Sunteți pe pagina 1din 121

Cavitatea orală,

faringele, esofagul și
stomacul
Sistemul digestiv

• Alcătuit din tub digestiv și organe


asociate
• Tubul digestiv
– Segmente: cav. orală, faringe, esofag,
intestin subțire și gros, canal anal;
– Perete + lumen;
• Organe asociate:
– Organele din cav. bucală – limbă, dinți
– Glande anexe: salivare, pacreas, ficat,
vezică biliară
Cavitatea orală – repere anatomice

Structură generală:
1. Vestibul
• Arcade dentare
• Dinţi
2. Cavitate bucală propriu-zisă
• Tavan (palat dur şi moale)
• Podea (planşeu)
• Limba
• Istm buco-faringian
Structură histologică generală

1. Mucoasa orală
a. Epiteliu: pavimentos stratificat
ne- , para- sau (orto-)keratinizat
b. Membrană bazală
c. Lamina propria: ţesut conjuctiv lax sau
dens semiordonat
2. Submucoasa: ţesut conjunctiv cu
gl. salivare minore şi/sau ţes.
adipos
Structură histologică generală

3. Musculara: fibre musculare striate


4. Structuri subiacente (profunde): os,
piele, mucoasa respiratorie
Varietăţi de mucoasă orală

1. Mucoasă de acoperire
2. Mucoasă masticatorie
3. Mucoasă specializată
Mucoasa de acoperire

• Localizare
 obraji
 buze
 mucoasa alveolară
 planşeul bucal
 faţa ventrală a limbii
 palatul moale
Mucoasa de acoperire – continuare

• Mucoasa:
 Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat,
gros, cu 3 straturi celulare:
- stratul celulelor bazale
- strat intermediar (spinos)
- strat superficial
 Epiteliul se descuamează și se înnoiește la
aprox. 12 zile
 Alte tipuri celulare:
- melanocite – în stratul bazal
- celule Langerhans
- celule Merkel (neuroendocrine?, citoplasmă clară)
- limfocite intraepiteliale
 Membrană bazală
Mucoasa de acoperire – continuare

• Lamina propria:
 ţesut conjunctiv lax cu:
- vase sangvine şi limfatice
- terminaţii nervoase libere şi corp. Meissner
 papile:
- rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei
alveolare
Mucoasa de acoperire – continuare

• Submucoasa:
 ţesut conjunctiv lax:
- fascicule de fibre de colagen
- fibre elastice
 glande salivare minore:
- buze, limbă, obraji, palat moale
- tubuloacinare; seroase, mucoase, mixte
 vase de sânge, nervi
 lipseşte pe faţa ventrală a limbii
Palat moale, col. HE
Mucoasa masticatorie

• Localizare
 gingii și palatul dur
• Mucoasa:
 Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat
(palatul dur) sau parakeratinizat (gingii)
 Ep. pavimentos stratificat parakeratinizat
- stratul celulelor bazale
- strat spinos
- strat granular (minim)
- strat superficial – nuclei prezenți
Mucoasa masticatorie – continuare

• Lamina propria:
 strat papilar:
- papile ţes. conjunctiv profunde şi dese
- vase sangvine, teminaţii nervoase libere,
corpusculi Meissner
 strat reticular:
- ţesut conjunctiv dens semiordonat
- la nivelul gingiilor fibrele de colagen se
continuă cu cele din periost
Mucoasa masticatorie – continuare

• Submucoasa:
 prezentă numai la nivelul palatului dur
 anterior - ţesut adipos
 posterior – glande salivare minore ce
se continuă în palatul moale
Palat dur, col. HE, ob. 40x
Mucoasa specializată

• Localizare:
 faţa dorsală a limbii
 prezintă papile şi muguri gustativi
Buzele

• Ax musculo-conjunctiv:
 fibre musculare striate – mm.
orbiculari ai buzelor
 glande salivare minore
 adipocite
 vase sangvine şi fibre nervoase
 toate incluse în ţesut conjunctiv
Buzele - continuare

• Faţă externă:
 piele - ep. pavimentos stratificat
keratinizat, foliculi piloşi, glande
sebacee, glande sudoripare
 la comisuri – granulele Fox-Fordyce
Buzele - continuare

