MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL ROMÂNIEI

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ
SPECIALITATEA ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

Disciplina: INVESTIGAREA CRIMINALITĂȚII INFORMATICE

 
PROIECT
 
TEMA: ”PRACTICI INTERNAȚIONALE CU
PRIVIRE LA INVESTIGAȚIILE INFORMATICE”

Profesor îndrumător:
S.L. DR. ING. Cristina Elena ANTON
Masteranzi:
Nicolae SPRINCEAN
Ecaterina URSU
 1. CONSIDERAȚIUNI GENERALE

Criminalitatea informatică include ansamblul

infracțiunilor săvârșite pe un anumit teritoriu într-o
anumită perioadă, ce afectează relațiile sociale în
domeniul informaticii și comunicațiilor electronice,
securitatea statului, a minorului, a proprietății intelectuale
și drepturilor
conexe, inviolabilitatea vieții private, a secretului corespondenței electronice,
a autenticității instrumentelor de plată, precum și alte raporturi juridice, în
care datele, sistemele și rețelele informatice, serviciile și rețelele de
comunicații electronice reprezintă nu doar obiectul faptei prejudiciabile, dar
sunt utilizate în calitate de mijloace și instrumente de săvârșire a infracțiunii.
 2. INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A
SISTEMELOR INFORMATICE
Utilizarea de metode științifice și certe de asigurare, strângere, validare,
identificare, analiză, interpretare, documentare și prezentare a probelor de
natură digitală obținute din surse de natură informatică în scopul facilitării
descoperirii adevărului în cadrul procesului penal.

Formularea
Identificarea Pregătirea
strategiei de
incidentului investigației
abordare

Asigurarea Strângerea Examinarea

probelor probelor probelor

Analiza Prezentarea Restituirea

probelor probelor probelor
 Pregătirea
Prelevarea Rolul altor
membrilor
probelor persoane
echipei

Transportare Instrumente
Suspectul a și analiza necesare
probelor investigației

etapa 1: închiderea sistemului

etapa 2: etichetarea componentelor
etapa 3: protejarea la modificare
etapa 4: ridicarea propriu-zisă
 3. PRACTICA ȘI POLITICA EUROPEANĂ DE
PREVENIRE, COMBATERE ȘI INVESTIGARE A
CRIMINALITĂȚII INFORMATICE
Convenția de la Budapesta a Consiliului Europei privind criminalitatea
informatică din 2001 este primul și singurul tratat internațional care vizează
urmărirea unei politici comune în materie penală care să asigure protejarea
societății împotriva criminalității informatice, în special prin adoptarea unei
legislații adecvate și prin promovarea cooperării internaționale.
• definește infracțiunile la adresa confidențialității, integrității și
disponibilității datelor și sistemelor informatice, falsificarea și frauda
informatică, pornografia infantilă și încălcările drepturilor de autor.

• prevede o serie de competențe și proceduri, precum conservarea rapidă

și divulgarea datelor, cererile de prezentare, căutarea în rețele
informatice și interceptarea legală.

• instituie rețeaua internațională 24/7 pentru acordarea imediată de

asistență în anchete sau proceduri, care permite înghețarea datelor, și,
în consecință, păstrarea probelor electronice.
• Întrucât anchetele privind criminalitatea informatică
stricto sensu și infracționalitatea înlesnită informatic
implică adesea mai mult de un stat membru,
cooperarea și schimbul de informații cu și, după caz,
între agențiile UE - Europol/EC3, Eurojust, RJE,
EJCN și ENISA - reprezintă o prioritate.

• S-a recomandat utilizarea pe scară mai largă a

echipelor comune de anchetă ca instrument eficace
de efectuare a anchetelor transfrontaliere.
 4. COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ ÎN
INVESTIGAREA INFRACȚIUNILOR INFORMATICE
• Modalităţi de cooperare internaţională în investigarea și
combaterea criminalităţii informatice ca şi criminalitate
transnaţională:

Sistemul EUROJUST Sistemul Schengen Mandatul european

de arestare

Instrumente de cooperare specifice

combaterii criminalităţii informatice.
5. ORGANIZAȚIILE INTERNAȚIONALE ÎN MATERIA
INVESTIGĂRII ȘI COMBATERII CRIMINALITĂŢII
INFORMATICE

Interpol OCED

Consiliul Uniunea
Europei Europeană
 CONCLUZII
• Investigarea criminalității informatice necesită coordonare, cooperare și măsuri
normative specifice la nivel internațional, întrucât doar elaborarea unei legislații
adecvate la nivel intern este, în acest sens, insuficientă.

• Cele mai relevante semne caracteristice ale infracțiunilor informatice sunt: legătura cu
alte genuri de infracțiuni, caracterul tehnologic avansat, nivelul înalt de latență,
caracterul bine organizat, profesional, transfrontalier și transnațional, aceste infracțiuni
fiind cele mai dinamice în evoluție, având costuri reduse pentru săvârșire,
caracterizându-se prin trăsături politice, extremiste și teroriste.

• Lipsa unui cadru normativ juridic internațional uniformizat, a diferitor strategii globale,
insuficiența instrumentelor internaționale de cooperare, reglementările confuze la nivel
național, complexitatea procedurii de cercetare a infracțiunilor informatice și necesitatea
unei pregătiri adecvate a organelor de urmărire penală și a specialiștilor în domeniu,
resursele financiare limitate în vederea cercetării acestor tipuri de infracțiuni, disperarea
victimelor și ezitarea lor de a apela la organele de drept, precum și vulnerabilitatea
internetului ca platformă complexă, creează impedimente serioase în activitatea de
urmărire penală și în atragerea infractorilor informatici la răspundere penală.