Sunteți pe pagina 1din 46

Corpii straini ai foselor nazale.

Litiaza nazală. Rinite acute şi cronice nespecifice; rinita acuta, coriza acută banală
a sugarului; rinita catarală cronică, rinita cronică hipertrofică, rinita atrofică
banală, ozena.
Rinitele acute şi cronice specifice; rinita heredo-sifilitică, rinita difterică, rinita
gripală, rujeolică, scarlatinoasă, tuberculoza nazală, sifilisul nazal, scleromul,
lepra nazală
Corpii straini ai foselor nazale
Exogeni :patrund accidental in fosa nazala mai ales la copii
mici si rareori la adulti, la perversi sau cei cu tulburari
psihice. Sunt foarte variati, samburi, margele bilute,
fragmente de jucarii, baterii etc.
Endogeni : sunt rari apar la adult si datorita structurii calcare
se numesc rinoliti. Se intalnesc la cei care lucreaza in cariere
sau industria cimentului.
Clinic – odata patruns in fosa nazala, corpul strain produce
un sindrom acut de obstructie nazala cu senzatie de
mancarime sau usoara durere, stranut, hidroree si lacrimare
unilaterala.
Rinoscopia anterioara sau fibroscopia nazala pune in
evidenta corpul strain, fixat de obicei intre capul cornetului
inferior si sept.
Corp strain FN stg
• Evolutia corpilor straini nazali difera dupa momentul
depistarii si natura lor. Extrasi imediat corpii straini nu
provoaca tulburari morfofunctionale dar daca sunt
necunoscuti sau neglijati in fosele nazale, vor irita
mucoasa, se pot hidrata prin absorbtia secretiilor
nazale ,se pot suprainfecta sau se acopera cu un
depozit calcaros si vor genera in timp un rinolit.
• Rinoreea mucpurulenta unilaterala si mai ales fetida,
va sugera prezenta unui corp strain nazal neglijat.
Tratamentul corpilor straini nazali
• La copilul mai mare si cooperant se poate incerca obstructia digitala a narii libere si
apoi copilul isi va sufla nasul cu putere, in cazul corpilor straini exteriorizati –partial
se poate apasa usor aripa nazala de partea afectata cu expulzia corpului strain.
• Tratament in absenta unui mediu spitalicesc si in lipsa oricarui instrument la
indemana se poate utiliza metoda numita “mother’s kiss,, la cei mici, care consta
in obstructia fosei libere si insuflatia de aer prin gura copilului, manevra care poate
realiza expulzia corpului strain nazal.
• In mediul de specialitate, dupa aspirarea secretiilor se poate extrage corpul strain
cu o sonda Fogarty cu balonas sau cu un stilet butonat curbat, a carui varf se
introduce deasupra si indaratul corpului strain, se apasa usor spre planseul fosei si
se va tractiona inainte. Copilul trebuie bine imobilizat de catre un ajutor deoarece
exista riscul impingerii corpului strain in faringe si apoi acesta poate fi aspirat in
laringe sau trahee cu aparitia sindromului de insuficienta respiratorie acuta de tip
superior si exitus . Corpii straini voluminosi (proiectile, etc,), beneficiaza de
interventii chirurgicale laborioase.
Rinitele acute
rinita acuta banala (coriza/guturaiul)
• Apare la toate varstele si are caracter epidemic.
• Agentul etiologic este virusul corizei (Dochez) la
care se adauga suprainfectia cu flora banala din
fosele nazale dar mai pot interveni si alte virusuri
(adeno, mixovirusuri, C.C.A., enterovirusuri).
• Factorii favorizanti sunt reprezentati de frig,
umezeala, schimbari bruste de temperatura,
atmosfera poluata, organisme cu rezistenta
scazuta.
• Simptomatologia generala este discreta : cefalee, subfebrilitate,
frison, astenie, congestie conjunctivala, tuse.
• Local – obstructie nazala, senzatie de uscaciune, stranut, hipoosmie,
apoi se instaleaza rinoreea la inceput seroasa apoi muco-purulenta.
