MEDICATIA

ANTIVIROTICA
 SM care acţionează asupra viruşilor în diferite etape
ale replicării:
Sunt:
AMANTADINA ZIDOVUDINA
ACICLOVIRUL INTERFERONII
IDOXURIDINA
1. Amantadina = VIREGYT
Acţiune:
 antivirotică - virus gripal A=> împiedică replicarea
virală pentru că împiedică penetrarea particulelor
virale în celulă;
 antiparkinsoniană - pentru că favorizează
transmiterea impulsului nervos în sistemul
nigrostriat.
Utilizări terapeutice:
 infecţii cu virus gripal A: pneumonie, gripă
Administrare: orală
2. Aciclovirul = ZOVIRAX
 antivirotic - virus herpetic, varicelo - zoosterian şi
virus Epstein - Bar
Utilizări terapeutice:
 infecţii cutaneo mucoase virale;
 herpes labial, genital, ocular;
 keratoconjunctivita herpetică;
 Zona Zooster şi varicela;
 infecţia herpetică a nou născutului.
Administrare: oral, i.v. perfuzie, extern
3. Idoxuridina = HEVIZOS
antivirotic - virus herpetic simplu
Utilizări terapeutice:
 infecţii cu herpes cutaneo-mucoase, ex.: Zona
Zooster
 keratoconjunctivita herpetică
Administrare: extern
4. Zidovudina = RETROVIR
- nucleotidă sintetică
 antivirotic - virus HIV ( creşte limfocitele Helper)
Utilizări terapeutice: SIDA - prelungeşte viaţa +
scade nr. infecţiilor
! toxicitate medulară mare ! => deprimare medulară
Administrare: orală
5. Interferonii
 glicoproteine biologice
 IFN ; IFN ; IFN
Acţiuni:
 antivirală pe virus herpetic, zoosterian, citomegalic,
hepatitic
 antiproliferativă (antitumorală)
- directă prin prelungirea duratei ciclului celular;
- indirectă prin recunoaşterea şi distrugerea celulelor
tumorale de către leucocitele citotoxice;
- imunomodulatoare prin creşterea activităţii
limfocitelor T "Killer" şi a monocitelor
Utilizări terapeutice:
 hepatite cronice active cu virus B şi C;

 infecţii virotice severe: encefalite,

meningoencefalite;
 infecţii herpetice oculare severe recidivante

 LMC, PCE;

