Revoluția din Imperiul Habsburgic

Proiect realizat de: Moraru Otilia, Mosneagu

Antonia,Nichifor Codrin,
Ruscanu Maria, Rusu
Ingird, Sauciuc Demetra

Clasa a X-a A
 În primăvara anului 1848, revoluțiile au cuprins întregul continent
al Europei, începând din ziua de 24 februarie când regele Franței,
Ludovic, a fost detronat și s -a impus republica și pâna la revoluțiile
din Bavaria, Prusia, Italia și toate teritoriile habsburgice. În Imperiul
Habsburgic, primul semn că furtuna era pe cale să izbucnească a
apărut nu în Austria, ci în Ungaria. La 3 martie, Lajos Kossuth, lider
al mișcării naționaliste ungare, a pronunțat un discurs
impresionant. El a cerut să se acorde Ungariei dreptul de
autoguvernare prin constituirea unui nou parlament la Budapesta.
La vremea aceea nu a cerut separare sau independență, dar
proiectul său de reforme viza transformarea împăratului intr-o
simplă marionetă.

Lajos Kossuth
Cele 12 puncte ale revoluției
Ce dorește națiunea maghiară:
Să fie pace, libertate și înțelegere
1. Dorim libertatea presei, desființarea cenzurii
2. Guvern independent în Buda-Pesta
3. Adunare Națională anuală la Pesta.
4. Egalitate în fața legii în chestiunile civile și religioase.
5. Gardă națională.
6. Plata dărilor de toți deopotrivă.
7. Desființarea iobăgiei.
8. Curte cu juri, pe baza egalei reprezentativități.
9. Bancă Națională.
10. Armata să depună jurământul pe Constituție, militarii maghiari să nu fie
duși în afara țării, militarii străini să părăsească țara. Exemplar tipărit al celor 12 puncte
11. Deținuții politici de stat să fie eliberați.
12. Uniune.
 Începutul fazei triumfătoare a revoluției a reprezentat-o demisia
cancelarului Metternich, monarhia intrând într- o fază defensivă. Ulterior
maghiarii, încearcă să pună presiune tot mai mare, printr- o listă de
reforme printre care :
• neamestecul în sistemul de educație,
• libertatea presei,
• judecarea cauzelor de către un juriu.
Kossuth a vrut desființarea Serbiei, gandindu-se ca aceasta va atrage
țărănimea . Aceste idei au atras nemulțumirea unor grupuri de slavi sudici,
pentru că acele idei consemnate, numite Legile din Aprilie privilegiau doar
pe maghiari, iar acei slavi trebuiau să vorbească limba maghiară pentru a
avea drept de vot.
Tot nemulțumiti erau și croații față de dominația maghiară. Căderea
de la putere a lui Metternich este catalogată adesea drept Prima revoluție
de la Viena. La 15 mai, a mai avut loc o altă revoltă populară care poate fi
considerată o a doua revoluție. Cauza revoltei a fost nemulțumirea
generalizată provocată de publicarea la 25 aprilie a noii constitutii promise. Klemens von Metternich
Pillersdorf, Ministrul de interne, nu a ținut cont de starea de spirit a
populației, redactând un proiect constituțional care era prea conservator
pentru a întrunii aprobarea opiniei publice.
 Cehii și italienii își doreau și ei parlamente
naționale si suveranii proprii. Acest ministru de interne
a oferit un parlament imperial, în care fiecare grup
naționat îsi putea trimite reprezentanți. Nemulțumirea
acestei noi constituții a făcut ca mulțimea să se adune
a doua oară în fața palatului de la Hofburg, împăratul
Ferdinand fiind nevoit să cedeze din nou și le promite
un nou proiect de constituție.
De teama, împăratul fuge la Innsbruck, autoritatea
guvernamentala a revenit din nou constitutului
Comitet al Salvării Publice prezidat de dr. Fischof.
Soarta împăratului era de acum în mâinile singurului
grup care putea de fapt pune capăt revoluției și anume
Ferdinand I al Austriei
armata. n. 19 aprilie 1793, Viena – d. 29 iunie 1875, Praga
Recucerirea Cetății Budei de către armata revoluționară maghiară. Pictură de Than Mór
 Prima înfrangere importantă pentru revoluție a fost la Praga. Cehii
cerând un Parlament național, au primit doar promisiuni vagi.
Ocuparea într-un eșalon de armată, ca ofițer sau grad mai înalt era
interzis vorbitorilor de limba cehă.
La 12 iunie au loc confruntări la Praga, unde la un protest al unor
