Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
faringele, esofagul și
stomacul
Sistemul digestiv
Structură generală:
1. Vestibul
• Arcade dentare
• Dinţi
2. Cavitate bucală propriu-zisă
• Tavan (palat dur şi moale)
• Podea (planşeu)
• Limba
• Istm buco-faringian
Structură histologică generală
1. Mucoasa orală
a. Epiteliu: pavimentos stratificat
ne- , para- sau (orto-)keratinizat
b. Membrană bazală
c. Lamina propria: ţesut conjuctiv lax sau
dens semiordonat
2. Submucoasa: ţesut conjunctiv cu
gl. salivare minore şi/sau ţes.
adipos
Structură histologică generală
1. Mucoasă de acoperire
2. Mucoasă masticatorie
3. Mucoasă specializată
Mucoasa de acoperire
• Localizare
obraji
buze
mucoasa alveolară
planşeul bucal
faţa ventrală a limbii
palatul moale
Mucoasa de acoperire – continuare
• Mucoasa:
Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat,
gros, cu 3 straturi celulare:
- stratul celulelor bazale
- strat intermediar (spinos)
- strat superficial
Epiteliul se descuamează și se înnoiește la
aprox. 12 zile
Alte tipuri celulare:
- melanocite – în stratul bazal
- celule Langerhans
- celule Merkel (neuroendocrine?, citoplasmă clară)
- limfocite intraepiteliale
Membrană bazală
Mucoasa de acoperire – continuare
• Lamina propria:
ţesut conjunctiv lax cu:
- vase sangvine şi limfatice
- terminaţii nervoase libere şi corp. Meissner
papile:
- rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei
alveolare
Mucoasa de acoperire – continuare
• Submucoasa:
ţesut conjunctiv lax:
- fascicule de fibre de colagen
- fibre elastice
glande salivare minore:
- buze, limbă, obraji, palat moale
- tubuloacinare; seroase, mucoase, mixte
vase de sânge, nervi
lipseşte pe faţa ventrală a limbii
Palat moale, col. HE
Mucoasa masticatorie
• Localizare
gingii și palatul dur
• Mucoasa:
Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat
(palatul dur) sau parakeratinizat (gingii)
Ep. pavimentos stratificat parakeratinizat
- stratul celulelor bazale
- strat spinos
- strat granular (minim)
- strat superficial – nuclei prezenți
Mucoasa masticatorie – continuare
• Lamina propria:
strat papilar:
- papile ţes. conjunctiv profunde şi dese
- vase sangvine, teminaţii nervoase libere,
corpusculi Meissner
strat reticular:
- ţesut conjunctiv dens semiordonat
- la nivelul gingiilor fibrele de colagen se
continuă cu cele din periost
Mucoasa masticatorie – continuare
• Submucoasa:
prezentă numai la nivelul palatului dur
anterior - ţesut adipos
posterior – glande salivare minore ce
se continuă în palatul moale
Palat dur, col. HE, ob. 40x
Mucoasa specializată
• Localizare:
faţa dorsală a limbii
prezintă papile şi muguri gustativi
Buzele
• Ax musculo-conjunctiv:
fibre musculare striate – mm.
orbiculari ai buzelor
glande salivare minore
adipocite
vase sangvine şi fibre nervoase
toate incluse în ţesut conjunctiv
Buzele - continuare
• Faţă externă:
piele - ep. pavimentos stratificat
keratinizat, foliculi piloşi, glande
sebacee, glande sudoripare
la comisuri – granulele Fox-Fordyce
Buzele - continuare
• Faţă internă
mucoasă orală de acoperire
• Roşul buzelor (vermillion)
ep. pavimentos stratificat keratinizat
subţire
reţea vasculară bogată
Buză, col. HE
Obrajii
• Palatul dur:
acoperit de mucoasă masticatorie cu
falduri fixe.
posterior, glande salivare mucoase
• Palat moale:
versant bucal cu EPSNK
versant faringian cu epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat
(respirator)
ax cu fibre musculare striate
• Uvula
similară histologic palatului moale
Palatul dur, moale și uvula
Limba
• Ax muscular:
fibre musculare striate perpendiculare
unele pe celelalte
aparţin muşchilor extrinseci (genioglos,
hioglos) şi intrinseci (m. lingual)
alternează cu glande salivare minore,
celule adipoase, numeroase vase
sangvine, fibre nervoase
• Faţă ventrală:
mucoasă orală de acoperire,
• Faţă dorsală:
mucoasă specializată
Limbă, col HE, ob. 4x
Limba – faţa dorsală
• Repere anatomice:
bază, separată prin
“V”-ul lingual (sulcus
terminalis) de
corpul şi vârful limbii
foramen cecum –
vestigiu al canalului
tireoglos
Limba – faţa dorsală
• P. filiforme
Numeroase,
ascuţite
Acoperite de EPSK
Nu prezintă muguri
gustativi
Limba – papilele linguale
• P. fungiforme
Izolat, printre p.
