatin deoarece
frecventa asocierii cu Candida albicans este foarte
mare
 Captusirea protezei cu material cu priza lent-
progresiva in care se incorporeaza pulbere
antimicotica-Nistatin
 Administrare per os de antifungice dedicate
Pulbere de nistatin Material de captusire rezilienta
 Rezolvarea stomatitelor respectiv a
candidozelor inainte de inceperea
tratamentului-medicatie/
 Lichen plan/
 -vitamino-terapie
 Afte bucale/
 Leziuni de decubit-tratament/
 Infectie fungica frecventa la edentati inclusiv la bebelusi
 Forme:
• Atrofica-aspect eritematos intens, lucios foarte dureroasa/se
asociaza frecvent cu alte boli generale:diabet scaderea imunitatii
• Pseudomembranoasa-cea mai cunoscuta si cea mai benigna-
depozite alb-galbui care se indeparteaza greu iar sub ele mucoasa
e rosie si sensibila
• Cheilita angulara perles/la niv comisurilor bucale-scaderea DVO
• Glosita mediana romboida-la niv fetei dorsale a limbii forma de
romb, e lez eritematoasa –frecvent apare la fumatori
 Se impune tratamentul
medicamentos oral si
local, inainte de
inceperea tratamentului

Stabilizarea pacientului
Evitarea contaminarii
si recontaminarii

Ragadele apar in caz

de DVO micsorat sau
lipsa protezarii
Atentie la viitoarea
protezarea la determin
DVO
 Riscurile de imbolnavire datorate lipsei de igiena orala la
edentatul total:
Infectii gastrointestinale
Endocardita bacteriana
Pneumonie de aspiratie/boli cronice obstructive pulmonare
La nivelul crestelor La nivelul fetei dorsale
edentate a limbii
 Candidoza bucala la dentat arata asocierea cu
alte boli generale de sistem:scaderea imunitatii,
diabet, boli de sange, sindromul Sjogren,
xerostomia indusa medicamentos
 In general este foarte rara
 Extinderea teritoriului in afara cavitatii bucale
apare in cazul cheilitei angulare
 Dar poate afecta si buzele
inainte Dupa tratament
 LICHEN PLAN
Lichen plan bucal-afectiune
inflamatorie cronica cu BUCAL
etiologie
insuf. cunoscuta cu risc de
malignizare in zona aparuta; necesita
monitorizare atenta din acest motiv;
da senzatie de discomfort, arsura
sensibilitate la atingere (cu alimente
sau periaj)
Tratament cu vitaminoterapie
Nu este contagios; Dar necesita
tratament inainte de orice procedura Paote afecta si regiunile
chirurgicala in zona deoarece se cutanate si mucoasa vaginala;
“intinde” daca producem o este o conditie patologica
interventie sangeranda inainte de insuficient cunoscuta
vindecare Factori cauzali:hepatita C
Poate aparea si la nivelul limbii medicatie pe baza de arsenic,
(afectarea gustului) sau mucoasei lucrari protetice din aur sau
 Cel mai frecvent intalnite ca leziune intraorala
Sunt infectioase, contagioase
Localizare:bolta palatina, mucoasa jugala, planseu
Evolutie rapida insotite de durere intensa
Raspund bine la tratament
Aspect clinic albicios in centru inconjurate de un lizereu intens eritematos
Tratate se vindeca in timp de 7-10zile
 Dureroase
se dezvolta
rapid,
suprainfectare

