RUJEOLA

Etiologie: paramixovirus din familia morbilivirus (virus cu ARN)

efect citopatic în culturi celulare
(celule stelate, celule gigant multinucleate)

Epidemiologie:
boalăcu caracter endemo-epidemic cu mici epidemii
morbiditatea a scăzut după introducerea vaccinării

1. Sursa de infecţie: omul bolnav cu forme tipice sau atipice

nu există purtători sănătoşi
2. Cale de transmitere: aerogenă
3. Contagiozitate: foarte mare (95%)
invazia + 5 zile ale erupţiei
maximă în perioada catarală
4. Receptivitate: generală (nu sub 1 an)
5. Imunitate: durabilă după boală/ după vaccinare epuizabilă
Patogenie
Prima
Pătrundere Multiplicare în viremie Invazie ţesuturi
respiratorie epiteliul respirator limfoide din
plămân şi TD

A II a
CATAR viremie

Semn Koplick
Tuse
Crup rujeolic Exantem (prin hipersensibilitate de
Bronşiolită tip celular secundară invaziei virale)
Pneumonie

Risc de suprainfecţie
La biopsie se găsesc celule
bacteriană prin alterare gigante multinucleate (semn
ciliară al existenţei virusului)
Clinic
1. Incubaţia – fixă – 10 zile
2. Invazia = perioada catarală – febră +
a. TRIPLU CATAR

Catar conjunctival Catar digestiv Catar respirator

“Facies plâns” Greaţă, vărsături Tuse

Diaree Rinoree

Tulburări resp.

b. Manifestări Iritabilitate
neurologice Cefalee

(mai ales adult) Uneori fenomene de tip encefalitic

2. Perioada de invazie (2)

c. Enantem

Angină

Picheteu hemoragic

Semn Koplick
Depozite albicioase pe
mucoasa jugală în dreptul
premolarilor
= depozite subepiteliale de
celule limfoide şi celule
epitelioide gigante

Ulceraţii = rest de Koplick

3. Perioada de stare = erupţia
a. Caracteristici ale erupţiei:
Eritematoasă, maculopapuloasă

Morbiliformă, cu tendinţă la confluare

Generalizează în 3 zile în ordinea:

d1 – pe faţă
d2 – pe trunchi
d3 – pe membre
Catifelată

Nepruriginoasă

Cu zone de tegument indemn

Dispare în 5 zile, lăsând hiperpigmentare încă o spt

b. Poliadenopatie
c. Se pot accentua - semnele nervoase
manifestările respiratorii:
bronşită rujeolică
pneumonie rujeolică
SITUAŢII PARTICULARE: Mai severă
Frecvent pneumonie rujeoloasă
1. Rujeola la adult:
Mai frecvent afectare hepatică (30%)

Malformaţiiîn primele 3 luni (rare)

2. Rujeola la gravidă
Poate determina avort spontan sau
moarte fetală
Sarcina agravează evoluţia rujeolei

Risc mare de pneumonie

3. Rujeola la ID Forme grave la cei cu

ID celulare
SIDA
tratamente cu citostatice

Peste 50% letală

30% fără exantem
80% au pneumonie
20% au encefalită
4. Rujeola mitigata

Forme uşoare de rujeolă apărute la cei cu un rest de imunitate:

Copii sub 1 an cu imunitate de la mamă
Cei ce au primit Ig standard după contact

Cei vaccinaţi incomplet

Clinic:
Incubaţie prelungită - >20 zile
Erupţie redusă şi fugace (uneori poate lipsi)
Fenomene catarale reduse
Complicaţii rare

5. Forme particulare Erupţie hemoragică

de erupţie Erupţie cu mici vezicule (morbili veziculosum)

Erupţie cianotică
DIAGNOSTIC:
1. Epidemiologic
2. Clinic
3. Biologic
a. Hemograma – leucopenie
b. Teste serologice – ELISA – IgM rujeolă
c. Identificare antigene virale în secreţiile respiratorii (IF)
d. Izolare virus din secreţiile respiratorii

Diagnostic diferenţial
1. Rubeola 1. Rickettsioze
2. Mononucleoza infecţioasă 2. Sifilis secundar
3. Megaleritemul epidemic 3. Leptospiroză
4. Roseola infantum 4. Sepsis stafilococic
5. Enteroviroze 5. Febră tifoidă
6. Adenoviroze 6. Alergodermii
 COMPLICAŢII

1. Date de virus 2. Cauzate de ID indusa de rujeolă

Pneumonia
interstiţială
rujeolică (morbiloasă precoce)
Laringita – crup rujeolic
Bronşiolita capilară
Complicaţii neurologice
Suprainfecţiibacteriene
pneumonii, inf ORL sepsis etc
Reactivări de inf virale - herpesvirusuri
Reactivări TBC
Candidoze
Parazitoze

3. Cauzate de ID indusa de
terenul pe care evoluează
Pneumonia cu celule gigant (la copii cu leucoze)
Emfizemul cervicomediastinal (sec. emfizem pulmonar indus
de multiplicarea virusului la cei ID)
Keratita morbiloasă

Complicaţii neurologice* (encefalită cu incluzii)

 Complicaţiile neurologice:
1. Encefalita Din timpul evolutiei eruptiei– 1/1000
Prin invazie virală

a. Acută Fără AC decelaţi în LCR

primara Clinic: convulsii, comă, reapare febra

Letalitate – 20% + sechele – 30%

Apare în convalescenta
b. Acuta post- Prin mecanism imun
rujeolica Creşte cantitatea de AC în LCR
Letalitatea depinde de varsta – 5% la copii, 25% la
adulti

Apare mai ales la copiii imunodeprimati

c. Encefalita
cu incluzii Apare in primul an dupa rujeola
Prin mecanism imun dar si prin invazie virala
Creşte cantitatea de AC în LCR
PCR din piesa de biopsie - ARN de virus rujeolic
Letalitatea 75%
 Complicaţiile neurologice:
1. Encefalita La distanţă de ani (7-10 ani)
d. PESS 1/25000 cazuri (1/5500 cazuri <1 an)

AC serici şi în LCR de 10 x mai mari

Degenerescenţă progresivă SNC

Deces 100%

2. Meningita- evoluţie favorabilă

3. Alte complicatii

a. Leuconevraxita
b. Nevrită optică
c. Mielită
TRATAMENT

1. Simptomatic
2. Antibiotic în suprainfecţii
3. Corticoizi în complicaţiile neurologice
4. Rezultate incerte în utilizarea Ribavirinei

Profilaxie:
1. Imunizare pasivă – Ig standard 0,3ml/kg (0,5ml/kg la ID)
în primele 3 zile de la contact
ulterior se vaccinează
chiar dacă fac boala e o formă uşoară
2. Imunizare activă – vaccin cu virus viu atenuat
la 1 an + rapel la 7 ani (ROR)
nu se administrează la ID