TEMA 4: Bugetul si procesul bugetar

1. Caracteristica şi conţinutul Bugetului de stat

2. Sistemul bugetar al RM

3. Caracteristica generală a procesului bugetar

4. Deficitul bugetar
1. Document-program;
1. Caracteristica şi conţinutul Bugetului de stat

2. Act de previziuni;
3. Act de autorizare;
4. Act anual;
5. Act juridic;
6. Sistem de fluxuri financiare;
7. Instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii.
- Document-program, prin care statul prevede anual
mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor din
cadrul economiei publice;
- Act de previziuni, sub forma unui tablou evolutiv şi
comparativ a veniturilor publice, precum şi a
destinaţiilor acestora;
- Act de autorizare, prin care puterea executivă este
împuternicită de puterea legislativă să efectueze cheltuieli
şi să perceapă venituri în acord cu prevederile legale;
- Act anual, deoarece se elaborează anual, având
putere de acţiune pe parcursul unui exerciţiu financiar
(în RM corespunde cu anul calendaristic);
- Act juridic, prin care se prevăd şi se aprobă, prin lege,
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului sau ale
instituţiilor publice;
- Sistem de fluxuri financiare, prin care se exprimă
atât fluxurile financiare privind formarea resurselor
băneşti publice, cât şi fluxurile financiare ce se
degajă în procesul de gestionare al acestora;
- Instrument de politică a statului în domeniul
fiscalităţii, în sensul că, prin buget, se poate reflecta
politica fiscală propriu-zisă.
 Funcțiile Bugetului de stat

1. Controlul cheltuielilor, prin care este supravegheată execuţia bugetului de către

autorităţile publice care au conceput limitele şi condiţiile (Guvern, Parlament) şi chiar
în mod indirect, de către cetăţeni, care sunt atât finanţatori, cât şi beneficiarii bugetului;

2. Gestiunea eficace a activităţii publice, prin care executanţii se asigură de utilizarea

eficace a resurselor financiare;

3. Proiectarea activităţii statului, prin care obiectivele urmărite sunt formulate în

diferite programe alternative, însoţite de posibilităţile de finanţare.
 2.Sistemul bugetar al Republicii Moldova
Sistemul bugetar - include totalitatea fondurilor de mijloace băneşti ale organelor
administraţiei publice, constituite în scopul îndeplinirii funcţiilor ce le revin.
Sistemul bugetar este determinat de structura organizatorică a statelor care pot fi
de tip unitar sau de tip federal.
În statele de tip unitar (Franţa, Marea Britanie, Suedia) sistemul bugetar include:
1. bugetul administraţiei publice centrale;
2. bugetele locale.
În statele de tip federal (SUA, Canada, Rusia) sistemul bugetar include:
1.bugetul federaţiei;
2.bugetele statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale Federaţiei;
3.bugetele locale.
Conform prevederilor „Legii privind finantele publice si
responsabilității bugetar - fiscale” nr. 181 din  25.07.2014,
sistemul bugetar al RM (denumit buget public naţional)
include:

1. Bugetul de stat;
2. Bugetul asigurărilor sociale de stat;
3. Fondurile asigurării obligatorii de asisitență medicală;
4. Bugetele locale.
1. bugetulul de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de
finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor publice centrale,
cu excepţia funcţiilor proprii sistemului public de asigurări sociale şi
sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, precum şi pentru
stabilirea relaţiilor cu alte bugete;
2. bugetul asigurărilor sociale de stat – totalitatea veniturilor, cheltuielilor şi a
surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor şi gestionarea
sistemului public de asigurări sociale;
3. fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – totalitatea
veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru
realizarea funcţiilor şi gestionarea sistemului de asigurări obligatorii de
asistenţă medicală;
4. bugetele locale – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate
pentru realizarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale de toate nivelurile;
Bugetul public naţional reprezintă sinteza bugetelor
constituite în cadrul sistemului bugetar, cu excluderea
transferurilor interbugetare;
 Principii bugetare

