Corpurile mici ale sistemului solar

Asteroizi
Comete
Meteoriti
Norul oort
Centura kuiper
 Asteroizii

Asteroidul este o roca cu un diametru mai mic de 1.000 km,

de obicei compusa din carbon sau metale. De obicei,
asteroizii orbiteaza Soarele. Majoritatea asteroizilor din
sitemul nostru solar se afla intre planetele marte si Jupiter.
 Oamenii de stiinta impart asteroizii in doua
grupe, dupa cum apar ei pe imaginile lor in
infrarosu: luminosi si intunecati. Cei ce apar mai
luminosi sunt cei alcatuiti din piatra, fier si
nichel, cei intunecati continand cantitati
importante de minerale ci carbon. In primele zile
ale sistemului nostru solar (acum 4,6 miliarde
ani) asteroizii erau formati dintr-un miez metalic
si acoperiti cu piatra. De-a lungul timpului, multi
dintre ei s-au ciocnit si s-au spart. Fragmentele
rezultate, care au devenit asteroizii din zilele
noastra sunt astfel clasificati in metalici, pietrosi-
metalici si pietrosi. 
 Traiectoriile de ciocnire - un mare pericol pentru omenire
Deși majoritatea asteroizilor nu sunt un pericol pentru Pământ, circa 2
000 de asteroizi mari (de 1 km sau mai mult) se apropie sau
intersectează orbita terestră. Pericolul pentru omenire pe care îl
reprezintă asteroizii mai mici de 25 m este foarte mic: în cazul unei
intersecții cu traiectoria Pământului aceștia ard complet încă înainte de
impact, prin frecarea cu aerul din atmosfera noastră.Pentru asteroizii
mari un impact cu Pământul ar putea dezvolta forțe încă de zeci de mii
de ori mai mari decît bomba atomică de la Hiroșima: ravagiile ar putea
consta în nimicirea totală a unor mari orașe, pustiirea și moartea
tuturor vietăților unor țări și continente întregi. Probabilitatea unui
astfel de incident este din păcate reală: s-ar putea întâmpla la fiecare
câteva sute de ani. De aceea, ceea ce ar trebui întreprins încă de azi, pe
scară mondială cu ajutorul organizației ONU, este:
Investiții în telescoape și inspectarea intensă, permanentă a spațiului
extraterestru pentru descoperirea acestor asteroizi „la timp”, cu cel
puțin 10 ani înainte de impactul calculat.
În cazul unui pericol real de impact, asteroidul ar treb
deviat de la traiectoria sa inițială cu ajutorul unei
rachete spațiale, construită și testată din timp, care s
vină în întâmpinare
și să-l ciocnească. Pentru o asemenea rachetă n-ar fi
nevoie de o forță, viteză sau masă mare. De aceea, c
ce ar trebui întreprins încă de azi, pe scară mondială c
ajutorul organizației ONU, este:
Investiții în telescoape și inspectarea intensă,
permanentă a spațiului extraterestru pentru
descoperirea acestor asteroizi „la timp”, cu cel puțin
ani înainte de impactul calculat.
 Meteoritii

Meteorii sunt bucati mici de fier si roca rezultate in

urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea ei s-
au putut forma in urma dezintegrarii cometelor in
fragmente. Multi meteoriti cad in atmosfera
pamantului, dar majoritatea ard din cauza frecarii
inainte sa atinga Pamantul. Acestia sunt numiti
meteori cand cad prin atmosfera si meteoriti , daca
ei sunt gasiti pe suprafata pamantului.
Numerosi oameni de stiinta erau sceptici
cu privire la faptul ca 'pietrele' ar putea sa
cada din nori sau din cer si de multe ori ei
refuzau sa-i creada pe cei ce pretindeau ca
au vazut astfel de obiecte. Unul dintre cei
mai semnificativ eveniment legat de
meteoriti este cel din 30 iunie 1908 din
Siberia, cand au fost distruse mii de
hectare de padure.  In vremurile stravechi,
obiectele de pe cerul noptii au condus la
superstitii si au fost asociate cu zeitati.
 Cometele
Cometele au forma
circulara si sunt
compuse din gheata.
Ele se formeaza in
Centura Kuiper sau in
Norul Oort.
Ele orbiteaza Soarele, insa
pe o orbita mai mare decat
cea a asteroizilor. Coada
specifica a cometelor este
data de topirea ghetii lor si
transformarea in vapori,
sub actiunea caldurii
Soarelui.
După perioada de rotație în jurul Soarelui
avem mai multe tipuri de comete:
 Cometele scurtperiodice, sunt cele care au
orbite asemănătoare cu
ale planetelor sau asteroizilor
și au perioade relativ scurte, de maxim 200
de ani.
 Aceste comete își au originea în
 centura lui Kuiper
.
Cometele care au perioade de maxim 20 de ani sunt
din „familia Jupiter” iar celecu perioade între 20 și
200 de ani din „familia Halley”.
 
Cometele lung periodice au perioade mai lungi de
200 de ani și se bănuiește că
majoritatea provin din norul lui Oort.
datorita vantului solar, coada cometei se
formeaza intotdeauna in directia opusa soarelui?
Coada cometei poate atinge chiar si 10 milioane
km lungime?
cu cat se apropie mai mult de Soare cu atat devin
mai stralucitoare?
una dintre cele mai stralucitoare este cometa
Halley descoperita de astronomul englez Halley
in 1705?
ploaia de meteori se produce atunci cand
Pamantul trece prin orbita unei comete?
anual se descopera 5
10 comete noi?
diametrul coamei unei comete (invelisul de gaze
si praf al nucleului) poate ajunge pana la 50.000
 100.000 km?
sunt corpuri ceresti ce isi schimba in
permanenta atat forma cat si pozitia?
ele au fost cunoscute inca din antichitate?
In trecut oamenii le numeau ''stele cu
coada'' si considerauca aparitia lor pe cer
era semn de dezastre.
sunt alcatuite din 3 parti: nucleu, coama si
coada? au nucleul compus in mare
parte din gheata, restul fiind
compus din roca, gaz si alte
elemente solide.Cu cat se
apropie mai mult de Soare,
gheata se topeste, in jur
formandu-se un invelis de
praf si gaz.
aceste corpuri ceresti se