СENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ŞI

FARMACIE “Raisa Pacalo”

Unitatea de curs: Farmacognozie I

Unitatea de învățare: Conținutul

farmacognoziei și sarcinile ei. Istoricul
farmacognoziei. Interdependența
farmacognoziei cu alte disciplini. Compoziția
chimică a plantelor medicinale.Ocrotirea
plantelor medicinale în flora spontană.
Diaconu Ana, profesor la unitatea de curs Farmacognozie
Grad didactic II,
categorie superioară în farmacie
Unitatea de curs: Farmacognozie
Data: ____________________
Durata lecţiei: 90 min
Grupa:___________________
Calificarea : asistent – farmacist
Locul desfășurării: CEMF “Raisa Pacalo”, sala de curs A .
Unitatea de învățare: Conținutul farmacognoziei și sarcinile ei. Istoricul farmacognoziei. Interdependența
farmacognoziei cu alte disciplini. Compoziția chimică a plantelor medicinale. Ocrotirea plantelor medicinale în
flora spontană.
Tipul lecţiei: lecţie teoretică.
Obiectivul de referință: Introducerea în farmacognozie.
Obiective operaţionale:
La sfîrşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1 –Să definească noţiunile tematice;
O2 – Să identifice compoziția chimică a plantelor;
O3 – Să cunoască sarcinile farmacognoziei;
O4 – Să cunoască istoricul farmacognoziei;
O5 – Să cunoască interdependența cu alte disciplini;
O6 – Să caracterizeze şi să argumenteze necesitatea studierii temei pentru activitatea profesională;
O7– Să demonstreze abilități de comunicare și cooperare în grup și individual;
O8 – Să manifeste atenție, acționalitate, responsabilitate în activitatea de echipă.
 
 
 
 
TEHNOLOGII DIDACTICE
Mijloace de învăţămînt:
• Programa analitică Farmacognozie, calificarea: Asistent-farmacist .
• Plan tematic;
• Proiect didactic al lecției teoretice
• Albume cu plante medicinale;
• Stanglaze cu produs vegetal;
• Ierbare.
• Prezentări în programul Power Point;
• Filmul didactic;
BIBLIOGRAFIE:
• Farmacognozia – A. Nistreanu, 2000
• Fitochimie, Fitoterapie- Vol. 1, București, 2000
• Îndrumar de lucrări practice la farmacognozie, Ladighina și Dolgova, 1998.
• Standarde a deprinderilor practice (pentru asistenți- farmaciști).
 Planul lecției:
1. Farmacognozia – introducere;
2. Conținutul farmacognoziei;
3. Istoricul farmacognoziei;
4. Interdependența cu alte disciplini;
5. Compoziția chimică a plantelor;
6. Ocrotirea plantelor din flora spontană.
 Introducere
Studiul complex al produselor medicinale naturale:
• vegetale
• animale

Podusele medicinale naturale se foloseau in:

• farmacie - preparate galenice: infuzie, tincturi, extracte
• industrie - medicamente: atropina, papaverina, digoxina, colchicina
Termenul:
• pharmacon – remediu, medicament
• gnosis – cunoastere
1815 – C. A. Seydler – “Analecta Pharmacognostica” – stiinta cunoasterii si recunoasterii
produselor medicamentoase
78 e.n. – Dioscoride – “Materia medica” – materiale medicamentoase, sinonim cu substante si
produse naturale
Conținutul și sarcinile farmacognoziei
Farmacognozia - stiinta care se ocupa cu studierea
produselor natirale atit de origine vagetala cit si animala,
care sunt utilizate ori direct ca medicament, ori ca sursa a
materiei prime pentru confectionarea medicamentelor.

determinarea normarea si
resurselor de standardizarea
plante produselor
medicinale. vegetale.