• Faţă internă
 mucoasă orală de acoperire
• Roşul buzelor (vermillion)
 ep. pavimentos stratificat keratinizat
subţire
 reţea vasculară bogată
Buză, col. HE
Obrajii

• Faţă externă: piele


• Faţă internă: mucoasă orală de
acoperire
 submucoasă – numeroase gl. salivare
 ţesut adipos, uneori sub formă de
lobuli – bula grăsoasă Bichat
 aderenţă la musculatura buccinatorie
prin ţesut conjunctiv neordonat
Obrajii - continuare

• Organul juxtaoral Chievitz:


 localizat în spaţiul bucotemporal,
medial de ramul ascendent mandibular
 insule de celule epiteliale cu aspect
scuamos într-o stromă conjunctivă
densă, cu terminaţii nervoase libere
 funcţii presupuse: neuroendocrine,
senzoriale
Organul juxtaoral Chievitz
Palatul şi uvula

• Palatul dur:
 acoperit de mucoasă masticatorie cu
falduri fixe.
 posterior, glande salivare mucoase
• Palat moale:
 versant bucal cu EPSNK
 versant faringian cu epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat
(respirator)
 ax cu fibre musculare striate
• Uvula
 similară histologic palatului moale
Palatul dur, moale și uvula
Limba

• Ax muscular:
 fibre musculare striate perpendiculare
unele pe celelalte
 aparţin muşchilor extrinseci (genioglos,
hioglos) şi intrinseci (m. lingual)
 alternează cu glande salivare minore,
celule adipoase, numeroase vase
sangvine, fibre nervoase
• Faţă ventrală:
 mucoasă orală de acoperire,
• Faţă dorsală:
 mucoasă specializată
Limbă, col HE, ob. 4x
Limba – faţa dorsală

• Repere anatomice:
 bază, separată prin
 “V”-ul lingual (sulcus
terminalis) de
 corpul şi vârful limbii
 foramen cecum –
vestigiu al canalului
tireoglos
Limba – faţa dorsală

• Baza limbii (posterior):


 EPSNK
 cripte
 amigdale linguale: ţesut limfoid difuz şi
folicular, proemină la suprafaţă
 foramen cecum
Limba – mucoasa specializată

• Faţa dorsală: papile linguale


 Proeminenţe cu ax ţes. conjunctiv
 Tipuri morfologice:
- filiforme
- fungiforme
- foliate
- circumvalate
Limba – papilele linguale

• P. filiforme
 Numeroase,
ascuţite
 Acoperite de EPSK
 Nu prezintă muguri
gustativi
Limba – papilele linguale

• P. fungiforme
 Izolat, printre p.
filiforme
 Ax bogat
vascularizat
 Rari muguri
gustativi
Limba – papilele linguale

• P. foliate
 Pe marginile limbii,
perpendiculare pe
axul lung
 Ax bogat
vascularizat
 Conţin muguri
gustativi, mai
numeroşi la tineri
Limba – papilele linguale

• P. circumvalate
 8 -12 la nivelul “V”-ului
 0,1 – 0,2 cm diametru
 Înconjurate de un şanţ
profund (vallum)
 Glande von Ebner
 Conţin numeroşi
muguri gustativi, pe
versantul lateral
Mugurii gustativi

• Formaţiuni ovoidale
80 x 50 m
• Por gustativ
• Celule:
– senzoriale
(neuroepiteliale)
– de susţinere
– bazale
Mugurii gustativi – continuare

• Localizare:
 Cei mai numeroşi în papilele
circumvalate (~250 / papilă)
 P. fungiforme, p. foliate
 Arcul glosopalatin, palatul moale
 Faţa posterioară a epiglotei
 Peretele posterior faringian
• Inervaţie senzorială
 Filete nervoase din n. cranieni VII şi IX
 Plexuri subgemale, perigemale şi
intragemale
Mugurii gustativi – continuare

• Funcţie: percepţia gusturilor


 acru (acid)
Receptori: canale ionice
 sărat
 dulce
 amar Receptori cuplați cu proteina G
 umami
Inervaţia limbii

• Motorie: n. hipoglos (XII)