filiforme
Ax bogat
vascularizat
Rari muguri
gustativi
Limba – papilele linguale
• P. foliate
Pe marginile limbii,
perpendiculare pe
axul lung
Ax bogat
vascularizat
Conţin muguri
gustativi, mai
numeroşi la tineri
Limba – papilele linguale
• P. circumvalate
8 -12 la nivelul “V”-ului
0,1 – 0,2 cm diametru
Înconjurate de un şanţ
profund (vallum)
Glande von Ebner
Conţin numeroşi
muguri gustativi, pe
versantul lateral
Mugurii gustativi
• Formaţiuni ovoidale
80 x 50 m
• Por gustativ
• Celule:
– senzoriale
(neuroepiteliale)
– de susţinere
– bazale
Mugurii gustativi – continuare
• Localizare:
Cei mai numeroşi în papilele
circumvalate (~250 / papilă)
P. fungiforme, p. foliate
Arcul glosopalatin, palatul moale
Faţa posterioară a epiglotei
Peretele posterior faringian
• Inervaţie senzorială
Filete nervoase din n. cranieni VII şi IX
Plexuri subgemale, perigemale şi
intragemale
Mugurii gustativi – continuare
• Dentiţie deciduală:
20 dinţi
2i, 1c, 2m
• Dentiţie definitivă:
32 dinţi
2i, 1c, 2 pm, 3m
Dintele – structură generală
Smalţ
Coroana
Dentină
Pulpă
Odontoblaste
Os
alveolar
Radacina
Ligament
periodontal
Gingie
Canal radicular
Cement
Foramen
apical
Pulpa dintelui
• Pulpa dintelui
Ţes. conjunctiv tânăr (mezenchimal), cu origine în
papila dentară
celule stelate, cu prelungiri
alte celule: limfocite, plasmocite, macrofage,
eozinofile
substanţă fundamentală PAS+, gelatinoasă
vase sangvine şi fibre nervoase din ggl. gasserian
(cu ramuri în vecinătatea odontoblastelor)
spaţiul Weil: zonă acelulară, străbătută de fasc.
colagen (von Korff) ce pătrund în dentină
odontoblaste adiacent dentinei
Dentina
• Componentă anorganică
(70%)
Cristale de hidroxiapatită
Linii incrementale von Ebner
(subţiri), Owen (groase)
Tubuli dentinali (canaliculi
Tomes) – conțin procese
Tomes și f. nervoase
amielinice
Spaţii Czermak
(interglobulare)
• Componenta organică
(30%)
Matrice extracelulară
(colagen, GAG)
Celule: odontoblaste
Sir John Tomes (1815-1895)
King’s College Hospital, Londra
Anton Gilbert Victor von Ebner, Ritter von Rosenstein (1842-1925)
profesor, Universitatea din Viena, 1888-
Johann Nepomuk Czermak (1828-1873)
profesor, Universitatea din Leipzig
Dentina - continuare
• Odontoblaste
Secretă predentina –
matricea organică
Un strat ce mărgineşte
dentina, cel. unite prin
joncţiuni intercelulare
Dentina - continuare
• Odontoblaste
Corp celular cilindric, cu
granule secretorii, corpii
abac
Procese odontoblastice
apicale (fibre Tomes):
cu microtubuli,
microfilamente, granule
de secreţie
Smalţul
• Componentă
anorganică (98%)
– Cristale de
hidroxiapatită
– Cea mai dură
substanţă din
organism
– Compus din prisme
adamantine şi
substanţă
interprismatică
– Liniile Retzius -
mineralizare
Smalţul
• Componentă
organică (2%):
matrice extracelulară
– Proteine specifice
smalţului:
• amelogenină (numai în
smalţul în formare)
• enameline +proteaze
• proteinele tufelor
– Produsă de
adamantoblaste
(enameloblaste) în cursul
histogenezei dintelui
Histogeneza dintelui – faza de “mugure dentar”
• Ameloblaste:
– Secretorii
• celule înalte, cilindrice
• procese apicale
• RER, granule de
secreţie
– De maturare
• caractere
ultrastructurale ale
celulelor epiteliale de
transport
• Teaca epitelială Hertwig
Periodonţiul
• Cement
• Ligamentul alveolo-dentar
• Osul alveolar
• Gingia
Cementul
• Cement
– substanţă similară osului:
• componentă anorganică (40-50%)
• componentă organică
– tipuri:
• acelular
• celular: cementocite în cementoplaste
– nu este vascularizat
– nu formează sist. Havers
Ligamentul periodontal
• Ţesut conjunctiv
dens
– fibre colagen ce
solidarizează
cementul de periost
– fibre oxitalanice
– fibroblaste
• Ţesut conjunctiv
lax:
– grupat în insule
– bine vascularizat
(asigură şi nutriţia
cementului)
Ligamentul periodontal - continuare
• Os alveolar
– compact: inserţia lig.