1. Principiul anualităţii - bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an

bugetar;
2. Principiul unităţii monetare - toate operaţiunile de încasări şi plăţi
bugetare se exprimă în monedă naţională;
3. Principiul unităţii presupune:
- toate resursele şi cheltuielile autorităţilor / instituţiilor bugetare se
reflectă şi se efectuează exclusiv în/din bugetul de la care se
finanţează;
- resursele şi cheltuielile bugetelor formate în cadrul sistemului
bugetar se consolidează în bugetul public naţional;
4. Principiul universalităţii presupune:
• toate resursele şi cheltuielile bugetare se reflectă în buget în sume
brute.
• resursele bugetelor componente ale bugetului public naţional sînt
destinate finanţării tuturor cheltuielilor prevăzute în bugetele
respective, fără a stabili relaţii între anumite tipuri de resurse şi
cheltuieli;
5. Principiul balansării - orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile
bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de finanţare;
6. Principiul previzibilităţii şi sustenabilităţii - politica bugetar-fiscală şi
prognozele macrobugetare pe termen mediu, în baza cărora se
fundamentează bugetele anuale, se elaborează în conformitate cu
regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege şi se actualizează
periodic pentru a asigura stabilitate macroeconomică şi sustenabilitate
7. Principiul performanţei presupune:
• resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient şi eficace, în
concordanţă cu principiile bunei guvernări;
• bugetele se elaborează şi se raportează pe programe fundamentate pe performanţă;
8. Principiul transparenţei presupune:
• Proiectele de acte normative în domeniul finanţelor publice se supun consultării
publice.
• Bugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează în mod transparent, avînd la bază:
- procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar şi pe proceduri transparente;
- roluri şi responsabilităţi bine definite în procesul bugetar;
- informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului;
• Bugetele aprobate şi rapoartele privind executarea lor se fac publice;
9. Principiul specializării - bugetele se elaborează, se execută şi se raportează în baza unui
sistem unic de clasificaţie bugetară.
Clasificaţia bugetară, conform căreia se structurează bugetele,
cuprinde:
a) clasificaţia organizaţională;
b) clasificaţia funcţională;
c) clasificaţia programelor;
d) clasificaţia economică;
e) clasificaţia surselor.

Structura componentelor clasificaţiei bugetare şi metodologia de

aplicare se aprobă de către Ministerul Finanţelor şi se publică.
 Veniturile bugetare se formează din:
• impozite şi taxe;
• contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime de asigurări obligatorii
de asistenţă medicală;
• granturi pentru susţinerea bugetului şi pentru proiectele finanţate din
surse externe;
• alte venituri prevăzute de legislaţie.

Tipurile şi cotele impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare, modul de

administrare a acestora, precum şi delimitarea lor între componentele
bugetului public naţional se stabilesc şi se reglementează de Codul fiscal şi
de alte acte legislative.
 Cheltuielile bugetare

• Cheltuielile bugetare sînt determinate de alocaţiile bugetare

specificate în legile/deciziile bugetare anuale şi includ cheltuieli de
personal, prestaţii sociale, cheltuieli de bunuri şi servicii, subvenţii
şi transferuri, dobînzi, cheltuieli destinate formării activelor fixe şi
alte cheltuieli prevăzute de legislaţie.
• Cheltuielile bugetare se efectuează doar prin intermediul
autorităţilor/instituţiilor bugetare.
• Delimitarea cheltuielilor între componentele bugetului public
naţional se efectuează în funcţie de competenţele şi
responsabilităţile financiare prevăzute de legislaţie.
 Sursele de finanţare se formează din:

• operaţiuni cu instrumente ale datoriei;

• operaţiuni aferente vînzării şi privatizării patrimoniului public;
• operaţiuni cu soldurile în conturile bugetului;
• alte operaţiuni cu activele financiare şi cu datoriile bugetului.

Plafonul datoriei de stat şi cel al garanţiilor de stat la sfîrşitul anului bugetar se

aprobă prin legea bugetului de stat pe anul respectiv.

Plafonul datoriei unităţilor administrativ-teritoriale şi cel al garanţiilor autorităţilor

administraţiei publice locale la sfîrşitul anului bugetar se aprobă prin decizia
bugetară pe anul respectiv, în condiţiile Legii privind finanţele publice locale şi ale
Legii cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.
3. Caracteristica generală a procesului bugetar
Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni
integrate coerent şi orientate spre acelaşi scop, care derulează stadial,
fiind aşezate într-un orar strict şi bine determinat.