• Senzitivă generală:
 2/3 anterioare – n. V
 1/3 posterioară – n.IX
• Senzorială:
 2/3 anterioare – n. VII
 1/3 posterioară – n.IX
Dinţii

• Dentiţie deciduală:
 20 dinţi
 2i, 1c, 2m

• Dentiţie definitivă:
 32 dinţi
 2i, 1c, 2 pm, 3m
Dintele – structură generală

Smalţ

Coroana

Dentină

Pulpă

Odontoblaste
Os
alveolar
Radacina
Ligament
periodontal

Gingie

Canal radicular
Cement
Foramen
apical
Pulpa dintelui

• Pulpa dintelui
 Ţes. conjunctiv tânăr (mezenchimal), cu origine în
papila dentară
 celule stelate, cu prelungiri
 alte celule: limfocite, plasmocite, macrofage,
eozinofile
 substanţă fundamentală PAS+, gelatinoasă
 vase sangvine şi fibre nervoase din ggl. gasserian
(cu ramuri în vecinătatea odontoblastelor)
 spaţiul Weil: zonă acelulară, străbătută de fasc.
colagen (von Korff) ce pătrund în dentină
 odontoblaste adiacent dentinei
Dentina

• Componentă anorganică
(70%)
 Cristale de hidroxiapatită
 Linii incrementale von Ebner
(subţiri), Owen (groase)
 Tubuli dentinali (canaliculi
Tomes) – conțin procese
Tomes și f. nervoase
amielinice
 Spaţii Czermak
(interglobulare)
• Componenta organică
(30%)
 Matrice extracelulară
(colagen, GAG)
 Celule: odontoblaste
Sir John Tomes (1815-1895)
King’s College Hospital, Londra
Anton Gilbert Victor von Ebner, Ritter von Rosenstein (1842-1925)
profesor, Universitatea din Viena, 1888-
Johann Nepomuk Czermak (1828-1873)
profesor, Universitatea din Leipzig
Dentina - continuare

• Odontoblaste
 Secretă predentina –
matricea organică
 Un strat ce mărgineşte
dentina, cel. unite prin
joncţiuni intercelulare
Dentina - continuare

• Odontoblaste
 Corp celular cilindric, cu
granule secretorii, corpii
abac
 Procese odontoblastice
apicale (fibre Tomes):
cu microtubuli,
microfilamente, granule
de secreţie
Smalţul

• Componentă
anorganică (98%)
– Cristale de
hidroxiapatită
– Cea mai dură
substanţă din
organism
– Compus din prisme
adamantine şi
substanţă
interprismatică
– Liniile Retzius -
mineralizare
Smalţul

– Prismele sunt curbate,


în formă de S (->
liniile Hunter-
Schreger)
– Tufele smalţului, la
joncţiunea smalţ-
dentină
• Componenta organică:
amelogenină,
enameline, tuftelină, etc
• Cariile dentare: zone de
demineralizare
John Hunter (1728-1793)
Carl Gustav Retzius (1842-1919)
Institutul Karolinska, Stockholm
Anders Retzius (1796-1860)
Institutul Karolinska, Stockholm
Smalţul - continuare

• Componentă
organică (2%):
matrice extracelulară
– Proteine specifice
smalţului:
• amelogenină (numai în
smalţul în formare)
• enameline +proteaze
• proteinele tufelor
– Produsă de
adamantoblaste
(enameloblaste) în cursul
histogenezei dintelui
Histogeneza dintelui – faza de “mugure dentar”

• Ameloblaste:
– Secretorii
• celule înalte, cilindrice
• procese apicale
• RER, granule de
secreţie
– De maturare
• caractere
ultrastructurale ale
celulelor epiteliale de
transport
• Teaca epitelială Hertwig
Periodonţiul

• Cement
• Ligamentul alveolo-dentar
• Osul alveolar
• Gingia
Cementul

• Cement
– substanţă similară osului:
• componentă anorganică (40-50%)
• componentă organică
– tipuri:
• acelular
• celular: cementocite în cementoplaste
– nu este vascularizat
– nu formează sist. Havers
Ligamentul periodontal

• Ţesut conjunctiv
dens
– fibre colagen ce
solidarizează
cementul de periost
– fibre oxitalanice
– fibroblaste
• Ţesut conjunctiv
lax:
– grupat în insule
– bine vascularizat
(asigură şi nutriţia
cementului)
Ligamentul periodontal - continuare