periodontal
– spongios
• Os de susţinere
– în profunzime
– os lamelar
Gingia
• Mucoasă orală
masticatorie
– EPS(P)K
– Şanţ gingival
– Membrana bazală
se ataşează de
smalţ = dispozitiv
de ataşare
epitelială (epiteliu
joncțional)
Faringele
• Nazofaringe ->
palatul moale
• Orofaringe ->
vârful epiglotei
• Hipofaringe ->
esofag
Nazofaringele
• Repere anatomice:
– coane nazale
– palat moale
– orif. faringeal al
trompei
Eustachio
– reces faringian
Nazofaringe - histologie
• Mucoasa
– Epiteliu respirator (pseudostratificat
cilindric ciliat) – porțiunea superioară
(coane, tavan)
– Ep. pavimentos stratificat nekeratinizat
– porțiunea inferioară, partea ant. a
pereților laterali
– Porțiuni cu zone alternante de ER și EP
• Submucoasa
– Țesut conjuctiv bogat în colagen
– Numeroase glande seromucoase
– Țesut limfoid: amigdala faingiană,
amigdala tubară,
• Planul profund: oase craniene, fața
orală a vălului palatin
Oro-
și hipofaringe
Repere anatomice:
– perete posterior
– epiglota
– pereți laterali
(amigd.
palatină)
– sinus piriform
Oro- și hipofaringe - histologie
• Mucoasa
– Epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat
– Lamina propria - fibre oxitalanice
• Submucoasa
– glande seromucoase
– ț. limfoid: amigdala palatină
• Plan muscular – m. faringieni
longitudinal și constrictor (m. striați)
– sfincter faringian inferior – mm.
cricofaringian (la limita esofagului)
Faringe, 4x, col. aldehid-fuxină
Mucoasă
Submucoasă
Plan muscular
Epiglota
Cartilaj elastic
Fața respiratorie - ER
Structura generală a tubului digestiv
1.Mucoasă
2.Submucoasă
3.Tunica musculară
4.Adventice / seroasă
Mucoasa
Funcții:
3 componente:
1. epiteliu de acoperire
2. corion (lamina propria)
3. musculara mucoasei
Mucoasa
1. Epiteliul de acoperire:
– De la stomac la colon: simplu cilindric
– Esofag, canal anal: pavimentos stratificat
nekeratinizat
Mucoasa
3. Musculara mucoasei:
– țesut muscular neted organizat în
• strat intern – circular
• strat extern - longitudinal
– rol: mișcări independente ale mucoasei
– caracteristică tubului digestiv
Modificări ale mucoasei
1. Evaginări:
– vilozităţi -> mucoasa
– pliuri -> mucoasa şi
submucoasa
2. Invaginări:
– glande mucoase
submucoase
• Mucoasa:
– Epiteliu de acoperire
• pavimentos stratificat nekeratinizat
(metaplazie intestinală – esofag Barrett)
• Trecere bruscă la ep. simplu cilindric al
stomacului (linia Z)
• Alte tipuri celulare: cel. endocrine,
melanocite, cel. Langerhans, limfocite
intraepiteliale
Joncțiunea eso-gastrică
Esofag Barrett
• Mucoasa:
– Lamina propria
• țes. conjunctiv lax sărac celular
• papile conjunctive înalte
• Glande cardiale – mucus neutru, în porțiunea
terminală și porțiunea inițială
– Musculara mucoasei
• prezentă în zonele în care musculara e formată din
fibre musculare netede
• fibre musculare netede orientate predominant
longitudinal
• în porțiunea inferioară e mai groasă decât m.m.
stomacului
Esofagul
M – mucoasa, SM – submucoasa
• Submucoasa:
– țes. conj. lax cu fibre elastice, vase
sangvine și limfatice, plex Meissner
– sist. venos (anstomoze porto – cave)
– Glande esofagiene proprii:
• mici, compuse tubuloalveolare
• cu duct excretor tapetat de epit. simplu ->
EPSNK.