studierea plantelor descoperirea

medicinale ca noilor remedii de
surse de substante origine vegetala
in scopul
farmacologic
active.
Obiectul elaborarii mai
de eficiente.
studiu:
 Istoricul Farmacognoziei
Antichitate: India:
• Se cunosteau 12.000 de • piper, arborele de
specii medicinale stricnina
Mesopotamia China
• tăbliţe de lut din
(Ninive)
• Primul tratat de
• cultivau macul (2700îen),
farmacologie
menta (1200îen) chinezesc: 365 de
plante
Egipt • Anestezia cu plante
• • papirusuri - (Ebers, (inhalari de
1550 îen): 200 plante:
maselarita, canepa)
ricin,coriandru
 Istoricul Farmacognoziei
Grecia
• Hipocrate (460-374ien):
– “Corpus Hippocraticum” 236 plante
– Medicina rationala: rolul naturii in
vindecarea bolilor, medicului
revenindu-i sarcina de a ajuta
natura
• Theophrast (372-287ien)
parintele botanicii a cercetat peste
500 specii de plante).
- “Historia Plantarum”
• Dioscoride (50-100 ien)
- “Materia Medica (De Universa
Medica)” – 600 plante
Roma
• Plinius cel Batran
– Naturalis historia in 37 de volume
• Galenus (131-200, a trait la Roma)
(Parintele Galenicii
• – 473 medicamente vegetale)
Evul Mediu
– perioada de destrămare a
Imperiului Roman (perioadă
de magie şi ignoranţă)
– perioada supremaţiei
arabe:Rhazes, Avicenna,
Averrhoes , Mesue.
( – prima farmacie: 840, Bagdad
secolul XV (Renaştere)
- perioada ştiinţifică: se pun
bazele chimioterapiei
- apare primul microscop
- Paracelsus (1493-1541, chimia
aplicată in fitoterapie)
- quinta essentia (o mică parte
din plantă este activă
- arcanum – in cantitate de 1 g
in 20 kg plantă) =
principiu activ
 Istoricul Farmacognoziei
Secolul XVI-XVIII
– izolarea unor principii active
• acizi organici (C.W.Scheele),
alcaloizi, vitamine
– 1753 – Linné:- sistemul de
clasificare al plantelor (6000
plante)
• “Genera Plantarum”
• “Species Plantarum”
Secolul XIX
• morfina (Derosne, Seturner,
1806)
• chinina (Pelletier, Caventou,
1820)
• hiosciamina (Geiger, Hessé,
1833)
• digitalina (Nativelle, 1869)
Secolul XX:
• elucidarea biosintezei (izotopi
radioactivi)
• introducerea în cultură a unor plante
medicinale
• culturi de celule şi ţesuturi pe medii
sintetice
• cercetări farmacodinamice (s-au testat
substanţele izolate, extractul):
fitocomplex
In prezent:
Industria farmaceutică:
• 45% din medicamente sunt obţinute
din plante
• Populaţia globului: 80-85% remedii
tradiţionale
• 200.000 de specii de plante medicinale şi
aromatice (230 frecvent)
• 20.000 plante cercetate de om (1100 –
după alte aprecieri)
• 250 specii – pentru izolare de substanţe
pure.
Interdependența cu alte discipline
Interdependența cu alte discipline
Principale Secundare
Farmacologie Chimia fizica

Chimia coloidala
Chimie farmaceutica

Chimia organica
Tehnologia produselor
medicamentoase
Chimia anorganica

Chimia analitica

Fizica

Botanica
Fiziologia si morfologia
vegetala
Farmacodinamie

Toxicologie
 Compoziția chimică
Organismul vegetal este foarte complex si complicat dupa structura lui, in organisme
vegetale se afla 21 de elemente chimice,dintre care:
• 16 (H, C, N, O, P, S, Na, K, Ca, Cl, Mn, Fe, Co, Cu, Zn, Mg) se intalnesc in toate
sistemele vii
• 5 - B, AI, V, Mo, I - numai la cateva specii
Cei mai simpli compusi anorganici (CO,, H,0, NO,, S04'2 si P04'3) fumizeaza plantei 6
elemente de baza - C, H, O, N, S si P, din care se fonneaza majoritatea compusilor
tesuturilor: albumine, acizi nucleinici, glucide, lipide etc. Pe baza substantelor simple in
plante se sintetizeaza compusi, care la prima privire n-ar avea pentru plante nici o
insemnatate liinctionala. Asa compusi secundaii sunt terpenoidele, alcaloizii, compusii
fenolici in diverse forme etc.
• Metaboliti primari
• Albumine
• Glucide
• Lipide
• Fermenti
• Vitamine
• Acizi organici
• Substante minerale
• Metaboliti secundari
Ocrotirea plantelor din flora spontană
Ocrotirea plantelor include:
• Pastrarea
• Intretinearea
• Dezvoltarea
• Ocrotirea corespunzatoare
• Ingrijirea
• Recoltarea rationala
• Formarea conditiilor
• Ingradirea
• Preintimpinarea disparitiei
• Inmultirea
• Culegerea informata si adecvata
• Culegerea partiala
• Supravegherea permanenta