• Insule epiteliale Malassez


• Funcţii lig. periodontal
– ancorare, suport, mobilitate
– remodelare os
– nutriţie cement
– propriocepţie
Alveola dentară

• Os alveolar
– compact: inserţia lig.
periodontal
– spongios
• Os de susţinere
– în profunzime
– os lamelar
Gingia

• Mucoasă orală
masticatorie
– EPS(P)K
– Şanţ gingival
– Membrana bazală
se ataşează de
smalţ = dispozitiv
de ataşare
epitelială (epiteliu
joncțional)
Faringele

• Nazofaringe ->
palatul moale
• Orofaringe ->
vârful epiglotei
• Hipofaringe ->
esofag
Nazofaringele

• Repere anatomice:
– coane nazale
– palat moale
– orif. faringeal al
trompei
Eustachio
– reces faringian
Nazofaringe - histologie

• Mucoasa
– Epiteliu respirator (pseudostratificat
cilindric ciliat) – porțiunea superioară
(coane, tavan)
– Ep. pavimentos stratificat nekeratinizat
– porțiunea inferioară, partea ant. a
pereților laterali
– Porțiuni cu zone alternante de ER și EP

– Trecere bruscă între cele două tipuri de


epiteliu, sau epiteliu intermediar
Nazofaringe - histologie

• Submucoasa
– Țesut conjuctiv bogat în colagen
– Numeroase glande seromucoase
– Țesut limfoid: amigdala faingiană,
amigdala tubară,
• Planul profund: oase craniene, fața
orală a vălului palatin
Oro-
și hipofaringe

Repere anatomice:
– perete posterior
– epiglota
– pereți laterali
(amigd.
palatină)
– sinus piriform
Oro- și hipofaringe - histologie

• Mucoasa
– Epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat
– Lamina propria - fibre oxitalanice
• Submucoasa
– glande seromucoase
– ț. limfoid: amigdala palatină
• Plan muscular – m. faringieni
longitudinal și constrictor (m. striați)
– sfincter faringian inferior – mm.
cricofaringian (la limita esofagului)
Faringe, 4x, col. aldehid-fuxină

Mucoasă

Submucoasă

Plan muscular
Epiglota

Fața faringiană - EPSNK

Cartilaj elastic

Fața respiratorie - ER
Structura generală a tubului digestiv

Stratigrafia peretelui - 4 tunici:

1.Mucoasă
2.Submucoasă
3.Tunica musculară
4.Adventice / seroasă
Mucoasa

Funcții:

•Secreție: enzime, HCl, mucus, anticorpi


•Absorbție: compuși metabolici, apă,
vitamine, electroliți, etc
•Barieră
•Protecție imună
Mucoasa

3 componente:
1. epiteliu de acoperire
2. corion (lamina propria)
3. musculara mucoasei
Mucoasa

1. Epiteliul de acoperire:
– De la stomac la colon: simplu cilindric
– Esofag, canal anal: pavimentos stratificat
nekeratinizat
Mucoasa

2. Lamina propria/ corion:


– țesut conjunctiv lax,
– vase sanguine și limfatice mici
– terminații nervoase
– țesut limfoid + cel. imunocompetente
– glande ale mucoasei
Mucoasa

3. Musculara mucoasei:
– țesut muscular neted organizat în
• strat intern – circular
• strat extern - longitudinal
– rol: mișcări independente ale mucoasei
– caracteristică tubului digestiv
Modificări ale mucoasei

1. Evaginări:
– vilozităţi -> mucoasa
– pliuri -> mucoasa şi
submucoasa

rol: măresc suprafaţa


de contact
Modificări ale mucoasei

2. Invaginări:
– glande  mucoase
 submucoase

rol: măresc suprafaţa


de secreţie
Submucoasa

• Tesut conjunctiv dens


• vase sanguine si limfatice (mari)
• Poate contine glande (esofag,
duoden)
• Plex nervos Meissner
• Țesut limfoid
Tunica musculară

