Proiect didactic – clasa a III-a B

Student: Corcaci-Marcu Ionuț

Astăzi vom vorbi despre:

și
 Nașterea Mântuitorului

https://www.youtube.com/watch?v=lSjt9bj3SGE

1. Unde S-a născut Domnul nostru Iisus Hristos?

2. Ce au făcut păstorii după ce au aflat de
Nasterea Mântuitorului?
3. Ce daruri i-au adus Pruncului?
4. Cine a mai aflat despre Nașterea
Mântuitorului?
5. Au ascultat magii porunca lui Irod?
 Sacrificarea porcului

 Pe 20 decembrie, în ziua de Ignat, are loc sacrificarea porcului.

Tradiţia este respectată mai ales în zonele rurale, unde totul se
desfăşoară conform unui ritual foarte bine pus la punct. Originile
acestei tradiţii datează din vremurile de dinaintea creştinismului şi
a fost acceptată ca o parte firească din viaţa comunităţii. Ignatul
are însă şi o însemnătate spirituală căci bucatele nu pot fi
consumate decât după ce au fost sfinţite de preot.
 Preparatele culinare

După un post cu folos duhovnicesc,în Ajun,  preotul vizitează gospodăriile și

sfințește bucatele gătite de gospodine. Abia în ziua de Crăciun oamenii se
pot delecta cu mancarea “de frupt”. La masă sunt poftiți colindătorii din
familie sau prietenii apropiați. Musafirii sunt serviți cu vin de casă sau țuică.
Meniul de sărbători include aperitive cu cârnați afumați, chișcă, slănină
afumată, tobă și diverse alte preparate realizate din purcelul proaspăt tăiat.
De asemenea, din meniu nu lipsesc ciorba de carne,  sarmalele, salata boeuf,
friptura, salata de hrean și sfecla roșie și desigur, pâinea copată în casă.
Gospodinele coc apetisanții cozonaci umpluți cu nucă și cremă de cacao, dar
și diverse tipuri de prăjituri, de la cornulețele cu povirlă până la nucile
umplute.
 Împodobirea casei și a bradului
Obiceiul de a împodobi bradul de crăciun a fost împrumutat din Europa apuseană.
Se presupune că ar aparţine lumii germane păgâne. Iniţial, la noi datina
împodobirii unui pom sau a unei ramuri verzi se întâlnea numai la nuntă  şi  la
moartea unui flăcău sau a unei fete mari. Ca obicei de Crăciun, împodobirea
bradului a fost practicată până la sfârşitul secolului al XIX-lea de nemţii care
locuiau la oraşe. După primul război mondial acest obicei s-a răspândit pe întreg
teritoriul ţării noastre.
La sat, în trecut,  gospodinele agățau în diverse locuri din casă busuioc, levănțică
sau mentă, cu scopul de a aduce noroc, de a parfuma încăperile și de a ține la
depărtare moliile. În zilele noastre, acestea au fost înlocuite de instalații luminoase
și diverse decorațiuni de Crăciun: beteală, spumă albă pentru vopsit geamurile,
diverși moși ce se agață la geam etc. 
Seara se împodobește bradul, aceasta fiind o activitate la care participă toată
familia, pe ritm de colinde. Unii utilizează cunoscutele bomboane pentru pom, în
vreme ce alții au renunțat la acest obicei. Indiferent de preferințe, un lucru este
cert: bradul este încărcat cu globuri, beteală și instalații frumos iluminate. Sub pom
se așează frumos cadourile, care se deschid abia următoarea zi, alături de familie.
 Colindele- o tradiție specifică Crăciunului
Când spunem sărbători de iarnă, de cele mai multe ori,
ne gândim la zăpada ce urmează să îmbrace totul în alb, la
mirosul de cozonac făcut de bunica în cuptorul din
cărămidă și la colindele, care completează
atmosfera de bucurie și emoție sufletească, pe care
abia așteptăm să le ascultăm și să le primim.
Lumea satelor ne-a oferit întotdeauna un exemplu
de tradiție și zestre spirituală. Acolo totul are altă
valoare, sărbătoarea Crăciunului este respectată cu
sfințenie de fiecare în parte, iar tinerii, cu mic, cu mare, au
datoria de a colinda pe la casele oamenilor, pentru a le ura
de bine și sănătate.
Aceste cântece deosebit de frumoase, colindele, au
menirea de a anunța Nașterea Mântuitorului, iar
colindătorii reprezintă chipul îngerilor care au
vestit Nașterea Domnului.

https://www.youtube.com/watch?v=qgauCUjeqDo&t=13s