• Rinoscopia anterioara (R.ant) evidentiaza – congestia difuza a
mucoasei nazale, tumefactia cornetelor inferioare si prezenta
secretiilor nazale. Dupa 7-8 zile de evolutie guturaiul dispare dar pot
apare si forme cronicizate sau complicatii ca : otite, sinuzite, faringo-
traheo-bronsite.
• Tratament : antitermice (aspirina, paracetamol), vitamine, local
sprayuri care contin substante vasoconstrictoare , dar fara a abuza
datorita riscului de tahifilaxie ( Bixtonim, Nazonex, Rinofug, etc),de
asemenea, aerosoli, inhalatii.
Rinitele sugarului

•Pot fi grave deoarece compromit hematoza si alimentatia sugarului. Infectarea mucoasei


nazale poate avea loc in timpul pasajului prin filiera genitala a mamei.
•Rinita banala
•Desi are aceleasi cauze ca la adult, este mai putin benigna deoarece sugarul se adapteaza
greu la respiratia bucala. Obstructia nazala creeaza dificultati la supt si deglutitia
secretiilor mucopurulente determina tulburari digestive in plus inflamatia tesutului
limfatic rinofaringian determina cresterea secretiilor nazale.
•Simptomatologia – este mai intensa cu febra pana la 40 grade, respiratie zgomotoasa,
uneori cu apnee in somn.
•Local – pot apare eroziuni narinare
•Complicatii – conjunctivite, otite acute, adenoidite, spasme laringiene, bronsite,
bronhopneumonii, fenomene dispeptice.
•Tratament – toaleta prin aspirare a secretiilor nazale (para de cauciuc cu varf efilat,
aspiratoare pentru sugari, batista sugarului). Vasoconstrictoarele vor fi utilizate cu multa
prudenta (risc de spasm vascular cerebral), fiind inlocuite cu ser fiziologic caldut.
Rinitele septice
Rinita purulenta citrina
• Apanajul nou-nascutului este produsa de stafilococi proveniti
din ragadele mamelonare sau mastita mamei. Apare la 3-7 zile
de la nastere cu rinoree muco-purlenta ce se usuca, tapetand
narile si buza superioara cu cruste galbene (aspect de galbenus
de ou sau coaja de lamaie), care poate duce la ulceratii locale.
• Starea generala este afectata, stafilococia se poate extinde la
plaman.
• Tratament- antibioterapie masiva pe cale locala si generala.
• Rinita streptococica are tablou clinic asemanator.
• Rinita meningococica se poate complica cu pneumonie sau
meningita.
Rinitele acute specifice
Sugar si copilul mic
• Rinita gonococica – este insotita de conjunctivita gonococica
iar mucoasa nazala este infectata in timpul travaliului.
• Semnele clinice apar dupa 2-3 zile de la nastere si se
manifesta prin : obstructie nazala, rinoree muco-purulenta
verzuie, tumefierea buzei superioare, ulceratii ale mucoasei,
stare toxico-septica.
• Profilaxia se face prin instilarea nazala de Protargol 1% sau
Nitrat de argint 1%, imediat dupa nastere.
• Tratamentul se realizeaza cu antibiotice pe cale generala la
interval de 3 ore timp de 4-5 zile. Netratata duce la
septicemie.
Rinita sifilitica
• Este manifestarea sifilisului congenital precoce. Apare la 3
saptamani dupa nastere ca o rinita persistenta cu rinoree muco-
purulenta si sanguinolenta fetida, ragade profunde ale narinelor si
buzaei superioare.
• Manifestari cutanate – pemfigus palmo-plantar (afectiune
autoimuna cu aparitia de vezicule pe piele), sifilidele cutanate sau
buco-linguale, hepato-splenomegalie.
• Diagnosticul se confirma serologic.
• Evolutia – poate fi grava cu necroze osoase si cartilaginoase
urmate de cicatrici dezastruoase (“nasul in sa” , perforatii,
stenoze).
• Tratamentul apartine medicului dermatolog.