Procesul bugetar reprezintă un ansamblu de operaţii care se succed

anual şi privesc elaborarea proiectului de buget, examinarea şi adoptarea
legii bugetare anuale, execuţia bugetului, încheierea şi aprobarea
contului de execuţie bugetară, precum şi controlul bugetar.
 Procedura de elaborare a bugetului de stat include următoarele
etape:

- în termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finanţelor prezintă

Guvernului proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor;

- până la 1 octombrie a fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului:

• proiectul legii bugetare anuale pentru anul bugetar viitor şi nota
explicativă;
• lista modificărilor în legislaţie, care rezultă din proiectul legii bugetare
anuale
Examinarea şi adoptarea Legii bugetare anuale de către Parlament

Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă
Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta.

Comisiile permanente ale Parlamentului examinează proiectul legii bugetare

anuale în condiţiile stabilite de Parlament şi prezintă avizele la proiectul legii
bugetare anuale Comisiei pentru buget şi finanţe. În baza avizelor Comisia
pentru buget şi finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra
proiectului legii bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului.
Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale, de regulă, în trei
lecturi .
 Executarea Bugetului de stat

Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.

În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor:

solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare, precum şi cele ale instituţiilor subordonate;

întocmeşte repartizările lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală şi de alte acte legislative.

În termen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor aprobă repartizarea
lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificării bugetare.

În execuţia părţii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurg succesiv patru etape: angajarea, lichidarea,
ordonanţarea şi plata.
Execuţia părţii de venituri a bugetului de stat presupune parcurgerea a patru etape, care se referă la: aşezarea
impozitelor, lichidarea, emiterea titlului de percepere a impozitelor şi perceperea propriu-zisă a acestora
Încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară

Execuţia bugetului de stat presupune înregistrarea contabilă a veniturilor şi a

cheltuielilor, precum şi a încasărilor şi a plăţilor aferente acestora.

Aceste înregistrări sunt concretizate în dările de seamă contabile trimestriale

şi pentru întregul exerciţiu bugetar anual, pe care ordonatorii principali de
credite bugetare au obligaţia să le întocmească şi să le depună la Ministerul
Finanţelor.

Contul general anual de execuţie bugetară reflectă totalitatea operaţiunilor

privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetului de stat.
 Controlul bugetar

Controlul asupra executării bugetului de stat reprezintă o etapă a procesului bugetar a cărei necesitate se
fundamentează pe restricţiile ce trebuie luate în considerare în alocarea pe destinaţii şi utilizarea resurselor
bugetare.

Conform noii concepţii privind controlul de stat, controlul financiar de stat în Republica Moldova se
exercită de către:

- Parlament, prin intermediul Curţii de Conturi;

- Guvern, prin intermediul Departamentului Control Financiar şi Revizie pe de lângă Ministerul Finanţelor;

- Firme de Audit, întemeiate în baza legislaţiei respective.

Execuţia bugetului de stat este supravegheată de către Curtea de Conturi care apreciază legalitatea şi
oportunitatea operaţiunilor financiare realizate.
 4. Deficitul bugetar
Execuţia bugetară, într-o anumită perioadă, se poate prezenta în una
din următoarele trei situaţii:
- deficitară – în cazul când cheltuielile depăşesc veniturile sau încasările
bugetare realizate;
- echilibrată, atunci când cheltuielile sunt egale cu venituile prevăzute;

- excedentară, când veniturile realizate în perioada respectivă sunt mai mari ca

cheltuielile.
 În ţările cu economie dezvoltată deficitele bugetare sunt
în jurul 2-3,5% din PIB.

În ţările în tranziţie deficitele bugetare sunt în general mari de 4-5% din PIB ele fiind generate
de:
- scăderea continuă a nivelului producţiei;

- creşterea ratei inflaţiei mult peste limitele admisibile;

- creşterea cheltuielilor bugetare prin asumarea de către guvern, în totalitate sau parţial, a
cheltuielilor sociale;
- creşterea datoriei publice.
În RM sursele de finanţare a deficitului bugetar se împart în:

1. Surse interne, care includ: împrumuturile BNM, împrumuturile

acordate de alte instituţii financiare, venituri de la vînzarea hîrtiilor de
valoare de stat, alte împrumuturi, mijloace depuse la bănci în conturi
depozitare, diferenţa dintre cursul de schimb la sursele valutare,
mijloace din privatizarea patrimoniului de stat;

2. Surse externe, care includ: împrumuturile contractate de la alte state

şi organizaţii internaţionale, alte împrumuturi.