VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată

acțiunea, starea sau existența.

CLASIFICARE:
 Verbele sunt: 

 predicative: pot forma singure predicat (ex. Am o carte.);

 nepredicative: nu pot forma singure predicat (ex. Am citit o carte.).

Verbe nepredicative: -verbe auxiliare
-verbe copulative
Atenție! Verbele predicative ȋndeplinesc funcție sintactică de predicat.

 Verbele auxiliare – ajută la formarea unor moduri și timpuri.

In limba română, verbele auxiliare sunt:

A avea – ajută la formarea timpului perfect compus, modul indicativ.
Ex. Am ascultat melodii noi.
A vrea – ajută la formarea timpului viitor, viitor anterior, modul indicativ.
Ex. După ce vei fi citit, vei putea redacta compunerea.
A fi – ajută la formarea timpului viitor anterior;
Ex. Voi fi citit basme, când voi vorbi despre personaje fabuloase.
Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul cum consideră vorbitorul acțiunea.
 
Acțiunile pot fi:

Sigure – modul indicativ;

Posibile – modul imperativ

Modul indicativ – arată o acțiune sigură, reală.

 
Timpuri :
Verb/perso prezent Imperfect Perfect Perfect Mai mult ca Viitor Viitor Viitor ȋn Viitor – forma
ana a II-a Ce faceai? simplu compus perfect Ce voi anterior trecut populara
sg./pl Ce facui? Ce ai facut? Ce facusem? face?

a mânca mãnânci mâncai mâncasi ai mâncat mâncasem vei mânca vei fi mâncat aveai sã o sa mãnânci
mâncați mâncați mâncarãți ati mâncat mâncaserãți veți mânca mãnânci ai sa mãnânci
oi mânca
a citi citesti citeai citişi ai citit citesesi vei citi vei fi citit aveai sã citeşti o sã citeşti
citiți citeați citirãți/ ați citi citiserãți veți citi ai sã citeşti
-pers.I sg/pl oi citi
citii
citi
a cere ceri cereai ceruşi ai cerut ceruseşi vei cere vei fi cerut aveai sã ceri o sã ceri
cereți cereați cerurãți ați cerut ceruserãți veți cere ai sã ceri
oi cere
a bea

Atentie!

a prii, a se sfii, a înmii, a pustii

Modul imperativ arată o acțiune posibilă, realizabilă, exprimând o dorință, un ȋndemn, un sfat, o
poruncă.

 Are forme doar la persoana a II-a, numărul singular și plural.

 Formă: -afirmativă: Fii!, Fiți!
- negativă: Nu fi!, Nu fiți!
Există și forme verbale nepersonale
Acestea nu ȋși modifică forma ȋn raport cu persoana și nu pot fi predicate.

Forme verbale nepersonale:

-infinitiv – forma de dicționar a verbului (ex. a avea)

-participiu – arată o acțiune suferită de o ființă sau de un lucru; -s/-t: avut, spus

Ajută la formarea unor moduri și timpuri, sau devine adjectiv ( când este folosit
singur)

-gerunziu – -ând/-ind: alergând, gândind

-supin – de/ a/ pentru+ participiu: de citit

Modul conjunctiv - arată o acțiune posibilă, realizabilă.
Ex. : să cânt
Să – marcă gramaticală a conjunctivului.

 Timpuri:

 prezent – arată o acțiune care se poate desfășura ȋn momentul vorbirii sau după momentul
vorbirii ( să cânt);

 să + formele de indicativ, prezent ale verbului de conjugat, cu excepția persoanei a III-a

 perfect – arată o acțiune care se poate desfășura ȋnainte de momentul vorbirii (să fi cântat);

 să + vb. auxiliar „a fi” + participiul vb de conjugat

 Forma negativă se construiește cu ajutorul cuvântului „nu” : să nu cânt.

 Cuvintele mai, cam, tot, prea se pot intercala ȋntre să și verb, respectiv ȋntre să și
verbul auxiliar a fi
să mai vorbesc
să mai fi vorbit

Atenție!

Facă ce-o vrea!

La ȋnceputul enunțurilor orale, poate să apară fără cuvântul să.

Exercitii
 Prezent: sa iasa, sa rogi, verb felul mod timp Pers. Nr. forma f.s.
sa vina, sa asculte (ne) predicati Ind. Prez. I pl afirm. PV
intalnim v
 Perfect: sa fi auzit, sa fi
renuntat, sa fi studiat
Modul condițional-optativ - arată o acțiune posibilă a cărei realizare
depinde de o condiție sau arată o acțiune dorită.
Ex. : aș cânta
Timpuri:
 prezent – arată o acțiune care se poate desfășura ȋn momentul vorbirii sau după
momentul vorbirii; aș cânta
 verbul auxiliar „a avea” + infinitivul verbului de conjugat

 perfect – arată o acțiune care se poate desfășura ȋnainte de momentul vorbirii;

aș fi cântat
 verbul auxiliar „ a avea” + verbul auxiliar „ a fi” + participiul verbului de conjugat
Cuvintele mai, cam, tot, prea se pot intercala ȋntre verbul auxiliar „a avea” si
infinitivul verbului de conjugat (aș mai cânta), respectiv ȋntre cele doua verbe
auxiliare (aș mai fi cântat).

Forma negativă: n-aș cânta, n-aș fi cântat

 !!!! In construcții afective din limbajul familiar, există și forme inverse:
Bătu-l-ar norocul!
ȋntre auxiliar și infintiv există un pronume personal

Închinare-aş şi n-am cui!

ȋn absența pronumelui personal, infinitivului i se adaugă grupul de
sunete -re