ISTORICUL

DEZVOLTĂRII
MICROBIOLOGIEI
Efectuat: Rață Lilia
 Noţiuni

Microbiologia reprezintă o ramură a biologiei, care se ocupă cu studiul

microorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber (ciuperci microscopice,
alge, bacterii, virusuri, protozoare) şi influenţa acestora asupra oamenilor şi a altor
organisme.
Microbiologia medicală studiază problemele de sistematică, nomenclatură și
clasificare a microorganismelor patogene pentru om, morfologia, fiziologia,
genetica, rolul lor în etiologia și patogenia bolii infecțioase, și elaborează procedee
de diagnosticare a lor în laborator, de terapie specifică și profilaxie.
 Generalități
Microbiologia medicală are ca obiective principale de cercetare :

-  relațiile dintre microorganisme si gazda lor umana;

-  capacitățile antiinfecțioase ale gazdei;

- principiile si metodele de diagnostic etiologic al infecțiilor;

-  bazele terapiei antimicrobiene;

- bazele profilaxiei antimicrobiene.
 Scurt istoric
Istoria microbiologiei ar putea fi stucturata în patru etape, și anume:

1. Perioada morfologică (are loc acumularea un material vast privind caracterele

şi răspândirea în natură a microorganismelor)

2. Perioada fiziologică (L. Pasteur: prepararea vaccinurilor contra antraxului,

turbarii, holerei; sustine necesitatea sterilizarii instrumentelor, bandajelor; R.
Koch: introducerea mediilor de cultura solide; izolare agent antrax, tbc;
elaborare teoriei despre rolul etiologic al mi/o in bolile infectioase (postulatele
lui Koch)
3. Perioada imunologică (Ilia Mecinicov: a demonstrat capacitatea de
fagocitoză; Paul Erlih: a dovedit rolul diferitor substanțe umorale în imunitate)

4. Perioada contemporană (cercetări aprofundate asupra structurei celulei

bacteriene cu ajutorul microscopiei electronice; Victor Babeș - fondatorul
microbiologiei românești, împreună cu Victor Cornil a scris primul tratat de
bacteriologie din lume)
 Scurt istoric
ANTONIE VAN LEEUWENHOEK  (1632-1723)
este cel care a descoperit lumea invizibila a
microorganismelor, fiind primul care le-a observat prin mărire
cu ajutorul  microscopului simplu, cu o singura lentila, de
construcție personala.
Pe baza  desenelor detaliate ale "animăluțelor" (animale
foarte mici, mobile) observate pe preparate provenind din
diferite medii - apa de ploaie, tartrul dentar si apele din canalele
de scurgere - acestea au fost ulterior identificate ca fiind
reprezentanți ai bacteriilor,drojdiilor si protozoarelor. Astfel,
Leeuwenhoek a atras atenția asupra  microorganismelor, fără sa
le acorde statutul unor organisme aparte.
Scurt istoric
 Scurt istoric
ROBERT HOOKE

în urma studiilor realizate la

microscop, descopera in 1665 celula,
marcând astfel începutul unei teorii
celulare, consolidate ulterior de alți
savanți.
 Scurt istoric
  LOUIS PASTEUR (1822 - 1895)
chimist, biolog si imunolog francez, unul dintre întemeietorii științelor
microbiologice, este cel care a înființat primele laboratoare de cercetare, fiind
considerat geniul microbiologiei. El dovedește că fermentația este "un act corelativ
unui proces  vital", o sursa de energie necesara dezvoltării germenilor, si că "o
fermentație determinată are fermentul sau determinant". Extinzând cercetările sale
asupra fermentațiilor, a pus în evidență natura infecțioasă a unor boli ale vinului si ale
berii. Pentru împiedicarea alterării vinului si berii, Pasteur a imaginat procedeul
încălzirii blânde - pasteurizarea - aplicat ulterior și laptelui și utilizat ca procedeu de
sterilizare și în domeniul medical. Au fost puse astfel bazele tehnicilor aseptice care
constituie în prezent standardele de laborator.

Pasteur stabilește principiul specificității microbiene, punând bazele teoriei

bolilor infecțioase. El evidențiază principiul vaccinării și stabilește bazele științifice
ale preparării vaccinurilor. A demonstrat pentru prima data că agenții patogeni, chiar
cei mai periculoși, pot fi modificați pentru a fi folosiți ca vaccinuri. Încununarea
operei sale a fost descoperirea vaccinării antirabice, aplicata pentru prima data la
om in 1885.
 Scurt istoric
ROBERT KOCH (1843-1916)

savant german contemporan cu Pasteur, a avut de asemenea un rol

deosebit în dezvoltarea microbiologiei medicale, prin descoperirea unor
numeroși agenți patologici răspunzători de numeroase boli la om si animale,
cum ar fi tuberculoza, holera etc. El a elaborat o serie importantă de tehnici
de izolare, utilizând mediile de cultura solidificate (cu gelatina) pe care
creșterea microorganismelor se face sub forma de colonii izolate.
Descoperirea acestei posibilități de a obține culturi pure a constituit un
progres care a stat la baza Microbiologiei moderne, deoarece a oferit un
mijloc simplu si sigur de izolare a bacteriilor, în vederea studierii biologiei
lor, a identificării și încadrării lor sistematice. Koch a utilizat tehnici de
colorare pentru preparatele microscopice (frotiuri) și în 1882 a identificat
bacilul care-i poarta numele (B.K.), agentul patogen al tuberculozei. In 1905,
Koch este recompensat cu premiul Nobel pentru fiziologie si medicina.