Rinita difterica
• Difteria, afectiune produsa de Corynebacterium
diphtheriae,care produce o toxina bacilul LOEFFLER
(diphthéra = suluri de piele, Numele a fost dat după
pseudomembranele difterice care apar pe mucoasele distruse
de boală.. Apare mai frecvent intre 2 -6 ani, se manifesta ca o
rinita persistenta cu secretii sero-sanguinolente si adenopatie
subangulo-mandibulara la un copil febril,palid, tahicardic.
• Obiectiv – false membrane alb-cenusii in fosele nazale.
• Diagnosticul se stabileste bacteriologic.
• Tratamentul trebuie instituit precoce, antibiotice (penicilina,
eritromicina) si vaccinare obligatorie DTP.
Rinitele la copilul mare si adult
Rinita gripala
• Se intalneste in timpul epidemiilor.
• Bolnavii prezinta o stare gripala caracteristica cu
febra, frison, cefalee, dureri oculare, uscaciune
nazala si faringiana, obstructie nazala si rinoree
seroasa ce devine rapid muco-purulenta,
frecvent apare si epistaxisul.
• Complicatii – anosmii, uneori definitive prin
leziuni nervoase.
• Tratamentul este cel al gripei.
Rinita rujeolica
• Se manifesta ca un catar oculo-rino-faringian, ce
confera copilului aspectul “plangaret”. Epistaxisul
poate apare si in aceasta forma de rinita.
• Rinita scarlatinoasa
• Succede anginei si apare in formele ei grave. Este
de aspect purulent.
• Rinita variolica
• Determina epistaxisuri masive datorita ulceratiilor
mucoasei.
Rinita micotica
• Produsa in special de Candida, se intalneste la
copii cu dispepsii prelungite sau cu tratamente
indelungate cu antibiotice. Contaminarea se
poate face si cu ocazia innotului in piscina.
• R.ant – rinoree purulenta, cenusie cu miros de
mucegai si mucoasa pituitara cu false
membrane alb-cenusii.
• Tratament – local cu antifungice, Stamicin,
Clotrimazol, etc.
Rinita micotica
Rinitele cronice
• Sunt afectiuni inflamatorii banale ale mucoasei
nazale cu etiologie si simptomatologie variata
si au in comun numai durata lunga a evolutiei.
• Cauze – rinite acute si subacute repetate,
noxele si excitatiile cronice care irita timp
indelungat mucoasa pituitara si tesutul sau
glandular care se atrofiaza, spre deosebire de
tesutul conjunctiv care se hipertrofiaza.
Rinita catarala cronica
• Este frecvent urmarea celor acute la care se adauga factori
favorizanti : tratament inadecvat, alergia, terenul deficitar
(adenoidism, avitaminoze), noxe profesionale, clima rece si
umeda.
• Simptomatologia : obstructie nazala, rinoree mucoasa ce devine
uneori muco-purulenta.
• R.ant – se observa turgescenta cornetelor, secretii mucoase care
se intind intre sept si cornete ca “panza de paianjen sau sarma de
telegraf”.
• Tratamentul : dezinfectante (eucaliptol, Protargol), aerosoli cu
cortizon,ape minerale sulfuroase, Ca, Fe, vitaminoterapie, cura
heliomarina, sportul, indepartarea factorilor favorizanti
Rinita catarala cronica
Rinita vasomotorie
• Patologie obscura, staza in plexurile venoase
pterigoidiene.
• Simptomatologie : obstructie nazala
unilaterala , alternativa ,“in bascula”.
• Tratament : infiltratii cu hidrocortizon,
cauterizari ale cornetelor.
Rinita cronica hipertrofica
• Este urmarea in timp a precedentelor, obstructia nazala
devine permanenta si nu mai raspunde la
vasoconstrictoare. Hipertrofia se manifesta la nivelul
cornetelor si in special celor inferioare. Uneori se
hipertrofiaza unele portiuni ale cornetelor (corp,
coada).Pituitara ingrosata obstrueaza pata olfactiva,
consecinta fiind anosmia.
• Semne clinice – somnul nelinistit, uscaciunea faringelui
datorita gurii deschise, afectiuni respiratorii.
