Sunteți pe pagina 1din 19

Coordonator

OLTEANU MARILENA
Absolvent
GUZENCU M. RAMONA
FARINGITA ACUTĂ
Denumită şi catar faringian acut, faringita acută apare pe un fond
imunitar scăzut şi se poate complica cu o suprainfecţie bacteriană şi
reprezintă una din cele mai frecvente afecţiuni pentru care copilul este
consultat de medicul pediatru. Mulţi agenţi virali şi bacterieni sunt capabili
să determine o faringită acută, fie ca o entitate separată fie cî o parte a
unei afecţiuni generalizare.
DEFINIŢIE
Faringita acută este caracterizată prin inflamaţia acută a faringelui,
interesând inelul limfatic al acestuia cuprinzând întreg orofaringele,
inclusiv amigdala faringiană şi uneori lueta, cu o parte din vălul palatin.
Această afecţiune poate surveni ca un proces de sine- stătător sau
poate însoţi unele boli infecţioase generale. Această afecţiune este rară
sub vârsta de un an dar ating frecvenţa maximă între 5 şi 14 ani, la
această grupă de vârstă putând ajunge anual la sute de mii de cazuri în
ţara noastră.
Strategiile de diagnostic şi tratament ale faringitelor sunt dirijate în
scopul diferenţierii copiilor cu faringite virale , care nu beneficiază de
terapia antimicrobiană, de copii eu faringită cu streptococ din grupa A P-
hemolitic care beneficiază de terapia antimicrobiană.
Efectuarea acestei diferenţieri este crucială în încercarea de a stabili o
corectă utilizare a terapiei antimicrobiene la copii.
ETIOLOGIE
Ca etiologie posibilă a faringitelor acute aceasta poate fi multiplă, virală
sau bacteriană. Virusurile sunt cele mai frecvente cauze ale faringitei
acute la copil, iar în această categorie sunt cuprinse adenovirusurile,
virusurile gripale şi paragripale, virusul Coxsackie B,
Virusul Herpes simplex sinţial respirator, virusul Epstein-Barr şi
citomegalovirus.
In cazul faringitei acute cu virusul Epstein-Barr, afecţiunea este
asociată adeseori cu alte manifestări clinice de mononucleoză infecţioasă
manifestată cu splenomegalie şi limfadenopatie generalizată.
EPIDEMIOLOGIE
Ca morbiditate cele mai multe cazuri de faringită apar în lunile reci
ale anului, când virusurile respiratorii ( rinovirusuri, coronavirusuri,
virusurile gripale şi adenovirusurile ) sunt prevalente.
Extinderea infecţiei la membrii unei familii este o manifestare
proieminentă a epidemiologiei celor mai mulţi agenţi patogeni, copiii
fiind rezervorul major al infecţiei.
Faringita cu streptococ din grupa A beta- hemolitic este în principal
o boală a copiilor între 5 şi 14 ani, iar în zonele cu climă temperată
apare în mod frecvent iarna şi la începutul primăverii.
În cazul infecţiei cu Neisseria gonorrhoeae care determină faringita
gonococică aceata este apanajul adolescenţilor activi sexual şi adulţilor,
tineri. Calea obişnuită a infecţiei este contactul sexual orogenital cu un
partener sexual deja infectat. Abuzul sexual trebuie considerat în cauză
dacă se izolează Neisseria gonorrhoeae din faringele copilului în
perioada prepubertarâ.
SIMPTOMATOLOGIE
Faringita acută prezintă unele caracteristici clinice şi modele
epidemiologice.
In cazul pacienţilor cu faringită streptococică grup A beta-
hemolitic, aceştia prezintă în mod frecvent dureri „ în gât ” (în
general cu debut brusc ), disfagie severă la deglutiţie şi febră.
Pot fi prezente cefaleea, greţurile, vărsăturile şi durerile
abdominale.
La examenul clinic se evidenţiază existenţa eritemului
faringo-amigdalian tipic , cu sau fără exudat, durere şi
sensibilitate locală şi mărirea de volum a ganglionilor
cervicalianterior.
Alte manifestări clinice includ:
-luetă tumefiată, roşie, cărnoasă;
-escoriaţii narinare, în special Ia sugari;
-peteşii hemoragice la nivelul palatului ( pete purpurice ici,
rotunde, bine delimitate);
-rash scarlatiniform.
FORME CLINICE
In funcţie de gravitatea bolii, se pot distinge următoarele forme clinice
de manifestare a faringitelor acute:
-FORMA GRAVĂ ( severă ) manifestată prin febră, enantem şi
exudaţie faringiană. Boala debutează brusc, cu febră 39-40° C, disfagie
şi alterarea stării generale. Se pot asocia uneori vărsături, cefalee,
ameţeli, depozite pultacee sau chiar false membrane pe amigdale.
Subangulomandibular, se palpează ganglionii hipertrofiaţi, dureroşi
( adenită satelită). în jur de 90% dintre formele grave de faringită se
datorează streptococului beta- hemolitc şi doar 10% sunt produse de
alte bacterii patogene sau, în cazuri rare, de unele virusuri.
-FORMA MEDIE se caracterizează printr-o simptomatologie mai
puţin impresionantă, respectiv febră 38°C, enantem - congestie faringo-
amigdaliană neînsoţită de exudat, disfagie şi stare generală relativ
bună. în jumătate din numărul cazurilor etiologia este streptococică
(dată de Streptococcus pyogenes ), restul formelor clinice medii de
faringită recunosc o etiologie virală şi se pot însoţi de disfonie,
conjunctivită, rinoree.
-FORMA UŞOARĂ evoluează cu subfebrilitate sau chiar afebrilitate.
Enantemul poate fi singurul simptom prezent, acesta asociindu-se
uneori cu disfagie şi tuse. Etiologia este virală în 85% din cazuri şi
bacteriană în 15% din cazuri.
STUDIU DE CAZ
Nume :Dumitrescu
Prenume: Cornel
Varsta :8 ani
Sex: masculin