Cauze: igiena deficitara

Traumatizare tesuturi la
periaj intempestiv
Boli imunosupresoare
 Se insemneaza pe camp leziunea cu creion
chimic
 Se pune proteza pe camp
 Apoi se indeparteaza cu freza de acrilat din
proteza portiunea care lezeaza
 Manoperele pre si
Raport baza proteza
 Pro-protetice
cu frenul buzei se suprapun
superioare
 Aplicarea in proteza veche a materialelor cu
priza lent progresiva in cazurile cu atrofie
veche in care mucoasa formeaza pliuri
 Captusirea cu materiale reziliente de tip
molosil
Hiperplazia papilara
Interventii la nivelul tesuturilor moi fara modificari patologice
 Leziune de tip inflamatorie
 Cronica
 Se dezvolta la nivelul mucoasei fixe
 De obicei pe linia mediana la nivelul boltii
palatine
 Dar poate avea si alte localizari
 Aspect eritematos sau roz-galbui
Aspect clinic/caracteristici/cauze/tratament
Suprimarea purtarii permanente duce la scaderea fenomenelor
inflamatorii in primele 24 de ore
 Indepartarea factorului iritativ-proteza (scaderea
duratei de purtare sau suprimarea purtarii)
 Eliminarea factorului infectios supraadaugat
 Tratament local cu antifungice
 Imbunatatirea igienei protezei vechi
 Tratament per os cu antifungice
 Captusirea protezei vechi cu material de captusire
moale in case se inglobeaza antifungice
 Lavaje cu apa bicarbonatata si cu apa de gura tip
clorhexidina
 Priveste tesuturile moi si/sau tesuturile dure
 Scop:reconturarea morfologiei campului protetic pentru
imbunatatirea echilibrului protezei
 Echilibrul protezei=mentinere+sprijin+stabilizare
 Mentinerea=impiedicarea desprinderii(contracararea fortelro
care tind sa mobilizeze proteza in sens vertical)
 Sprijinul=dispersarea presiunilor masticatorii pe o suprafata
cat mai mare de sprijin (substrat osos consistenta dura si nu
fibroasa)
 Stabilizare=contracararea fortelor orizontale care tind sa
mobilizeze proteza in sens orizontal
 Freno tomii/frenoplastii
 Indepartarea mucoasei fibroase-balante
 Tratamentul pre si pro protetic al leziunilor
hiperplazice paraprotetice
 Tip fibrom de iritatie sau
 Tip epulis fissuratum
Raport fren cu baza Insertie frenului aproape de
protezei vechi creasta

Aspect post-interventie
Fren lingual Plastie de
scurt fren
Cel mai frecvent ca localizare este mucoasa jugala
 Cazuistica Prof Dr A Bucur

Leziune fibroasa sesila consistenta dura, histologic structurata ca

tesut fibros
Nu se reface dupa excizie. Cauza iritatie mecanica.
Alte localizari: sub baza protezei totale-”leaf shaped fibroma”
 Cazuistica Prof Dr A Bucur
Tratamentul este chirurgical cu obligativitatea trimiterii la
laboratorul anatomopatologic
Aceasta interventie NU se face in cabinetul particular fara
competenta chirurgicala!
Se trimite 1) la patologie orala 2) la departamentul BMF
 Cauze/structura histologica
Evolutie
Rezolvare chirurgicala inainte de inceperea tratamentului
protetic
 Cauze/structura histologica
Evolutie
Rezolvare chirurgicala inainte de inceperea tratamentului
protetic
 Indepartarea exostozelor
 Extractii dinti inclusi/indepartare chisturi
reziduale
 Regularizari de creasta
 Aditii de os
 Reconturare tuberozitati retentive
 In acest caz se asociaza si cu extractia resturilor radiculare
Interventia este necesara pentru reconturarea morfologiei zonei
de sprijin si
Optimizarea conditiilor de echilibru
Extractia acestui dinte inclus pune probleme serioase
Atitudinea cea mai buna este neinterventia
Chist dezvoltat in
dreptul restului
46.extractia
resutlui fara
radiografie ar fi
fost o mare
greseala
In situatiile in care exista o limitare a spatiului protetic
vertical
Arhiva Prof Dr A Bucur
 Reconturarea versantului vestibular
 Redimensionarea tuberozitatilor procidente
Necesita examinare radiografica in prealabil pentru a evita
deschiderea sinusului
 Leziune de decubit la nivelul
retentivitatii vestibulare a
tuberozitatii maxilare marcata
cu creionul chimic
 Pacientul edentat total nu trebuie tratat sueperficial
 Necesita o examinare atenta atat clinica
 Cat si paraclinica prin investigatii imagistice
 Diferitele modificari prezente la nivelul structurilor campului
protetic necesita investigatii suplimentare
 Deseori arata probleme grave de fond ale starii de sanatate a
pacientilor
 In cadrul etape de stabilire a planului de tratament, primul pas
este de stabilizare a pacientului
 Aducerea in stare de sanatate a structurilor campului protetic
 Creearea conditiilor optime de protezare