COLEGIUL DE MEDICINĂ UNGHENI

STUDIU INDIVIDUAL
LA NEUROLOGIE
SUBIECTUL : TOXICOMANIA

ELABORAT DE NICHIFOREAC DUMITRU

GRUPA AM-42

COORDONAT DE PAPUC MARIANA

UNGHENI 2019
 CE REPREZINTĂ TOXICOMANIA?

Toxicomania sau Narcomania este dependența unor persoane dependente de substanțe stupefiante. Persoanele
care suferă de asemenea deranjamente se numesc toxicomani sau narcomani. Există denumiri specifice pentru
dependența de anumite substanțe determinate.
Dependența de substanțe, cunoscută și sub numele de dependență de droguri, este o stare adaptivă care se
dezvoltă din administrarea repetată a drogului și care are ca rezultat sevrajul la încetarea consumului de droguri. O
dependență de droguri, un concept distinct față de dependența de substanțe, este definită ca o utilizare compulsivă, în
afara controlului, în ciuda consecințelor negative.
 CAUZELE TOXICOMANIEI

Cauzele toxicomaniei sunt impuse de dinamica grupurilor

sociale, de opoziţia ideilor dintre generaţii, de refugiul în plăceri
necontrolabile. Unitatea de viaţă socială dispare, deoarece
individul simte nevoia de a consuma droguri în permanenţă
(dependenţă psihologică), pentru a-și procura o plăcere
prelungită faţă de produsul toxic consumat.
 CARACTERISTICILE TOXICOMANIEI

Caracteristicile toxicomaniei sunt:

-dorința de neînvins sau necesitatea de a continua consumarea drogului și de a-l procura
prin toate mijloacele;
-tendința de a mări dozele;
-dependența psihica sau/și fizică de efectele drogului, cu apariția sindromului de
abstinență la suprimarea lui;
-efecte nocive asupra individului și societății.
 CLASIFICAREA DROGURILOR

A. Noirfalise (1991) clasifica drogurile ce antrenează o toxicodependență astfel:

I. Stupefiantele și produsele înrudite:
– opiu, morfina, codeina,
– analgezice opioide de semisinteză: heroina, oximorfona, hidromorfona, oxicodona, hidrocodona;
– analgezice opioide de sinteză: petidina, metadona, dextromoramida, pentazocina;
– cocaina;
– substanțe psihodisleptice: can-nabis-ul și produsele sale (hasis, marijuana), psilocina, psilocibina, ergina, khat, LSD25, amfetamine;
– fenciclidina, ketamina.
 CLASIFICAREA DROGURILOR

II. Medicamente psihotrope:

– hipnotice;
– anxiolitice;
– neuroleptice;
– antidepresive.
III. Drogurile sociale:
– alcoolul,
– tutunul,
– cafea, ceai, cacao, ciocolata,
 DEPENDENȚA FAȚĂ DE DROGURI

Dependența față de droguri este un proces complex, în geneza căruia interacționează:

– factori individuali,
– factori socio-culturali.
 FACTORI INDIVIDUALI

Factori individuali: intolerața la frustrare, nevoia imperioasă de a obține plăcerea,

agresivitate patologică, perturbarea relațiilor părinte-copil, inadaptare putând ajunge la
comportamente deviante, diferite perturbari de gravitate variabilă cum ar fi: criza
adolescenței, psihopatie, schi-zofrenie.
 FACTORI SOCIO-CULTURALI

Factori socio-culturali: căutarea unei plăceri inedite, ignorarea interdicției și gustul

riscului, un mod de protest, neintegrare socială, precaritate, apartenența la un grup de
consumatori de droguri.
S-a spus că se "intra în toxicomanie pe poarta durerii, a voluptătii sau a disperării".
 POTENȚIALELE SUBSTANȚELOR PSIHOACTIVE

1. Potenţialul de toxicitate
– somatică, referitoare la capacitatea acestora de lezare a anumitor organe, ducând până la deces din cauză de
supradoză;
– psihică, privitoare la capacitatea substanţei (mai ales în cazul halucinogenelor) de generare a unor tulburări psihice,
mai întâi temporare și apoi durabile prinrecurenţă, precum modifi carea dispoziţiilor, anxietate, depresie, atacuri de
panică, tulburări de comportament, delir, episoade psihoti ce, tulburări de personalitate, psihoze, schizofrenie,
paranoia.
 POTENȚIALELE SUBSTANȚELOR
PSIHOACTIVE

2. Potenţialul agresogen: propriu mai ales substanţelor cu efect

sti mulent, care suprimă inhibiţiile și induc un sentiment de
atotputernicie, dar și alcoolului și anumitor produse dopante.
 POTENȚIALELE SUBSTANȚELOR
PSIHOACTIVE

3. Potenţialul dependogen: constituie proprietatea universal prezentă a drogurilor de a determina

apariţia dependenţei; intensitatea potenţialului respective depinde de natura substanţei, de
concentraţia și doza acesteia, precum și de rapiditatea de instalare, care este foarte rapidă în cazul
tutunului, așa numitei cocaine crack, metamfetaminei și opiaceelor și relati vmoderat în cazul
celorlalte droguri (cocaină, benzodiazepine, cannabis), în funcţie de ti parul de consum, calea de
administrare și starea psihică a consumatorului.
 DEFINIȚIA DE DROG DUPĂ O.M.S

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) definește drogul ca fi ind substanţa

care,administrată unui organism viu, acţionează asupra acestuia, modifi cându-i una sau mai
multe funcţii. Folosirea abuzivă a drogului poate crea dependenţă fi zică și psihică sau
tulburări grave ale acti vităţii mintale, ale percepţiei și ale comportamentului
 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ INSTALAREA
DEPENDENŢEI
Factorii relaţionaţi cu drogul, care condiţionează capacitatea acestuia de a dezvolta
dependenţa sunt: costul acestuia; gradul de puritate; intensitatea efectului farmacologic; și,
foarte important, rezumând cele menţionate anterior, variabilele farmacocineti ce:
capacitatea de absorbţie a drogului pe calea de administrare, rapiditatea iniţierii efectelor
acestuia, caracteristi ci ale biotransformării, capacitatea de depozitare și redistribuire în
ţesutul gras, de inducere sau inhibare enzimati că interacţiuni farmacocineti ce etc.
 TOXICOMANIA PASIVĂ

Abuzul de substanțe abuzive este un fenomen în care victima otrăvirii chimice nu intenționează să utilizeze nici o
substanță chimică, dar în procesul de lucru (de exemplu, renovarea apartamentului, mobilierul sau fabricarea anumitor
produse) respiră în fumul acelor substanțe, ceea ce poate duce la intoxicații toxice și halucinații. Cel mai adesea acest
lucru are loc într-un spațiu închis. Măștile de gaz, respiratoarele și ventilația sunt folosite pentru a combate acest lucru,
dar se întâmplă adesea ca anumite condiții să nu permită respectarea măsurilor de siguranță atunci când folosesc astfel
de substanțe. Au fost de asemenea multe cazuri când, după utilizarea materialelor de finisare de calitate slabă, ca
material de vopsea de alt scop, spațiul închis a devenit literalmente o cameră de gazare. Aceasta înseamnă că o
persoană care trăiește sau lucrează în astfel de spații poate să nu observe pentru sine că devine abuzator de substanțe.