• Fibre musculare striate: partea superioară a


esofagului, sfincter anal extern
• Fibre musculare netede: restul tubului digestiv
– Strat intern circular
– Strat extern longitudinal
– Plex mienteric Auerbach - între straturile de fibre
musculare netede
• Stomacul are in plus un strat oblic intern
• Sfinctere: cardial, piloric, valva ileocecală, anal
intern
Tunica externă

• Seroasă sau adventice


• Adventice - tesut conjunctiv lax bogat
in vase sanguine si limfatice
–esofag toracic, rect, organele fixate la
peretele posterior al abdomenului
• Seroasă - ţesut conjunctiv lax acoperit
de mezoteliu în restul tubului digestiv
– mezoteliul - epiteliu pavimentos simplu
Țesutul limfoid asociat tubului digestiv

1. ţesut limfoid difuz


2. ţesut limfoid nodular (foliculi limfatici)
- foliculi limfatici solitari
- esofag (rari)
- regiunea pilorică a stomacului
- intestin subţire şi gros
- agregate nodulare
- ileon (plăci Peyer)
- apendice
ŢESUT LIMFOID DIFUZ
ŢESUTUL LIMFOID NODULAR
Plexurile intramurale

• Localizare: esofag -> sfincter anal intern


• Format din:
– ganglioni vegetativi mici (3-50 neuroni)
• neuroni senzitivi
• interneuroni
• neuroni motori excitatori/ inhibitori şi
secretori
– fibre nervoase amielinice
– celule gliale
Plexul submucos Meissner

• bine dezvoltat la nivelul intestinului subțire


Georg Meissner
• controlează: (1829-1905)

▪ activitatea secretorie a mucoasei


▪ activitatea muscularei mucoasei
▪ vasele sangvine din submucoasă
Plexul submucos Meissner
Plexul mienteric Auerbach

• toată lungimea tubul digestiv


• controlează:
– activitatea motorie a tubului digestivLeopold Auerbach
(1828-1898)
– activitatea secretorie

fibre care ajung în:
▪ plexul submucos
▪ vezica biliară
▪ pancreas
Plexul mienteric Auerbach
Esofagul
Esofagul

• Mucoasa:
– Epiteliu de acoperire
• pavimentos stratificat nekeratinizat
(metaplazie intestinală – esofag Barrett)
• Trecere bruscă la ep. simplu cilindric al
stomacului (linia Z)
• Alte tipuri celulare: cel. endocrine,
melanocite, cel. Langerhans, limfocite
intraepiteliale
Joncțiunea eso-gastrică
Esofag Barrett

Esofag Barrett – metaplazia intestinală a mucoasei esofagiene


Esofagul

• Mucoasa:
– Lamina propria
• țes. conjunctiv lax sărac celular
• papile conjunctive înalte
• Glande cardiale – mucus neutru, în porțiunea
terminală și porțiunea inițială
– Musculara mucoasei
• prezentă în zonele în care musculara e formată din
fibre musculare netede
• fibre musculare netede orientate predominant
longitudinal
• în porțiunea inferioară e mai groasă decât m.m.
stomacului
Esofagul

M – mucoasa, SM – submucoasa

EP – epiteliu, LP – lamina propria, MM


– musculara mucoasei, BV – vase
sangvine, CT - țes. conjunctiv, N –
nuclei ai celulelor conjunctive
Esofag

Glande ale mucoasei


(cardiale)
Esofagul

• Submucoasa:
– țes. conj. lax cu fibre elastice, vase
sangvine și limfatice, plex Meissner
– sist. venos (anstomoze porto – cave)
– Glande esofagiene proprii:
• mici, compuse tubuloalveolare
• cu duct excretor tapetat de epit. simplu ->
EPSNK.
• secretă mucus ușor acid și bicarbonat
• rare cel. seroase, oncocite
Esofagul

• Tunica musculara:
– 1/3 superioara- fibre musculare striate
– 1/3 mijlocie- fibre musculare striate si netede
– 1/3 inferioara- fibre musculare netede
– straturi circular intern și longitudinal extern
– sfincterul esofagian inferior (fibre musc.
netede)
• Adventice la nivelul esofagului toracic /
seroasa - subdiafragmatic
Esofagul