MOTIVELE INTERNĂRII:
‒ Febră ridicată;
‒ Dureri în gât cu disfagie;
‒ Agitaţie;
‒ Ganglionii inflamaţi la nivelul gâtului
‒ Dispnee, senzaţie de sufocare
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: ‒ Faringită acută
Istoricul bolii: Boala a debutat în urmă cu 2-3 zile. Pacientul este adus la
Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţa Tulcea cu febră
ridicată, dureri în gât cu disfagie, agitaţie, gangiloni inflamaţi la nivelul gâtului,
dispnee cu senzaţie de sufocare şi a fost examinat de medicul primar O.R.L.
PLAN DE INGRIJIRE
NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
manifestata prin :
-Respiratie inadecvata prin deficit
-Procesul inflamator datorat afectiunii
-Dispnee si senzatie de sufocare
Obiective
Pacientul sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie.

Pacientul sa prezinte mucoase umede si integre.


INTERVENŢII
-Am aerisit salonul si am asigurat un mediu ambiant corespunzator
-Linistesc pacientul prin discutii si sfaturi in ceea ce priveste starea sa
-Masor respiratia pacientului , TA si pulsul si notez valorile in foaia de
temperatura
-Asez pacientul in pozitie semisezanda pentru a facilita respiratia
-Pregatesc psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici
-Recoltez sange pentru examenele de laborator
-Recoltez exudatul faringian la solicitarea medicului
-Insotesc pacientul la Radiologie pentru efectuarea Rx-ului pulmonary
-Administrez medicatia prescrisa de medic Penicilina G 1mil. La 24 de ore
in solutie perfuzabila de Glucoza 5% I.V. Vitamina C - 3 comprimate pe zi
Metronidazol - 3 comprimate pe zi.
EVALUARE
Pacientul urmeaza recomandarile facute .
Respiratia s-a ameliorat.
NEVOIA DE A BEA SI A MANCA manifestata prin:
-Alimentare si hidratare inadecvata prin deficit
-Procesul inflamator datorat afectiunii
-Disfagie, hidratare ineficienta, inapetenta
OBIECTIV
-Pacientul sa respecte regimul alimentar hipercaloric si bogat in fructe
si legume impus pe toata durata spitalizarii
-Pacientul sa se hidrateze corespunzator
INTERVENŢII
-Explic pacientului ca este necesara respectarea regimului alimentar
pentru vindecarea bolii
-Sfatuiesc familia pacientului sa-I aduca alimente conform regimului
EVALUARE
Pacientul s-a alimentat consumand tot ce i s-a oferit la masa.
Pacientul s-a hidratat corespunzator .
Pacientul a inteles recomandarile facute si respecta regimul alimentar
impus.
NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI manifestata prin :
-Somn ineficient si insuficient
-Procesul inflamator datorat afectiunii
-Transpiratii nocturne, somn ineficient si insuficient prin incapacitatea
de a adormi, incomoditate si discomfort, oboseala
OBIECTIV
-Pacientul sa aiba un somn linistit si eficient cantitativ si calitativ
-Pacientul sa prezinte o stare de bine fizic si psihic
INTERVENŢII
Observ si notez calitatea si orarul somnului
Asigur conditii de microclimat adecvat prin aerisirea salonului, liniste,
temperatura optima si respectarea orarului de administrare a medicatiei
Antrenez pacientul in mici activitati zilnice pentru a se putea odihni
pe timpul noptii
Observ daca pacientul doarme pe timpul zilei si notez numarul de
ore
Supraveghez somnul nocturn si observ daca pacientul este agitat
sau prezinta insomnia
Invat pacientul tehnici de relaxare, exercitii respiratorii
EVALUARE
Pacientul si-a imbunatatit calitativ somnul nu, nu s-a mai trezit in
timpul noptii
Faciesul pacientului este mult mai bun, mai odihnit
NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE manifestata prin:
-Dificultatea de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-Procesul inflamator datorat afectiunii