• Tratament : chirurgical care consta in mucotomie sau
rezectia cozilor de cornete.
Rinita cronica hipertrofica
Rinita cronica hipertrofica
Rinitele atrofice
Rinnita atrofica simpla
• Intalnita la muncitorii expusi noxelor profesionale (clor,praf, fum)sau ca urmare
a excesului de vasoconstrictoare nazale sau diverse interventii chirurgicale.
• Simptomatologie : senzatie de uscaciune nazala, fose nazale largi, mucoasa
palida.
• Tratament : badijonari cu vitamina A uleioasa, aerosoli cu ape minerale,
iodurate, cura heliomarina.
• Forme clinice –
• -rinita atrofica profesionala –muncitori care lucreaza in cariere ,terasieri
• -rinita atrofica traumatica - interventii chirurgicale intempestive
• - rinita infectioasa – pseudoatrofica tbc
• -rinita atrofica – la laringectomizati
• -rinita atrofica din sindroamele sideropenice
• -rinita atrofica din sindromul Slogren.
Rinita atrofica ozenoasa / Ozena
• Consta in atrofia atat a mucoasei pituitare cat si a cornetelor nazale.
• Etiopatogenia este necunoscuta, dar se pare ca un rol important il joaca
alimentatia din cursul copilariei, intrucat odata cu cresterea nivelului de trai,
ozena apare tot mai rar.
• Boala afecteaza cu predilectie sexul feminin, incepe la pubertate ca o rinita
purulenta cronica, care dupa cativa ani de evolutie, se manifesta cu triada
caracteristica :
• -cruste
• -fetiditate
• -fose nazale excesiv de largi.
• Din cauza repulsiei pe care o provoaca anturajului, bolnavii sunt afectati psihic.
• Boala se extinde la faringe si laringe cand datorita crustelor adunate in zona
subglotica, devine amenintatoare pentru viata.
Rinita atrofica
Tratamentul Ozenei
• Medical sau chirurgical
• Medical : spalaturi nazale cu apa de mare, apa sarata sau sare de Bazna, instilatii
uleioase  (aplicarea de solutie de glicerina cu 25% glucoza ) pentru indepartarea
crustelor si concomitent a fetiditatii; vaccinoterapie, pensulatii cu substante
iritante (streptomicina, sol.Lugol), terapie hormonala, dar fara rezultate.
• Chirurgical : are ca scop restabilirea calibrului normal al foselor nazale prin
apropierea de sept a peretelui extern sau introducerea sub mucoasa peretelui
extern a diverselor materiale (betisoare de acril, silicon, cordon ombilical,
cartilagiu, etc.).
• S-au mai incercat introducerea sub mucoasa septului, plasa de dacron sau alte
grefoane care au ca scop ingustarea calibrului foselor nazale mai ales in
portiunea posterioara.
• Rezultatele sunt nemultumitoare, cazurile de reject a diverselor grefe fiind
frecventa chiar si dupa 20 ani.
Rinitele cronice specifice
Tuberculoza nazala
• Se poate manifesta sub trei forme clinice :
• A) Lupusul nazal tuberculos
• Reprezinta o infectie cu bacilul Koch cu virulenta slaba si se
caracterizeaza prin polimorfism.
• Se intalneste mai ales sub varsta de 20 ani, la cei care au facut o
infectie pulmonara sau ganglionara benigna.
• Este indolor dar evolutia este grava ducand la distrugeri extensive ce
pornesc de la piramida nazala cu evolutie spre faringe si laringe.
• Pe mucoasa pituitara se observa prezenta concomitenta a foliculilior
tbc (noduli galbeni), ulceratii si cicatrici.
• Diagnosticul se bazeaza pe examenul histopatologic.
• Sechelele se trateaza chirurgical.
TBC-ul nazal
• B) Tuberculomul
• Este o pseudotumora, bacilul este ceva mai agresiv.
• Leziunile sunt predominant obstructive,
granulomul atingand marimea unui bob de mazare
sau mai mare, producand obstructie nazala
• C) Tuberculoza ulcero-cazeoasa
• Apare la cei cu tbc pulmonar germenii avand o
virulenta ridicata. Ulceratiile care se produc sunt
distructive si evolutia in general grava.