M – mucoasa, ME – tunica musculara,


Ad - adventice

EP – epiteliu, LP – lamina propria, MM


– musculara mucoasei, IC – strat
muscular circular intern, OL – strat
muscular longitudinal intern
Stomacul
Stomacul

• Funcții:
– rol de rezervor de alimente
– macerarea şi digestia parţială -> chim gastric
– funcţie secretorie exocrină (HCl, pepsină,
electroliți, mucus)  suc gastric
– funcţie secretorie endocrină  SNED
– funcţie de absorbţie
Stomacul - regiuni

Histologic:
•Regiunea cardială
•Regiunea fundică și a corpului
•Regiunea pilorică
Stomacul

• Mucoasa:
– pliuri longitudinale și șanțuri ->
– arii gastrice
– orificii de deschidere a criptelor gastrice
(foveole)
Stomacul

• Mucoasa:
– Epiteliu de acoperire
• simplu cilindric (tapetează
și criptele gastrice)
• Cel. secretoare de mucus
neutru – alcalin
• Vacuole la polul superior
Stomacul

• Mucoasa:
– Lamina propria
• țes. conjunctiv lax
• Glande gastrice
– Simple tubulare ramificate sau istm
sinuoase
– Istm, col, bază
– Se deschid la nivelul criptelor col
– Diferite în funcție de regiunea
gastrică
bază
• Țesut limfoid
• Benzi de fibre musculare
netede
Stomacul - mucoasa

• Regiunea cardială:
– Cripte scurte
– Glande lungi, sinuoase,
lumen larg
– Glande mucoase –
mucină neutră și
sialomucine
– Alte tipuri celulare: cel.
parietale, cel.
secretoare de lizozim
Stomac

Stomac, regiune cardială


Stomacul - mucoasa

• Regiunea pilorică:
– Cripte adânci
– Glande scurte,
sinuoase, lumen larg
– Glande mucoase –
mucină neutră
– Alte tipuri celulare: cel.
parietale, cel.
secretoare de lizozim,
cel. endocrine
Stomac

Stomac, regiune pilorică


Stomacul - mucoasa

• Regiunea fundică și a
corpului gastric:
– Cripte scurte
– Glande lungi, drepte,
lumen strâmt
– Celule:
• Parietale (oxintice) –
secretoare de HCl
• Principale (pepsinogene,
zimogene) – secretă
pepsinogen, lipază, renină
• Mucoase (col)
Stomac

Stomac, regiune fundică


Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. mucoase:
– La nivelul colului
– Secretă mucus acid
– Asemănătoare
celulelor de
suprafață, dar mai
mici
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. oxintice:
– la nivelul corpului gl.
– rotunde, uni- sau
binucleate
– citoplasmă intens
acidofilă
– secretă HCl și factor
intrinsec
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. oxintice, ME:


– numeroase
mitocondrii
– sistem canalicular
intern
– sistem tubulo-
vezicular
– nu conțin granule de
secreție
Stomac

celulă în activitate

celulă în repaus

Celula oxintică, ME
Stomac – secreția de HCl

H+ Cl-
Helicobacter pylori
- toxine
- urează
K+ K+ Cl-
H K - ATP-aza
+ +

K+ Cl-

H+ K+

H+
Receptori
• Histamina
Anhidrază
carbonică • Gastrină
CO2 +H2O H++HCO3-
• Acetilcolină

Cl- K+

CO2 HCO3-
Na+
Celule parietale (oxintice)

Factorul intrinsec (glicoproteină)



necesar absorbţiei vitaminei B12

Eritropoieză
- aclorhidrie
- gastrite atrofice

Anemia megaloblastică Biermer
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. principale
(zimogene):
– la nivelul bazei gl.
– piramidale, uninucleate
– citoplasmă cu polaritate
tinctorială
– secretă:
• pepsinogen
• lipază gastrică
• renină
Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. principale, ME:


– granule zimogen
– vezicule de secreție
– RER abundent, bazal
Esofagul

• Mucoasa:
– Musculara mucoasei
• poate să apară un al treilea strat de fibre
musculare netede, circular extern
Stomacul

• Submucoasa:
– fără glande
• Musculara
– fibre musculare netede
– 3 straturi
• oblic intern
• circular mijlociu
• longitudinal extern
• Seroasa

S-ar putea să vă placă și