-Febra, tegumente calde si umede
OBIECTIV
Pacientul sa aiba temperatura corpului in limite fiziologice in decurs
de 24 de ore
Pacientul sa aiba o stare de confort si o stare de bine fizic si psihic
INTERVENŢII
Recomand pacientului sa stea in repaus la pat cat mai mult posibil, in
special pe perioada febrila
Recomand pacientului sa consume cat mai multe lichide pentru a-i
scadea temperatura
Schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie si ii
asigur igiena corespunzatoare
Recomand familiei sa ii aduca lenjerie de corp lejera si o schimb de
cate ori este nevoie
Aplic pe fruntea pacientului comprese cu apa rece
Incalzesc pacientul in caz de frisoane prin acoperirea sa cu doua
paturi
Aerisesc salonul de 2 ori pe zi
Masor temperatura si o notez in foaia de temperatura
EVALUARE
Pacientul transpira in continuare, iar temperatura corpului a scazut
apropiindu-se de limita normala.
Pacientul a consumat 1 litru de lichide si a eliminat 350 ml. de
urina.
Transpiratiile pacientului s-au mai redus desi tegumentele si
mucoasele sunt in continuare usor umede.
NEVOIA DE A COMUNICA manifestata prin :
-Dificultatea de a comunica la un nivel satisfactor
-Varsta si procesul inflamator datorat afectiunii
-Comunicare ineficienta, anxietate si neliniste, tendinta la izolare
OBIECTIV
Pacientul sa beneficieze de mijloace de comunicare adecvate
capacitatilor sale
INTERVENŢII
Explorez posibilitatile de comunicare ale pacientului si prin
intermediul mamei obtin informatii cu privire la starea sa
Familiarizez pacientul cu mediul de spital si asigur o stare de
securitate si liniste
Incerc sa linistesc pacientul vorbindu-I calm, fara a-l contrazice sa a
ridica tonul
Asigur mijloace de comunicare conform posibilitatilor pacientului
EVALUARE
Pacientul colaboreaza, se simte mai bine, este echilibrat
EVALUARE FINALĂ
Evoluţie favorabilă. Pacientul a respectat cu stricteţe tratamentul,
participând activ la toate îngrijirile primite, având o conduită în deplină
concordanţă cu obiectivele stabilite în planul de îngrijiri şi prezintă la
externare redresare clinică.
Respiraţia este în limitele fiziologice vârstei. Disfagia s-a remis.
Faringele prezintă coloraţie normală.
Ameliorat.Se externează cu recomandările de a urma tratament
cu Ospen 500mg. I comprimat la 12 ore timp de 14 zile, Vitamina C - 3
comprimate pe zi si antipiretice în caz de nevoie. Va reveni la control
după 14 zile.
Va repeta exudatul faringian după 3 luni.