 mielom multiplu
 MEDICATIA
ANTIMICOTICA
SM care opresc dezvoltarea ciupercilor, fungilor -
fungistatice,sau le distrug - fungicide.
Sunt:
 sistemice - acţiune generală;
 locale - acţiune topică.
ANTIFUNGICE IMIDAZOLICE:
1. Ketoconazol = NIZORAL
 antimicotic cu spectru larg:
Candida, Blastomices,
Coccidiodes
Utilizări terapeutice:
 infecţii micotice sistemice şi
de organ, mai ales formele
cronice
! candidoza cutaneo-mucoasă
orală, vaginală, cutanată
Administrare: orală, externă
2. Miconazol - idem Ketoconazol
3. Clotrimazol
 antimicotic cu spectru larg
Utilizări terapeutice: candidoza cutaneo mucoasă,
stomatita angulară cu candida şi stafilococi
Administrare: orală; externă
4. Fluconazol = DIFLUCAN
 antimicotic pe Candida
albicans
Utilizări terapeutice:
infecţii micotice - ! cu
Candida albicans
Administrare:
orală, externă
5. Itraconazol - idem
Fluconazol
B. NISTATIN = STAMICIN
 antimicotic - ATB cu acţiune indicată pe candida
albicans, Criptococus Histoplasma
 fungistatic sau fungicid pentru că se fixează pe
membrana fungilor =>  permeabilitatea 
dezorganizează schimbul ionic
Utilizări terapeutice: candidoze cutaneo-mucoase
generale şi orale
Administrare: oral; extern
C. AMFOTERICINA B
 antimicotic fungistatic sau fungicid prin acelaşi
mecanism ca Nistatinul pe: Candida albicans,
Blastomices, histoplasma
Utilizări terapeutice: infecţii cutaneo-mucoase;
infecţii micotice generalizate - i.v. perfuzie
! are nefrotoxicitate
Administrare: i.v. perfuzie, extern
 MEDICATIA
ANTITUBERCULOASA
DEFINITIE = un grup de SM care deşi cu
structură chimică diferită au ca numitor comun
acţiunea antituberculoasă adică efectul
bactericid asupra Mycobacterium tuberculosis
(bacilul Koch) agentul etiologic al tuberculozei
pulomonare şi extrapulmonare.
CLASIFICARE : sunt de 2 tipuri:
AntiTBC "clasice"
RIFAMPICINA PIRAZINAMIDA
IZONIAZIDA STREPTOMICINA
ETAMBUTOL
AntiTBC "de rezervă"
AMIKACINA CICLOSERINA
CLARITROMICINA SPARFLOXACINA
Antituberculoasele majore:
IZONIAZIDA RIFAMPICINA
ETAMBUTOL STREPTOMICINA
PRINCIPII DE TRATAMENT antiTBC
scheme polichimioterapice pentru evita
selectarea unor mutante rezistente, preveni
rezistenţa BK realiza un tratament eficient în
tuberculoză sunt necesare asocierile bactericide
de antituberculoase ; durata tratamentului
trebuie să fie de 6 - 24 luni, după caz.
1. Izoniazida = HIDRAZIDA
Acţiune: antiTBC pe BK selectivă şi intensă prin inhibiţia
sintezei peretelui bacterian
Farmacocinetică:
Absorbţie digestivă foarte bună.
Distribuţie bună în ţesuturi, seroase şi organe:
plămâni, pleure, LCR, ascită, caverne pulmonare;
pătrunde excelent în LCR; traversează placenta; trece
în laptele matern.
Se metabolizează hepatic prin reacţii de acetilare, cu
mari variaţii individuale (în funcţie de zestrea de
enzime cu rol în aceste procese).
eliminare renală.
Spectru de acţiune:
Activă numai pe bacilul Koch.
Rezistenţa bacilară faţă de HIN se dezvoltă
repede, de aceea se administrează doar în
scheme de tratament (în asocieri).
Utilizări terapeutice:
TBC pulmonară şi extrapulmonară pentru tratament
profilactic
! în scheme de tratament polichimioterapice
Efecte adverse:
hepatotoxicitate exprimată prin creşterea
transaminazelor - reprezintă citoliza (este
dependentă de doză); mai frecventă în
asocierile cu RFM;
neurotoxicitatea: neuropatie periferică (prin
deficit de vitamina B6) nevrită optică, atrofie
optică;
reacţii alergice: cutanate, febră, sindrom lupic.
Contraindicaţii: insuficienţa hepatică severă.
Administrare şi prezentare:
comp. şi fiole: deseori se asociază HIN şi vit. B6.
2. Etambutolul
Acţiune: antiTBC pe BK selectivă şi intensă în faza de
multiplicare a germenilor
Utilizări terapeutice:
 tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară alături de
RFM, HIN, PZM.
Efecte adverse: nevrita optică reversibilă
Administrare: orală
Farmacocinetică:
Absorbţie digestivă bună (80%), distribuţie bună în
ţesuturi, slabă în LCR.
Spectru de acţiune:
 Bacteriostatic, numai pe bacilul Koch
Reacţii adverse:
 neurotoxicitatea - nevrita optică retrobulbară, tulburări
de vedere cu dificultate în perceperea culorilor (roşu şi
verde), cu restrângerea câmpului vizual impune
examene oftalmologice periodice;
 reacţii alergice;
 intoleranţă digestivă.
Frecvenţa reacţiilor adverse la toate
antituberculoasele, ne obligă la monitorizarea
acestei terapii !
Nu are efect teratogen, este bine tolerat în sarcină.
Contraindicaţii: nevrita optică
Prezentare şi administrare:
Etambutol comp. orale, priză unică
3.Rifampicina (RFM)
Este un ATB ce face parte alături de Rifabuten din
clasa ansamicinelor.
Farmacocinetică:
RFM are absorbţie digestivă bună, Bd > 60%, legare
de proteinele plasmatice 80%, difuzie bună în ţesuturi,
os, plămâni, ficat, rinichi, LCR şi salivă.
Pătrunde intracelular, se metabolizează hepatic prin
glucuronoconjugare.
Se elimină urinar, colorează urina în roşu.
Mecanism de acţiune:
Efect bactericid pentru că inhibă ARN polimeraza
bacteriană.
Spectru de acţiune:
Mycobacterium tuberculosis (b. Koch), b.
Hansen;
stafilococi, meningococ, gonococ;
anaerobi Gram pozitivi şi negativi inclusiv pe
Bacteroides fragilis
Utilizări terapeutice:
tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
(osoasă, renală, meningială, pleurezia TBC)
tratament curativ în asociere cu Izoniazida;
lepră;
stafilococii severe (osteomielită, endocardită)
în asociere cu aminoglicozide sau
fluorochinolone;
meningite cu meningococ sau Hemophilus
influenzae.
Reacţii adverse:
hepatotoxicitate (mai ales în asociere cu
Izoniazida sau cu alcoolul);
tulburări digestive: greţuri, vărsături;
reacţii alergice cutanate;
colorează urina şi sputa în roşu;
tulburări hematologice: trombocitopenie,
anemie hemolitică.
Contraindicaţii:
sarcină, porfirie, copil mic sub 1 an;
asocierea Rifampicină + Izoniazidă este
contraindicată în cursul anesteziei generale.
Prezentare şi administrare:
Rifadine, Sinerdol capsule orale, administrare a
jeun, în formula 2/7 (două zile pe săptămână).
Observaţie: Rifampicina este inductor enzimatic
4.Pirazinamida (PZM)
Farmacocinetică:
Absorbţie digestivă bună cu o distribuţie în
ţesuturi şi organe inclusiv LCR.
Spectru de acţiune:
 Bactericid numai pe bacilul Koch.
Utilizări terapeutice:
 tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară
alături de alte antituberculoase.
Reacţii adverse:
hepatotoxicitate frecventă, dependentă de
doză cu creşterea transaminazelor;
intoleranţă digestivă;
reacţii alergice: cutanate, febră,
fotosensibilizare;
hiperuricemie.
Contraindicaţii:
insuficienţă hepatică şi renală, sarcină şi
alăptare, hiperuricemie.
Prezentare şi administrare:
Pirilene comprimate orale, priză unică, dimineaţa