• secretă mucus ușor acid și bicarbonat
• rare cel. seroase, oncocite
Esofagul
• Tunica musculara:
– 1/3 superioara- fibre musculare striate
– 1/3 mijlocie- fibre musculare striate si netede
– 1/3 inferioara- fibre musculare netede
– straturi circular intern și longitudinal extern
– sfincterul esofagian inferior (fibre musc.
netede)
• Adventice la nivelul esofagului toracic /
seroasa - subdiafragmatic
Esofagul
• Funcții:
– rol de rezervor de alimente
– macerarea şi digestia parţială -> chim gastric
– funcţie secretorie exocrină (HCl, pepsină,
electroliți, mucus) suc gastric
– funcţie secretorie endocrină SNED
– funcţie de absorbţie
Stomacul - regiuni
Histologic:
•Regiunea cardială
•Regiunea fundică și a corpului
•Regiunea pilorică
Stomacul
• Mucoasa:
– pliuri longitudinale și șanțuri ->
– arii gastrice
– orificii de deschidere a criptelor gastrice
(foveole)
Stomacul
• Mucoasa:
– Epiteliu de acoperire
• simplu cilindric (tapetează
și criptele gastrice)
• Cel. secretoare de mucus
neutru – alcalin
• Vacuole la polul superior
Stomacul
• Mucoasa:
– Lamina propria
• țes. conjunctiv lax
• Glande gastrice
– Simple tubulare ramificate sau istm
sinuoase
– Istm, col, bază
– Se deschid la nivelul criptelor col
– Diferite în funcție de regiunea
gastrică
bază
• Țesut limfoid
• Benzi de fibre musculare
netede
Stomacul - mucoasa
• Regiunea cardială:
– Cripte scurte
– Glande lungi, sinuoase,
lumen larg
– Glande mucoase –
mucină neutră și
sialomucine
– Alte tipuri celulare: cel.
parietale, cel.
secretoare de lizozim
Stomac
• Regiunea pilorică:
– Cripte adânci
– Glande scurte,
sinuoase, lumen larg
– Glande mucoase –
mucină neutră
– Alte tipuri celulare: cel.
parietale, cel.
secretoare de lizozim,
cel. endocrine
Stomac
• Regiunea fundică și a
corpului gastric:
– Cripte scurte
– Glande lungi, drepte,
lumen strâmt
– Celule:
• Parietale (oxintice) –
secretoare de HCl
• Principale (pepsinogene,
zimogene) – secretă
pepsinogen, lipază, renină
• Mucoase (col)
Stomac
• Cel. mucoase:
– La nivelul colului
– Secretă mucus acid
– Asemănătoare
celulelor de
suprafață, dar mai
mici
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise
• Cel. oxintice:
– la nivelul corpului gl.
– rotunde, uni- sau
binucleate
– citoplasmă intens
acidofilă
– secretă HCl și factor
intrinsec
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise
celulă în activitate
celulă în repaus
Celula oxintică, ME
Stomac – secreția de HCl
H+ Cl-
Helicobacter pylori
- toxine
- urează
K+ K+ Cl-
H K - ATP-aza
+ +
K+ Cl-
H+ K+
H+
Receptori
• Histamina
Anhidrază
carbonică • Gastrină
CO2 +H2O H++HCO3-
• Acetilcolină
Cl- K+
CO2 HCO3-
Na+
Celule parietale (oxintice)
• Cel. principale
(zimogene):
– la nivelul bazei gl.
– piramidale, uninucleate
– citoplasmă cu polaritate
tinctorială
– secretă:
• pepsinogen
• lipază gastrică
• renină
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise
• Mucoasa:
– Musculara mucoasei
• poate să apară un al treilea strat de fibre
musculare netede, circular extern
Stomacul
• Submucoasa:
– fără glande
• Musculara
– fibre musculare netede
– 3 straturi
• oblic intern
• circular mijlociu
• longitudinal extern
• Seroasa