SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ PLEURO-

PULMONARĂ
 CHISTUL HIDATIC PULMONAR

• este o boală parazitară determinată de cu

localizarea la nivelul plămânilor a larvei de
Taenia Echinococcus.
• Localizarea pulmonară este pe locul doi după
cea hepatică.
 Tablou clinic
• Simptomatologia chistului hidatic necomplicat :
– descoperit întâmplător la un examen radiologic:
– chisturile voluminoase şi periferice se manifestă prin: durere toracică,
dispnee moderată, tuse seacă, microhemoptizii, urticarie, subfrebilităţi.
• Simptomatologia în chistul hidatic complicat:
– Ruptura, cea mai frecventa complicatie
• ruptura limitată în bronhie - se manifestă prin microvomică, tuse, expectoraţie cu
gust sărat, microhemoptizii, urticarie;
• ruptura largă a chistului hidatic se manifestă prin vomica hidatică ce poate fi
însoţită de dispnee, accese de sufocare, fenomene alergice ce pot merge până la
şoc anafilatic;
• ruptura în cavitatea pleurală prezintă semnele pneumotoraxului spontan ruptura
într-un vas sanguin produce diseminare hematogenă şi se manifestă prin tuse
iritativă, dispnee, inapetenţă, caşexie hidatică.
 Explorari paraclinice
• Examene de laborator:
– Eosinofilia
– introdermoreacţia Casoni este pozitivă;
– reacţia ELISA,
• Examen imagistic:
– radiografia de faţă şi profil
– CT, RMN şi ecografia precizează conţinutul lichidian
al opacităţii.
– Examenul bronhoscopic
 PLEUREZIILE PURULENTE

• Pleurezia purulentă, piotoracele sau empiemul

pleural reprezintă o afecţiune a cărei
caracteristică principală este colecţia de puroi
în cavitatea pleurală.
 Tabloul clinic
• Sindromul supurativ se caracterizează prin:
– febră neregulată, oscilând între 38 - 39°C, frisoane, puls
accelerat;
– transpiraţii profuze, astenie, paloare, alterarea stării generale;
– hiperleucocitoză.
• Sindromul lichidian se caracterizează prin:
– Junghi toracic, dureri toracice, tuse seacă, dispnee, cianoză.
• Semnele fizice sunt cele întâlnite în colecţiile
intrapleurale:
– retracţie parietală, matitate, murmur vezicular abolit.
 SUPURAŢIILE BRONHOPULMONARE

• Abcesul pulmonar - colecţie purulentă unică sau

multiplă a parenchimului pulmonar determinată
de o infecţie cu o floră microbiană nespecifică.

• Bronşiectazia - se caraterizează prin dilataţie şi

supuraţie bronşică. Apare la vârsta de 20 – 30
ani şi este cauzată de bronşite acute şi cronice,
bronhopenumonii, pleurezii, supuraţii
pulmonare cronice, mucoviscidoza.
 CANCERUL BRONHOPULMONAR
Tabloul clinic

• Simptomele clinice:
– Bronhopulmonare
– Intratoracice extrapulmonare
– Extratoracice
– Metastatice şi generale
 Explorari paraclinice
• Explorări paraclinice
• Examenul radiologic. Pentru ca o tumoră să fie văzută radiologic trebuie să aibă un diametru de 7 – 10 mm.
• Semne radiologice precoce întâlnite în primele stadii sunt:
– opacitate pulmonară, cu aspect de nodul solitar periferic;
– opacitate segmentară rău definită;
– opacitate triunghiulară apicală;
– cavitaţie intratumorală;
– lărgirea unui hil pulmonar;
– emfizem segmentar sau lobar, obstructiv;
– atelectazie segmentară.
• Semne radiologice clasice, mai uşor de evidenţiat, definesc stadii mai avansate de boală:
• opacitate tumorală periferică, specifică adenocarcinoamelor;
• tumorile hilare, sunt caracteristice carcinomului epidermoid care prezintă aspecte de pneumonită obstructivă şi atelectazie pulmonară;
• cavitaţia este specifică tumorilor periferice.
• Angiografia pulmonară şi azygografia oferă informaţii referitor la vena cavă superioară şi invadarea limfonodulilor mediastinali.
• În funcţie de necesităţi se mai pot efectua: tomografia clasică, pneumo-mediastinografia, esofagografia şi pasajul baritat esofagian.
• Tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară evidenţiază formaţiunea tumorală, structura ei, relaţiile cu parenchimul pulmonar, bronhii şi vase, apreciază
invazia peretelui toracic şi prezenţa adenopatiilor mediastinale.
• Ultrasonografia apreciază metastazele hepatice şi suprarenale.
• Ultrasonografia endoscopică transesofagiană permite evaluarea limfonodulilor limfatici mediastinali.
• Bronhoscopia permite vizualizarea şi evidenţierea tumorii până la subsegmente, precizează caracterele macroscopice şi extensia tumorii şi permite biopsia bronşică,
aspiraţie şi efectuarea examenului histopatologic.
• Scintigrafia pulmonară cu Galiu 67 identifică tumorile primare şi metastazele limfonodulilor mediastinali.
• Citologia sputei este pozitivă mai ales în localizările centrale, în special în carcinomul epidermoid bine diferenţiat şi adenocarcinom.
• Dozarea markerilor tumorali poate fi făcută în ser şi spută. Sunt numeroase substanţele produse în exces în cazul cancerului bronhopulmonar: hormonul adrenocorticotrop,
ACTH, alpha-foetoproteina, bombesina, calcitonina, antigenul carcino-embrionar, glucogenul, serotonina, insulina, enolaza neuronal specifică, hormonul uman de creştere.
• Puncţia percutană transtoracică are indicaţii în leziunile periferice şi poate fi mai utilă decât bronhoscopia.
• Biopsia ganglionară supraclaviculară şi mediastinală decelează metastazele limfonodale din zonele respective.