TBC-ul nazal
• D)Tuberculoza nazala osoasa
• Se manifesta ca o forma extrapulmonara si
duce la fistule cronice.
• Tratamentul acestei forme este condus de
medicul ftiziolog si orl-ist.
• Medicatia utilizata consta in rifampicina,
izoniazida,etambutol, etc.
Tbc nazal extins
Tbc nasal
Sifilisul nazal
• Produs de TreponemaPalidum.
• Forma congenitala precoce determina coriza sifilitica a noului nascut;
• Forma tardiva se manifesta dupa 7-8 ani cu triada Hutchinson-
• dinti cu margine de fierastrau sau microdontie ;
• cheratita interstitiala (inflamarea corneei care poate duce la orbire);
• Hipoacuzie de tip perceptie.
• Goma localizata la nas poate duce la prabusirea piramidei nazale si aspectul “nasului in sa”.
• Sifilisul dobandit, in perioada secundara se manifesta ca un catar nazal prelungit ce
determina fisuri narinare iar obiectiv se pot vedea placi mucoase ca niste membrane opaline
pe fond congestiv.
• Sifilisul tertiar, poate imbraca forma gomoasa, cand apar leziuni hipertrofice care se ulcereaza
si lasa un crater care se va vindeca cu cicatrici dezastruoase. Goma poate duce la comunicari
intre nas si cavitatea bucala.
• In forma sclero-gomoasa, gomele sunt mici inconjurate de tesut scleros ducand la leziuni
morfo-functionale grave.
• Tratamentul este de competenta dermatologului.
Sifilis
Sifilis
Sifilis
Scleromul nazal (rinoscleromul)
• Afectiune determinata de bacilul Frisch, (Klebsiella
rhinoscleromatis), apare endemic in Europa centrala si
nordul Africii.
• Debuteaza ca un catar cronic, treptat fosele se
ingusteaza si se obtureaza datorita hipertrofiei
scleroase a mucoasei. Boala se extinde spre faringe,
laringe si trahee cu consecinte grave.
• Tratamentul cu rifampicina streptomicina, tetraciclina,
rifampicina, sulfametoxazol – trimetoprim si
ciprofloxacina, se face timp indelungat.
Rinosclerom
Rinosclerom
Rinosclerom
Lepra
• Prococata de bacilul Hansen (micobacterium leprae), este endemica in tarile calde.
• Forma nervoasa nu da leziuni nazale ci numai forma lepromatoasa.
• Evolutia este lenta, granuloamele leproase apar in orice zona a corpului.
• Clinic există 3 forme de lepră: tuberculoidă, lepromatoasa şi mixtă.

Lepra Tuberculoidă este lepra mai puţin severă şi contagioasă


Lepra Lepromatoasă este mult mai severă şi mai contagioase. Această a două formă de lepră poate afecta
diferite organe, cum ar fi rinichii, testiculele, ochii şi nasul, degetele de la mâini şi picioare.
In sfera ORL, se manifesta prin aparitia de noduli indolori in vestibulul nazal si rinoree muco-purulenta (modul
de raspandire al afectiunii). Cand atinge fata aceasta ia aspectul de “facies leonin”
• Apoi apar leziunile distructive, si ca si lupusul coboara spre faringe.
• Tratamentul cu sulfone (rifampicina, sulfamide, dofazimina) duce la vindecare.
• Potrivit datelor OMS, în 2011 au fost depistate 219.075 de noi cazuri de lepră, faţă de 228.474 în 2010 (-4%) şi
peste 400.000 de cazuri în 2004.
• Tratamentul este alcătuit din trei antibiotice şi a fost disponibil încă din anii '80. Din 1995, este disponibil
gratuit în ţările sărace, datorită Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). El permite uciderea bacilului şi
vindecarea bolii în şase până la doisprezece luni.
• O echipă americană din Seattle lucrează în prezent la un vaccin împotriva leprei şi va cere autorizarea unui
prim test
LEPRA
Lepra
• Va multumesc !