muncitori în șomaj din cauza unui nou mecanism, care nu aveau
legatură cu începerea unei revoluții, li s-au alăturat și studenții radicali.
Comandantul armatei imperiale, Windischgraetz bombardează orașul,
reușind să înăbușească mișcarea națională cehă.
În Italia, la vestea morții lui Metternich, s-au declanșat revolte
naționaliste la Veneția și Milano. Aceasta a fost si aici înăbușită de
Radezky, dupa ce cucerește orașul Milano și asediază Viena. A treiea
revoluție vieneză a avut loc la sfarșitul lunii august, unde străzile s -au
umplut de proteste din cauză nerezolvării problemei șomajului. Dr.
Fischof a încercat ulterior acestei revolte sa facă Ateliere Naționale,
unde munca urma să fie plătită. Atelierele s-au dovedit a fi prea
costisitoare, iar dr. Fichof a acceptat cu greu să reducă normele plătite,
fapt ce a cauzat revolta.
În septembrie armata generalului croat Jellacic atacă ungurii, zdrobindu-i în bătălia de la
Vilagos , în 1849 reușind și aici ca armata să-și facă datoria. Un merit mare pentru
înfrângerea maghiarilor, l-a avut și armata rusă venită să ajute Imperiul Habsburgic.
Cauze ale revolutiilor:
 Sporul demografic.:Creșterea populației în Imperiul Habsburgic în secolul al XIX- lea a
dus la supraaglomerarea orașelor, unde au apărut probleme sociale cum ar fi criza de
alimente.
 Criza agrara: în primi 3 ani înaintea revoluțiilor , recoltele au fost dezastruoase, fie din
pricina inundațiilor, fie din pricina molimei cartofului. În Ungaria a apărut molima la
vite, care a decimat efectivele existente.
 Somajul: Din cauza a prea multor șomeri și creșterea tot mai mare a prețulrilor
alimentelor a generat o mulțime de nemulțumiri.(ritmul lent al industrializării)
 Revolta clasei mijlocii și a clasei superioare . Din aceste două clase proveneau liderii
revoluțiilor. Clasa mijlocie cuprindea jurnaliști, profesori universitari, avocați; influenta
naționalismului și liberalismului.
 Într-un imperiu cu cel puțin 11 naționalități, oricât ar fi încercat Metternich să nu se
răspândească aceste idei, ele tot s-au perpetuat mai ales în rândul italienilor, cehilor și
ungurilor. Aceste 3 națiunii aflate sub Imperiu, aveu obiective diferite. Dacă ungurii și
italienii aveau de gând să se rupă de imperiu, cehii aveau ca obiectiv rămânerea sub
imperiul, dar voiau o formă de autoguvernare.
Consecinte:
 Principala consecință în imperiu a fost desființarea Serbiei. Clasa mijlocie din imperiu,
după revoluțiile din 1848 a cedat, lăsând puterea în mâinile nobilimii austriece.
Tânărul Franz Joseph si-a dat seama ca adevărata putere a imperiului este armata. În
anul 1848 Transilvania se afla sub stăpânirea Imperiului Austriac. În contextul
revoluţionar apărut în acest an în întreaga Europă, Ungaria aflată şi ea sub aceeaşi
stăpânire habsburgică decide să îşi proclame independenţa. Ungurii din Ardeal, văzând
atitudinea Ungariei, doresc să unească Transilvania cu Ungaria . Ei declară în Dietă că
în Ardeal există o singură naţiune, cea maghiară, şi declară uniunea Ardealului cu
Ungaria, fără să ţină cont de dorinţele şi protestele celorlalte naţiuni din Transilvania,
românii şi saşii .

Franz Joseph
 Era normal ca în asemenea condiţii să se ajungă la război civil, formându-se două
tabere opuse. De o parte se aflau ungurii din Ungaria şi Ardeal, care doreau formarea
unei Ungarii mari, iar de cealaltă parte se aflau austriecii care îşi vedeau ameninţat
imperiul şi saşii şi românii care îşi vedeau amenintata fiinta nationala.
 Luptele între cele două tabere încep în vara anului 1848 şi vor dura până în vara anului
1849 , când armata şi insurgenţii unguri sunt înfrânţi de trupele austro -ruse care au
beneficiat de un deosebit de important ajutor din partea românilor, mai ales a moţilor
condusi de Avram Iancu (1824-1872), din muntii Apuseni.
Avram Iancu Adunarea de la Alba
Iulia
Bibliografie
 ro.scribd.com 
 materialedeistorie.com 
 enciclopediaromaniei.ro
 www.historia.ro 
 ro.wikipedia.org